2,019 matches
-
ca banca să nu primească decât aur, bilete ipotecare și monetă națională de argint. Aur se înțelege de la sine; ar fi trebuit chiar să nu se primească decât numai aur; la biletele ipotecare s-ar opune deja o mulțime de scrupule, dar cele mai multe se opun la primirea monetei naționale de argint, eschizîndu-se rubla. Monetă națională de argint! Înainte de toate n-o avem. Monetă națională de argint ar fi piesele de cinci franci a căror batere s-a votat, dar nu se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
personalului? Pentru că voiește să se servească de acesta ca de-un puternic agent electoral. Ceea ce partidul republican a reproșat atât de mult vechilor guverne și vechilor partizi, intervenția funcționarilor în luptele electorale, aceea practică el {EminescuOpXI 300} însuși fără nici un scrupul, fără nici o cruțare. Și nu se mulțumește numai a o face aceasta, dar o erige în principiu de guvernământ când cere de la funcționari nu numai respectul instituțiilor țării, ceea ce e și dreptul și datoria guvernului, dar cere încă de la ei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
strigă Șeik-ul-Islam și-i vezi pe toți lucrând pe brânci spre a pune mâna pe visteria țării. Minciuna, calomnia, toate sânt bune pentru dânșii, orice armă este permisă celui care cutreieră cârciumele și cafenelele spre a agita... Sânt agitatori fără scrupul, șarlatani politici. Când dar, după mărturisirea "Romîniei libere", avem a face cu niște așa de cinstite fețe, mai poate fi serios vorba de motive constituționale de retragere? Am mai înțelege daca asemenea motive pentru o retragere generală s-ar afla
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asemenea precedente, tot ce prin asemenea numiri încetează de-a mai fi reprobabil. Daca s-ar mai găsi de ex, câțiva d-ni ofițeri cari să mediteze un act eroic în felul celui de la 11 fevruarie și ar avea oarecari scrupule din cauza legilor militare sau poate din cauza învechitului prejudițiu al jurământului, să nu și le facă. Succedând sau nesuccedând întreprinderea e indiferent. Noul spirit al luminatului secol al XIX-lea ne învață că ei pot deveni miniștri de război în urmă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din nou dinaintea alegătorilor și după ce, pentru a-și degaja personalitatea, s-a luat hotărârea de-a supune cestiunea Camerei întru cât privește funcțiile de advocat al drumurilor de fier ale statului, d. Fleva și-a dat demisia dintr-un scrupul foarte onorabil. Camera avea să hotărască asupra demisiei acesteia. D. Brătianu a cerut să nu se primească, esplicînd că era o cestiune de principiu, independentă de orice cestiune personală, pe care Camera avea a o rezolva, că e vorba de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la față și încovoiați de mizerie, cari spun că de o zi sau două n-au mâncat, și cu toate acestea Senatul a votat recompensa minimă a prezidentului Camerei. Trist spectacol pentru o țară care vede că un partid, fără scrupul și fără nici un control, tocmai în timpi de mare lipsă, de foamete, împarte cu dărnicie banii publici favoriților săi. Admitem ca d. Rosetti să treacă în rândul liberalilor de dincoace de Milcov de idol al partidului și am fi găsit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
românești. Sub acest din urmă raport, o vină poartă și Adam Czartoryski, care prefera să acționeze la Poartă peste capul românilor, în chestiuni de cel mai mare interes pentru aceștia din urmă. Pe de altă parte, el nu-și făcea scrupule în încercarea de a impune idei și planuri cu totul străine patrioților români. Între septembrie și decembrie 1848, de pildă, Michal Czajkowski recomanda stabilirea pe tronul Principatelor Române când a prințului Calimachi (de care „s-ar putea profita”), când a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
firesc; nu numai util, ci și indispensabil pentru marile construcții. În tot ceea ce a întreprins prin faptă ori prin scris, Al. Zub ne apare stăpânit de ideia „condiției istoricului”, de „faimoasa dilemă a cronicarului”, de sfâșierea între pasiunea civică și scrupulul intelectual. El s-a referit adeseori la poziția paradoxală și tragică a istoricului: „amestecat în lume, se vrea deasupra ei: actor implicat prin toate fibrele existenței sale, ar dori să păstreze, cu toate acestea, avantajele spectatorului; terorizat de «haosul» faptelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de mult pierdută. Aceste persoane sunt din rândul celor care, fie nu sunt informate corect asupra reacțiilor fiziologice ale organismului, fie apelează la sfaturile unor așa-ziși „instructori de fitness” / „personal trainer”, insuficient pregătiți profesional și chiar lipsiți de unele scrupule, când se cer și plătiți pentru „extraordinarele” lor sfaturi. De aceea, recomandăm acestor persoane să obțină un minim de informații din domeniul fiziologiei efortului uman (sursele sunt multiple astăzi: unele documentare sau emisiuni de televiziune, unele cărți de specialitate bine
