2,171 matches
-
strălucind de mulțumire. Vultur-în-Zbor s-a oprit un moment. Virgil l-a privit curios și apoi, pe nesimțite, i-a întors gestul amabil, stăvilindu-și cuvintele care i-ar fi tulburat liniștea. Ferma era așezată la marginea drumului. Era lungă, scundă și albă. Fără îndoială, animalele dormeau în staul. Fereastra închisă fusese cea care îl țintuise pe loc, fermecat, pe Vultur-în-Zbor. în spatele ei se vânzoleau oameni, iar viețile își continuau mersul. Brusc, a sărit peste gard și s-a furișat către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și în acea clipă universul a dispărut pentru un moment, împietrind locuitorii orașului într-o serie de poziții caracteristice, ca într-un tablou înțepenit în aspicul unei sincope a timpului. Cel mai ciudat duo din Elbaroom stătea la o masă scundă și rotundă, așezată cam pe la jumătatea sălii lungi și înguste. Unul din cei doi era enorm, un urs de om, impresie pe care o amplifica purtând practic tot timpul o haină din piele de urs, cu toate că rareori era frig în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și ca pe o umilință. El nu ripostase niciodată - nu avea cum. Atunci când intrară cei patru, contele stătea lângă șemineul nefolosit, afișând poza imemorială a aristocrației indolente și sprijinindu-se cu cotul de zid. Lângă el se afla o masă scundă, pe care erau puse o butelcă de vin și o tabacheră de argint. Țigările nu conțineau tutun, dar cânepa indiană creștea pe câmpiile din K în cantități suficient de mari ca tutunul să devină inutil. Cerkasov își trăia cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cu vin. în mâna stângă se găsea o bună parte din fundul Kamalei Sutra. în poală ținea un castron cu fructe. O dâră roșie și subțire i se prelingea de pe limbă pe bărbia despicată, proaspăt bărbierită. Stătea pe un pat scund. Kamala Sutra era întinsă lângă el, iar madame Iocasta își ținea capul așezat pe genunchii lui. Virgil era beat criță. Vultur-în-Zbor se opri în pragul ușii, rămas fără cuvinte la vederea spectacolului. Virgil Jones își luă mâna stângă de pe mademoiselle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
fi fost ei toți și ar fi durat o veșnicie. în schimb, acum erau din nou trei vârfuri și nu un unic vârf triunghiular. Un singur cuvânt, iată, a schimbat cursul istoriei. Ferma se afla la marginea drumului. Era lungă, scundă și albă. Vultur-în-Zbor a trăit șocul recunoașterii: în locul ăsta, la prima lui călătorie spre K, sărise poarta și trăsese cu ochiul pe fereastră la fața aceea de granit. în locul ăsta i se amintise că era un paria. Acum era alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
fereastră. Acolo, în umbrele lăsate de obloane, zăcea o siluetă întinsă, nemișcată, moartă, întunecată. O altă siluetă, nemișcată, vie, și tot întunecată, stătea lângă pat. O lumânare neaprinsă era așezată pe o masă de la capătul patului. Silueta din pat era scundă: leșul răsucit al lui Ignatius Quasimodo Gribb, odinioară profesor de filozofie, bigot și învățat. Silueta în picioare era proaspăt văduvita lui soție, Elfrida Gribb, odinioară Elfrida Edge, cea care crezuse că tatăl ei era un olan atunci când căzuse de pe acoperiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
va mai avea ceva de săpat. Aruncându-i o privire disprețuitoare, Iocasta închise ușa. Privirea ei nu făcu nici o impresie asupra lui Cale-Bătută Peckenpaw. CINCIZECI Vultur-în-Zbor stătea la picioarele lui Virgil sau, mai precis, stătea lângă el pe patul cel scund din camera Iocastei, în timp ce Virgil vorbea. Pe chipul lui Virgil se vedea satisfacție și în vocea lui se citea emoția, dar într-un fel ușor morbid, satisfacția și emoția unui om care simte că evenimentele curg din nou așa cum vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Sir Richard Fine se îndreptă spre el cu hotărâre. — Cred că treaba asta îmi revine mie, ce zici? spuse el. Totul e gata? Vino aici, Henry, ai să vezi mai bine. Henry cel cu avioanele și trenurile era un om scund, cu o față care nu îmbătrânise urât. Stătea lângă Richard Fine, când acesta din urmă spuse cu voce tare: — Binecuvântată fie această corabie și cei care călătoresc cu ea! Și trase de șnur. Pentru o clipă de groază, materialul părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
