2,176 matches
-
Fălciu ocupa o suprafață de 212.000 ha, din care 138.186 ha teren arabil, adică 65,18% din suprafața județului și 0,47% din suprafața țării. Din totalul suprafeței arabile, cerealele ocupau 110.736 ha (porumbul, orzul, grâul, ovăzul, secara, meiul), legume (mazărea, fasolea, cartofii), plantele industriale ș.a. În județ mai erau fânețe, pășuni, păduri, livezi. Cultura viței-de-vie ocupa 4.470 ha, din care viile pe rod 4.061 ha cu o producție de 151.120 hl (producția medie la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
G. De vorbă cu G. Pallady, în, Scrisul nostru, l, nr. 11, mai 1939, p. 4— 6. NEAGU, I. C. Cercuri literare și publicistica bârlădeană (sec. XIX și etapa „Academiei bârlădene"), în: Școala bârlădeană, /Vol. l/, Bârlad, 1969, p. 92—94. SECARĂ, Ștefan. Un mare animator cultural (George Tutoveanu), în: Coordonate bârlădene. (Culegere literară). Bârlad, 1972, p. 43—45. TUTOVEANU, George. Academia Bârlădeană, în: Graiul nostru, l, nr. 9—10—11, mai 1925, p. 113—114. URSU, Gheorghe. Istoria literară a Bârladului
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
prilej pentru băcăuani să se apropie la două goluri (2725), însă nu au mai avut forța de a egala, HC Vaslui revanșându-se pentru înfrângerea categorică suferită în septembrie la Bacău. Marcatori HC Vaslui: Tucaliuc (8), Moldovanu (6), Sava (4), Secară (3), Anton (3), Barac (2), Băhnăreanu (1). Știința II: Tărâță (12), M.Bujor (6), Bulov (3), Șipulin (3), Cadar (1). 14 NOIEMBRIE Concurs de erori: Știința Bacău - HCF Piatra Neamț 21-20 (8-8) Cu siguranță că vremea primăvăratică de la jumătatea lui noiembrie
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
sunt, ambele, monocotiledonate. Și nu numai ele. Viața noastră, căci povestea de mai Înainte e doar un exemplu este, mai mult decât ne Închipuim, datoare acestor plante. Majoritatea hranei, adică pâinea cea de toate zilele, e asigurată de către monocotiledonate: grâul, secara, orzul. Ceea ce pentru alții constituie pâinea e datorată tot acestor plante: mămăliga, adică meiul și porumbul, ori orezul care asigură viața unui continent, adică a mai bine de o treime din omenire. Ele ne asezonează hrana, protejându-ne și sănătatea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la gătit ciorba de burtă dreasă cu ou și cu oțet și tuslamaua prea suculentă, din călcâi, muche și mură, cu usturoi; sau la noptatecul ospătar ambulant cu cren vurști calzi, serviți cu hrean, cu vin fiert și pâine de secară tre cătorilor Întârziați și birjarilor de după miezul nopții și până-n ziuă, când apărea cobilița turcului și samovarul său de alamă cu ceai parfumat cu cuișoare, sau lapte fierbinte cu franzelă albă pentru lumea mai calică, grăbită la treabă. și când
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fiindcă au băut numai apă, despre care, adaugă românul, că nu-i bună nici În cizme. Aș așeza vinul și pâinea - pâinea caldă „coltuc“ a brutarilor mai de la margine, sau cea „nemțească“ a lui Gagel și Müller, cum și de secară cu boabe de chimen, sau franzelele, jimblele, cor nurile și „kaiserele“ lui Matache Theodorescu - printre cele mai generoase descoperiri, devenite, de aceea, simboluri crești nești, ale celei mai generoase dintre credințele omului, și Înconju rate de respect și bucurie când
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
intrarea în liniște și ordine, savurând cafele canadiene la litru în enorme pahare de plastic. Spectacolul începe la ora 20.00. Mă gândesc că dacă eu aș bea acum un litru de cafea, aș sta de veghe în lanul de secară al bibliotecii până mâine dimineața. Canadienii nu păreau însă afectați A vedea Cehov în Canada, jucat în teribilul dialect québécois este cu adevărat o experiență care marchează spiritul celui obișnuit cu teatrul european (nu spun "bucureștean" sau "românesc"). Poate că
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Richter și, mai târziu, chiar și un Tarkovski și am pierdut un Eugen Ionescu, un Emil Cioran, un Mircea Eliade; o vreme, pe urmă s-au întors înzecit: Limba e ca aluatul: în pâine intră și semințe de floarea-soarelui, și secară, și chimen și uneori câte o așchie de lemn; la fel intră în limbă și cool, și super, și beton, și mișto, și marfă... Și limba începe să capete buchet ca vinul, ca muzica. Tu crezi că manelele nu se