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Atilla și era pe cale să îndeplinească același lucru cu mirele sau. Din acest conglomerat de improbabilități se desprinde un om în carne și oase: generalul român Aetius, personaj aproape shakespearian prin profunzime și complexitate. El este sardonic, calculat, lipsit de scrupule și însetat de putere; el este capabil de orice trădare atât față de curtea imperiala, pe care o disprețuiește, cât și față de Atilla, cu care, printr-o stranie tradiție, fusese crescut în postura de “frate de cruce” la curtea unchiului lui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
reușit să-l fascineze pe rege într atât încât Francsic I l-a adus la curtea să. Triboulet era în realitate puțin diform, iar cu cele mai multe din infirmitățile sale l-a înzestrat până lui Hugo. Era inteligent și lipsit de scrupule. Se spune că avea cel de al doilea nas că lungime din tot Parisul. Un portret îl prezintă ca fiind ușor obez, cu umeri largi și un cap mare. Oricum aceste trăsături sunt departe de a-l sugera pe acel
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Cesarino de Sanctis la începutul anului 1853, Verdi scria: “Pentru Veneția scriu La Dame aux Camélias...Un subiect contemporan. Un alt compozitor nu s-ar fi încumetat să facă așa ceva poate din cauza costumelor, perioadei și a altor o mie de scrupule...Dar eu fac acest lucru cu plăcere. Toată lumea a țipat de groază când am propus să aduc un cocoșat pe scenă. Ei bine, eu am fost fericit să compun Rigoletto“. Numai cu două săptămâni înainte de data premierei el s-a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de cinci ani (1709-1714) secretar de cancelarie și interpret al regelui Suediei Carol al XII-lea, aflat, după înfrângerea de la Poltava, în refugiu basarabean, în satul Varnița, lângă Tighina. Relațiile sale la Poartă și serviciile aduse suedezilor nu-i impun scrupule de fidelitate, căci întreținea relații epistolare și cu hanul tătarilor, dușmanul regelui. Ulterior, calitățile sale diplomatice sunt bine apreciate la Curtea Moldovei, unde dobândește și ranguri: mare „ușeriu”, căminar, mare sluger. Mihai Racoviță, ajuns la a treia domnie (1716-1726), îi
AMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285327_a_286656]
-
redusă. În al treilea rând, compartiv cu școala și familia, televiziunea este principalul arhitect al tablei de valori ale elevilor, mai ales prin cultivarea în prim-planul sistemului lor de valori a celor mediatice: vedetismul (84%); sexualitatea (64%); lipsa de scrupule (42%); vulgaritatea (66%); senzaționalul (74%); îmbogățirea (46%). Televiziunea apare astfel în postura de principal promotor al star-sistemului și al valorilor „succesului” ca realizare „de imagine” în care valorile „materiale” sau sclipirile spectaculare eclipsează valorile intelectuale, rezultând un tablou confuz al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pozitivă asupra elevilor. Televiziunea apare ca având cea mai mare influență în ceea ce privește însuțirea unor valori și atitudini „mediatice” de către toate categoriile de elevi, chiar dacă în proporții diferite precum: vedetismul (între 71% și 84%); sexualitatea (între 40% și 67%); lipsa de scrupule (între 30% și 53%); violența (între 67% și 77%); plăcerile vieții (între 26% și 45%); vulgaritatea/agresivitatea (între 55% și 66%); minciuna (între 33% și 49%); senzaționalul (între 59% și 67%); îmbogățirea (între 33% și 47%). Influența este mai mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
un rol mai mare familiei (pentru aflarea adevărului și respectului), școlii (despre cultura civică, libertatea de expresie, formarea culturală, patriotism, spiritul de competiție), iar băieții acordă un rol ușor mai mare televiziunii pentru alte influențe (îmbogățire, eroism, senzațional, lipsă de scrupule). În raport cu mediile urban-rural, elevii din urban cu vârste între 11 și 14 ani acordă o mai mare atenție familiei (în ceea ce privește însușirea respectului), școlii (în ceea ce privește spiritul de competiție, creativitate), televiziunii (în ceea ce privește sexualitatea) pe când cei din mediul rural acordă un rol ceva
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
15 și 18 ani acordă un rol mai mare familiei (respectul), școlii (competiția), televiziunii (minciuna), pe când cei din rural acordă un rol ceva mai mare decât cei din mediul urban școlii (libertate de expresie, eroism, patriotism), televiziunii (sexualitate, lipsa de scrupule, violența, plăcerile vieții). Elevii din mediul urban cu vârste între 7 și 10 ani acordă un rol mai mare decât cei din mediul rural familiei (adevăr), școlii (competiție) și televiziunii (sexualitate) iar cei din mediul rural acordă un rol mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