baza scărilor, Julián Își ridică privirea și Întrezări o siluetă care urca ținîndu-și mîna pe balustradă. Simți că se pierde Într-o vedenie. Fata trebuie că avea doisprezece sau treisprezece ani și era escortată de o femeie În puterea vîrstei, scundă și trandafirie, ce avea toate trăsăturile unei dădace. Purta o rochie albastră de satin. Părul ei avea culoarea migdalei, iar pielea de pe umeri și de gîtul zvelt părea străvezie. Se opri la capătul scării și se Întoarse o clipă. Preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
a aparatului descoperă Întregul corp al hotelului Pescăruș, micul parc neîngrijit din fața lui și parcarea pustie de lângă intrarea În restaurant. O altă deplasare, de data aceasta spre stânga, aduce un element nou În cadru; un castel de apă ceva mai scund decât hotelul, deci o construcție care a servit cândva la alimentarea cu apă a unor clădiri mult mai mici situate În preajma hotelului sau chiar pe locul pe care se află acum hotelul și parcul. Se vede și o parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
A pus lanțul la ușă, zornăia zgomotos, parcă și-l atârnase de gât! Era cocârjată din cauza mea, o apăsau pasiunile mele, nehotărârile mele, remușcările mele. Dar s-a îndreptat mândră și apropiindu-se devenea tot mai înaltă, deși era mai scundă decât mine, până m-a acoperit cu-n văl de romantism grațios! Ne-am așezat pe un scaun... era singurul scaun din lume și-am început să ne- adâncim privirile în noi. Era cald, zăpușeală, târziu... tăcerea căzuse peste noi
V?rsta prescris? by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83733_a_85058]
-
de umilă obârșie? Iar tu, Ferrau și atâția alții care de atâtea ori v-ați primejduit viața pentru această crudă frumusețe, câtă amărăciune ați încerca s-o vedeți sacrificându-vă pe toți tânărului țăran care este Medor! Acolo, sub acoperișul scund al casei unui cioban, flacăra iubirii a fost aprinsă pentru această trufașă domniță. Ea a luat-o pe soția gazdei să-i țină loc de mamă, pe țăran și pe copiii acestuia de matori și s-a căsătorit cu fericitul
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
aflat aici În această seară, oftă Elisa și toată lumea de la masă dădu din cap cu Înțelegere. El a creat tot conceptul de Sanctuary și a pus Întregul proiect pe picioare... Nu-i așa, Danny? —Mda. Mă Întrebam de ce evreul ăsta scund care venea din Great Neck sau Dix Hills Încerca să vorbească de parcă fusese crescut pe terenurile de joacă și de baschet de la Cabrini Green. — A, deci tu ești cel care l-a angajat pe paznicul ăla fermecător, nu? am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
spate în scaun și scană pereții, studiind fotografiile înrămate. Fiecare dintre ele îl făcea să calculeze șansele pentru și împotriva lui, convingându-l cât de perfectă era slujba asta de fațadă și amintindu-i ce fusese în realitate. Iată-l: scund, spătos, aproape umflat, stând lângă un Howard Hughes înalt, chipeș, într-un costum alb cu dungulițe - un golan din Oklahoma și un milionar excentric punându-și coarne reciproc. Buzz văzu în fotografia respectivă două fețe ale unui portret de țărănoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
dumitale, domnule Lopez. N-avem toată ziua la dispoziție. Ceilalți doi se îndreptară de spate și făcură un pas înainte, mișcarea fiind pe jumătate una de pură bravadă, pe jumătate una de supunere în fața autorităților. Mal se gândi că cel scund și musculos era Duarte, fost lider de grup Sinarquista, cei cu costume zoot și banderole cu svastici, reorientat apoi de Partidul Comunist, iar amicul lui lungan era Benavides, domnul Secretosul în hârtiile doctorului Lesnick, un tip cu un dosar extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
rapid spre un banc de lucru cu aparate de filmat și reflectoare. Se repezi într-acolo. Bărbatul stătea în fața lui, cu mâinile în buzunare - postura clasică de „N-am nimic de ascuns”. Danny îl încolți, dezamăgit că era un tânăr scund, fără urme de arsuri pe față, în cel mai rău caz o a cincea roată la căruță. Ce treabă ai să asculți pe la uși? Tipul era mai degrabă un băietan - slăbănog, cu coșuri, voce pițigăiată, un pic sâsâit. — Lucrez aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