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fl. de argint, iar anual, după mărimea satului dă câte 26 oca (ocaua era echivalentul a 1,250 kilograme) de unt și 2 câble de ghindă când se face (câbla reprezenta producția depe suprafața corespunzătoare producției a șase clăi de secară). Toamna, se scoate de la fiecare casă de iobag : 1 câblă de grâu, 1 câblă de ovăz, 5 câpâțâni de varză și 12 păstrăvi. Dela fiecare sat se aduce: 1 chioc de rășină, în post câte un blid de pește și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din iulie 1726, iobagii din Ucea de Sus despre unul din acești «viteji» ofițeri austrieci : «Nu de mult a fost în satul nostru un căpitan Martinech, căruia a trebuit să-i dăm 30 de care cu fân, 6 câble de secară, 6 de grâu, 15 de ovăz, socotind la 5 ferdele câbla, 4 porci grași și alte multe. Ne-a tăiat volnic 7 boi și vaci aleși pe seama sa și a soldaților săi, din care nouă ne-a dat numai pielea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu șase boi, că gunoiul lipsește (probabil din cauza secetei celei mari de acum câțiva ani când oamenilor le pierise vitele, fapt pentru care nu mai aveau de unde colecta îngrășământul natural, atât de necesar culturilor). Peste tot, dintre bucate se fac secara și ovăzul. Cartoful, după cum se vede nu figura în nomenclatorul producției agricole, el fiind adus de Parmantier din America de Sud abia după anul 1800. Ne mai spune conscriptorul că datorită slabei productivități a agriculturii, locuitorii obișnuiesc să lucreze în hotarele vecinilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
casă, să specifice apoi de a câta parte de sesiune dispunea (sesiunea reprezentând o gospodărie) capul familiei, și mai apoi de: boi, vaci, junci și juninci, cai și iepe, oi și capre, porci și scroafe, stupi, clăi de grâu și secară, clăi de ovăs, orz și alac, clăi de mei, clăi de cânepă, semănături de toamnă, semănături de primăvară, semănături de porumb, semănături de cânepă, pământuri arabile în ambele hotare, fânațe, fân strâns, piue, contribuția militară pe anii 1721-22, observațiuni. Considerăm
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cel mai înstărit, dar nu prea departe de media satului. El e prezentat a dispune de o sesiune întreagă și a avea 4 boi, 5 vaci, 4 juninci, 3 cai, 20 de oi, 7 porci, 10 stupi, 30 clăi de secară, 30 clăi de ovăs, 6 clăi de cânepă, 3 câble semănături de toamnă, 76 Traian Cânduleț • Ilie Costache 6 câble semănături de primăvară, 2 câble semănături de cânepă, 5 câble teren arabil, 4 care teren fânaț, 8 care fân strâns
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
modestă de cât și a a celor trei văduve de iobagi. Acest boier, care deținea desigur poziția de conducător al obștei dispunea e drept, singur de o sesiune, dar în toată ograda nu avea decât trei vaci, zece câble de secară, nouă câble de ovăz și câte o câblă, două de mei, de cânepă și atâta teren arabil sau fânaț cât să mai recolteze câteva care de fân sau câteva ferdele de porumb. Gospodării (sesiuni iobăgești) de gazde existau douăsprezece, jumătăți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de iobagi, trei. Între cei mai înstăriți iobagi pot fi evidențiați Micloș Onea care este înregistrat cu trei boi, trei vaci, patru juninci, patru cai douăzeci și opt oi, patru porci, cinci stupi, treizeci și una de clăi de grâu și de secară, douăzeci de clăi de ovăz, nouăsprezece clăi de mei, șaisprezece clăi de cânepă și terenurile necesare producției vegetale pentru întreținerea tuturor viețuitoarelor din sesiune. Este impus la contribuția militară la 2 florini și 52 creițari. Situație bună mai avea și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
terenul acestei grădini este ipotecat de colonul Nica Roman. Moșia mai dispune de teren cu staul pe care se află sesiunea ipotecată de Anca Olar. Casa nobiliară Teleki mai deține terenuri arabile după cum urmează: - la Crucea Veche, pământ bun pentru secară, 4 găleți, - la Fânișor 4 găleți, - la gura Pajiștilor 7 găleți, - și tot acolo loc pentru încă 4 găleți, - la Comori 6 găleți, -la părâul Văilor pentru ovăz 2 găleți, în Crâng 10 găleți, și așa mai departe. Dar «excelențele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la măcinat, morile lor ducând lipsă de apă în acei ani. Tot administratorul ne informează în documentele conscripției că pe ultimii șase ani media anuală măcinată a fost de 93 de feldere de grâu și 13 cupe, 110 feldere de secară și 5 cupe, 179 de feldere de porumb și 11 cupe din care s-a obținut un venit anual net de 100 de câble și 3 feldere. Și mai deține familia nobiliară în afară de moara de pe hotarul satului Streza alte două