are influență în apariția hiperactivității, a irascibilității și insomniei conducând, în cele din urmă, la o „cultură nihilistă”. Vectorii confirmați de studiul nostru, în ceea ce privește valorile televiziunii, sunt banii, plăcerea și puterea, promovați prin valorile mediatice amintite (senzualism, îmbogățire, lipsă de scrupule etc.). Abstract The findings discussed in this study are based on 2 opinion surveys conducted in July and November 2005 by Center for Urban and Regional Sociology CURS (a private polling agency), in cooperation with Media Studies Center of Bucharest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
concepte des uzitate (sex, violență etc.). Rezultatele obținute din analiza datelor relevă că, de la TV, copiii din această categorie de vârstă, spun că învață despre violență (66,97%), vedetism (58,80%), agresivitate/vulgaritate (54,72%) îmbogățire (33,21%), lipsă de scrupule (30,31%, în contextul în care 59,44% dintre respondenți aleg să nu răspundă) și sex (40,20% procent foarte ridicat dacă luăm în considerare că 49,27% dintre cei intervievați aleg varianta nu știu/nu răspund). Sunt puțini cei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
tradiționalist în literatura română. Și sub raportul tipologiei proza lui A. se încadrează unei tradiții, și se poate spune astfel că, de pildă, un Vasile Becherescu, podgorean violent, viclean și lacom (din Dealul viilor), se înseriază în galeria ariviștilor fără scrupule din plămada unor Dinu Păturică ori Tănase Scatiu. Uneori, într-adevăr, după cum remarca criticul Valeriu Cristea, se percepe „un abur subțire de idilism, pe care însă nu prozatorul îl suflă asupra narațiunii sale, ci se ridică din realitatea patriarhală”, observată
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
și cizelura formei devin pandantul obligatoriu al unui cosmos armonic, ale cărui principii sunt lumina (solară) și muzica, euritmia. „Panta clasică din miazăzi” coexistă cu melosul și plasticitatea divină a „viorii din Cremona”, cântată într-o îndrăgită poemă, lucrată cu scrupul prozodic: „Vioara-i ca din lemn de trandafiri / și are umăr suplu ca Madona. // Cioplindu-și-o cu mâinile subțiri, / neîntrecutul meșter din Cremona, / încă-nainte de-a o isprăvi, / i-a ascultat în vise melodia. Cu dălți subțiri a
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
la „Adevărul”, „Luceafărul” (Sibiu), „Pagini literare”, „Ardealul”, „Tribuna”, „Familia”, „Transilvania”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Limbă și literatură”, „Viața românească”, „Poesis” ș.a. A mai semnat I. A. Terebești, Nae Tarabă, Silviu Alexe, Titus Clemente. Spirit metodic și riguros, cu un mare scrupul al exactității informației și valorizării, A. s-a consacrat istoriei literare de restituire, anume acelei direcții destinate a (re)aduce în conștiința publică și deopotrivă în cea critică figuri și fapte literare pe nedrept ignorate sau marginalizate. Scriitori uitați este
ANTONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285389_a_286718]
-
Senei, dandy-i continuă să Împânzească saloanele, cafenelele, cluburile. Doar că nu sunt priviți cu mare simpatie. Ei se mai numesc spre 1830 și les Roués de la Régence. Les Roués... ar fi vicioșii, libertinii, corupții, cei care n-au nici un scrupul și, În plus, nici o snagă, semn că dandysmul e Încă defavorabil perceput. Cât despre le gandin, alt sinonim pentru dandy, tradus În dicționarele românești cu același depreciativ „filfizon”, el apare În 1854 și marchează o altă etapă a dandysmului. Până
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
deoarece sunt prinși În mrejele acestui „vis de mărire” sau ale „iubirii de glorie”, care se cer aplaudate la scenă deschisă. Însă pentru a ajunge acolo arivistul, snobul și dandy-ul urmează căi diferite. Juliensorelii trec peste orice obstacol, fără scrupule și regrete, supunându-și mijloacele unui singur țel - parvenirea. Deviza lor e „mai bine, mai mult decât ceilalți”. Snobii se umilesc imitând un stil ce nu le e propriu, doar pentru a fi acceptați În high life, spunându-și zi
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mimând aerul rarefiat al tratatelor filosofice germane, cum face Carlyle la adăpostul personajului Diogenes Teufelsdröckh, profesor de „lucruri În general” la Universitatea Weissnichtwo („Nu-știu-unde”), Îl umple pe Wilde de iritare. „Necruțătorul, cinicul, ironicul Oscar Wilde nu și-a făcut nici un scrupul din minimalizarea plină de dispreț a uneia dintre marile cărți ale veacului al nouăsprezecelea. Pentru el, Sartor resartus, capodopera lui Thomas Carlyle, nu e decât un deșeu enciclopedic, un dezmăț lingvistic ordonat de ambițiile constructive ale unui maniac.”2 Dacă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]