la crescătorie. Poarta se deschise. Buzz trecu cu mașina pe lângă clinică și clădirile anexă și o luă la stânga, pe un drum care trecea printr-o canion miniatural, acoperit cu vegetație pitică. La capăt se afla un fel de baracă: pereți scunzi din sârmă și un acoperiș de tablă. Găinile cotcodăceau înăuntru. Unele păsări țipau a omor sângeros. Buzz parcă și ieși din mașină, uitându-se prin plasa de sârmă. Doi bărbați cu salopete și cizme de cauciuc căsăpeau găinile, retezându-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Ușa rămase ușor întredeschisă. Buzz observă un băruleț și se gândi la una mică - poate că o tărie îi conferea un plus de șarm. Apoi auzi „Phil, cum adică numai între patru ochi?”, ceea ce îl făcu să renunțe. Un tip scund și rotofei, cu o chelie cu bordură, deschisese larg ușa. Buzz îi arătă legitimația, iar omul întrebă: — Ce-i asta? — Sunt de la Procuratura Districtuală, domnule Hartshorn. Aș fi vrut să nu implicăm și restul familiei. Charles Hartshorn închise ușa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
uitase acum trei zile erau acum trase deoparte, iar parchetul pe care se dansa sclipea, încadrat de rama ferestrei. Danny își îndreptă haina și sună. Se auzi un tril de clopoțel și ușa se deschise. În fața lui stătea un bărbat scund, cu o barbă neagră, scurtă, și părul lins, tuns perfect. Purta un smoching, era încins cu un brâu în carouri și ținea în mână o sticlă de coniac cu formă rotunjită, pe care o bălăngăne pe lângă picior. Danny mirosi același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
obțină o confirmare. Până acum metamorfoza lui Upshaw în Krugman era un succes, dar testul suprem urma să aibă loc după-amiază, în fața sindicaliștilor ce demonstrau în fața studiourilor. Un asistent aduse în sală un bărbat de vreo treizeci de ani, destul de scund, cu coapse largi, ochi cenușii, adânciți în orbite, cu o pijama kaki și o tunsoare de muzicant - un breton șaten, unsuros, ce-i acoperea fruntea. Asistentul zise „El e”, apoi ieși. Vandrich oftă. — Asta-i o porcărie! Am relații la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Eldorado verde, model ’48. Casa lui Mickey fusese bombardată ieri. Mickey, nevasta și buldogul supraviețuiseră. El parcase mașina la distanța standard de trei străzi. Supravegherea făcută de mântuială îl convinsese pe atacator că el era Mickey - un sudist grăsan și scund fusese confundat cu un evreu grăsan și scund. Buzz continuă să scaneze mașina: rămânea nemișcată și lipsită de pulsația luminoasă a jarului unei țigări. Trecură cinci minute. Nu apăru nici un polițist și nici vreun tovarăș de-al mortului. Buzz, convins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
bombardată ieri. Mickey, nevasta și buldogul supraviețuiseră. El parcase mașina la distanța standard de trei străzi. Supravegherea făcută de mântuială îl convinsese pe atacator că el era Mickey - un sudist grăsan și scund fusese confundat cu un evreu grăsan și scund. Buzz continuă să scaneze mașina: rămânea nemișcată și lipsită de pulsația luminoasă a jarului unei țigări. Trecură cinci minute. Nu apăru nici un polițist și nici vreun tovarăș de-al mortului. Buzz, convins că fusese o operațiune solo, se întoarse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
10.00 - o jumătate de oră în care puteau să facă tot ce aveau de făcut. Mal stătea cu ochii pe ușă. Stompanato își făcea manichiura cu un briceag și fredona o arie de operă. La 8.09 un tip scund, într-un jerseu și pantaloni de tenis, ieși prin ușa de la intrarea în Conquistador Apartments. Portarul le făcu semn cu mâna. Stompanato își sfârtecă o pieliță și zâmbi. Mal îi înălță și mai tare nivelul de urâțenie. Așteptară. La 9
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
galbenă, cu glugă, purtând pe umăr o traistă ponosită și aproape goală, este de o inteligență ieșită din comun și dispune de calități spirituale bine formate. Îl privi din nou, mai cu luare aminte decât prima oară. Era puțin mai scund, foarte suplu, cu ochii extrem de vioi și cu un zâmbet perpetuu. Părea că nimic nu-l poate Întrista și că tot ceea ce vede este, pentru el, un spectacol, pe cât de amuzant, pe atât de Înșelător. Realitatea este aparență, Își spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
am săturat de cuvântul „nimeni”, spuse Moussa, gânditor. Parcă omul nostru ar fi devenit invizibil. Nu mai există. N-am găsit decât negustori bătrâni sau Între două vârste, câțiva cerșetori, un orb, un olog, un negustor de cai burtos și scund, cu trăsături mongole, adică nimic care să semene măcar cu ceea ce căutăm. Chiar dacă s-ar fi ascuns, nu s-ar fi putut ascunde atât de bine. L-am fi găsit. - Și atunci? Întrebă primul luptător. - N-avem decât o soluție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]