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de iazul morii, mai există o cocină acoperită cu paie, din bârne. Rachiul se făcea toamna, iarna și în zilele mai reci ale primăverii. Pentru fabricarea rachiului se foloseau în fiecare sezon circa 100 de câble de cereale, amestec de secară și porumb. Din fiece câblă se obținea 13 cupe de rachiu de prima calitate. În fiecare an se obțineau în felul acesta 162 ½ de găleți de rachiu. Omului care lucra la curte, la fierberea rachiului i se plătea câte un
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu el. Mai are trei fii Andrei, Gheorghe și Marci și o fiică Eva. Posedă două vaci, patru porci și trei stupi de albine. Pământ nu are de niciun fel, dar în calitate de țesător al curții primește anual 6 câble de secară și 3 câble de porumb. Afară de acestea mai primește ciorapi, o țundră, o pălărie și o pereche de cisme, precum și un salariu convenit, totul anual. Mai primește o delniță de porumb și are obligația de a țese în țesătoria curții
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de multe mii de Koroane. Tot în 1904 a fost o secetă nemai pomenită în veacul nostru în mai toată lumea în afară de America, unde a fost belșug. Bucatele au atins prețul de 16 Kor. cucuruzul, 24 Kor. grâul, 12 -13 Kor secara, 1 - 8 Kor. ovăzul, 24 Kor fasolea - hectolitrul, iar fânul mai bun până la 160 Kor. carul. Țarul Rusiei cu împăratul Japonezilor s-au încurcat într-un război orb la Portartur așa că mai multe sute de mii de tineri nevinovați a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ales în afecțiunile gastrice. Ca și Murul (Morus ), aparținând genului Rubus, tot din familia rozaceelor, cu tulpina spinoasă (rug) care produce flori mici albe minunate și fructe negre delicioase din care cârțoroșenii noștri fac gem pentru pus pe pita de secară și sirop, care amestecat cu apă rece scoasă din fântânile noastre e băut cu multă plăcere de copii și bătrâni. Și-ar mai fi agrișul sălbatec (Rives uvacrispa), arbust înalt cam de 1,50 metri cu ramuri foarte spinoase, fructe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
grajdiul propriu zis pentru drigane, vaci și cai, o a treia despărțitură pentru uneltele agricole mari (carul, plugul, grapa, rotilele, etc.), și în sfârșit ultima încăpere, ferdela, locul pentru adăpostul oilor în timpul iernii. Ambele construcții sunt acoperite cu paie de secară, acoperiș care dacă e bine executat poate dura chiar și 20 de ani. Muzeul are menirea de a face cunoscută istoria satului, oaspeților ce ne vizitează zona cât și de a-i omagia pe înaintașii noștri. El constituie o dovadă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și darnică cu stropii săi de cristal a mai găsit cîrțoroșanul și alte surse cu care să-și îndulcească traiul. Între acestea, de importanță capitală pentru existența sa va fi meșteșugul morăritului. La început bunii noștri își făceau făina de secară, mai rar din grâu, mai târziu de porumb, cu ajutorul a două pietre ferecate, puse în mișcare cu efort propriu, uman. După o vreme omul avea să-și dea seama că poate pune să facă treaba asta, unda râului ce-i
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sau chiar mai mulți membri angajați. Singura moară în stare de funcționare în sat, rămase cea din Oprea, care în 1968 a măcinat 60.611 kg. secară și 51.190 kg porumb, pentru care a preluat uium 7.273 kg, secară și 6.143 kg, porumb. Am mai adus vorba că în sat au existat în trecut în cadrul celorlalte meșteșuguri și piua pentru hainele de lână sau pentru straie. Arătăm în continuare că în cele două sate au funcționat și piue
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
zdravene, unu mai lung, altul mai scurt, legate între ele cu o sfoară rezistentă, de regulă din cânepă bine răsucită și suficient de groasă cu care oameni în toată firea, pe vremea iobăgiei chiar și femei, loveau năpraznic spicele de secară, grâu, orz sau ovăz, scoțând din ele grăunțele care mai târziu prin operația de morărit se vor transforma în făina necesară producerii pâinii. Această operație s-a dovedit a fi una din cele mai puțin productive lucrări, cu randamentul cel
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]