1,161 matches
-
staționate aici sau în apropiere’’), economic (în aceste împrejurări s-a impus raționalizararea produselor ca să se asigure minimum necesar hrănirii armatei și populației), sanitar (condițiile de igienă precare, mijloacele sanitare limitate, lipsa de alimente au dus la izbucnirea tifosului exantematic, secerând mii de vieți omenești în iarna anului 1916-1917). Factorul politic împreună cu generalul Constantin Prezan a hotărât ca refacerea armatei ,,să cuprindă concomitent reluarea, sporirea activității productive pentru satisfacerea nevoilor militare, combaterea foametei, epidemiilor, organizarea transporturilor, aprovizionărilor, dar și îmbunătățirea asistenței
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
vă rugăm să cooperați.» Mă gândeam că poate este vorba despre niște oameni care au amețit. Se întâmplă destul de des astfel de lucruri. Trenul s-a oprit la Tsukiji și ușile s-au deschis. Imediat, vreo patru oameni au căzut secerați la pământ. Au căzut de după ușile deschise. Asta se întâmpla în al treilea vagon. «A, deci persoanele acelea se aflau în al treilea vagon», am remarcat. Eu stăteam aproape de ieșire pentru ca, atunci când se deschid ușile, să ies afară. De aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
gândit că puteam să merg pe jos atâta drum. M-am îndreptat spre ieșire. Dar, între perete și aparatul de curățat automat am zărit un bărbat care tremura din toate încheieturile. Își pusese jos geanta. Dintr-odată a căzut ca secerat pe partea stângă. Apoi s-a auzit un strigăt ciudat din partea opusă: «ăăăuu!». Se pare că acea persoană era Wada Eiji, care în cele din urmă a murit. Soția lui era însărcinată în luna a noua. Cineva din apropiere a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
să urmeze un liceu industrial, dar fratele mai mare care trebuia să se ocupe de agricultură și-a pierdut o mână într-un accident de pe șantier. Tatăl lui i-a spus: „Cu o mână o să-i fie foarte greu să secere recolta de orez, așa că asta o să devină ocupația ta.“ Și l-au înscris imediat la un liceu agricol. Fratele mai mare s-a însurat cu o fată de pe acolo. „Mi-a spus că se descurcă cu o singură mână și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
coborâm. Nu aveam încotro și am ieșit și eu din metrou. Mă aflam în al doilea vagon din spate. M-am întors ca să ies la suprafață. Brusc, două persoane, aflate la vreo cinci metri distanță de mine, au căzut ca secerate la pământ. Un bărbat și o femeie. Nu puteam să trec pur și simplu cu vederea. M-am dus la doamna respectivă și am ajutat-o. Erau cam trei călători care îi îngrijeau pe fiecare în parte. Observatorul din stație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
nu ești sigură pe tine sau, când vrei să faci mai mult decât poți. Trebuie să alegem greutatea pe care o putem duce și care merită bineînțeles, iar la capitolul “încrederea în sine” se poate lucra. O persoană înțeleaptă va “secera” frustrările iar în locul acestora va sădi calități și abilități. Nu acumula frustrări! Atacă-le! Vei fi mai fericită dacă încerci să-ți elimini frustrările! Vei avea liniște sufletească doar dacă nu cedezi în fața “obstacolelor”. Cu cât vei lăsa să se
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
SCENA A II[-A] (ȘTEFĂNIȚĂ intră adâncit în cugetări și visător) ȘT[EFĂNIȚĂ] (pentru sine) Văzut-am rătăcind căprioarele prin codrii Livanului... sprintene și cu ochii lucitori... văzut-am fetele cu snopuri de grâu aurit chicotind prin lanurile pe jumătate secerate... am râs, dar prin verdeața întunecoasă a codrilor de fag am zărit cerbul alb al Doamnei... ochii lui era obosiți și genunchii căzură ca frânți în iarba răcoare... văzutu-l-am și m-am întors în cetatea de marmură din vârful Sionului
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i a minții tale raze, Lumina ta de aur, lumina ce-nviază? O! toată țara asta ai dat altor popoare, Încât altar să-ți facă poporul tău loc n-are. Arând un câmp de pietre cu crudele-i sudori El seceră spinișul din lucru-i fără spori, Privirea lui e cruntă și lacrima venin Blăstăm e vorba-i seacă, sufletul lui suspin. Decât o viață moartă, un negru vis de jele, Mai bine stinge, Doamne, viața ginții mele, Decât ca soartea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prilejul jubileurilor sărbătorite de firmă. La aceste evenimente se bea vin depozitat în pivniță, în sute de sticle, iar eu - nepotul lui preferat - mă uitam la tabloul din fața mea, mă strecuram prin acea pânză în peisajul respectiv, în care țăranii secerau grâul în fața munților Jura și peste vârfuri pluteau norii înalți de vară. Țăranii făceau căpițe de fân, iar galbenul lor saturat îmi amintea de poveștile pe care ni le spunea mama despre anii petrecuți în România. Evadam în această lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
familiile lor și să așteptăm până când aveau să cadă din nou cuvintele care răneau, deveneau cuțite, și ritualul călcatului în picioare își relua cursul. Dar și aceste litere, cât erau ele de clare și de moderne, povesteau de țărani care secerau grâul, întocmai ca în tabloul de deasupra bufetului din casa bunicului, unde mă refugiam ca să nu fiu prezent. În galbenul acela cald mă simțeam mai aproape de stilul distins al lui tata-mare, care vorbea puțin și încet, îmi scria cărți poștale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și n-au ascultat indicațiile date de Petrică. Acum să vă vedem, pe cine o să mai dea vina pentru morții ăștia, se gîndește Roja din ascunzișul său, privind la siluetele care aleargă bezmetice pe străzi fără nici o țintă și cad secerate de gloanțe venite de undeva de pe acoperișurile clădirilor. După ce Timișoara a fost înecată în sînge, Potaie și-a tras un glonț în piept, dîndu-și seama că asta e singura cale prin care poți fi transformat de pe o zi pe alta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nenorociți care incită lumea cu atitudini subversive. Nu-i așa că era într-o situație limită care cerea luarea unor măsuri de extremă urgență? Intrați în ei cu taburile, rupeți-le picioarele, și dacă nici așa nu se potolesc, deschideți focul, secerați-i fără milă, primele ordine ale lui Potaie. Nu a fost oare ăsta exces de zel, tovarășe ministru, mă simt dator să vă aduc cu picioarele pe pămînt, nici Piticul nu s-a gîndit încă să meargă atît de departe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
filtre identice, care transmit Marelui Stat-Major prin radio informații asupra itinerarului convoiului. Nu a existat nici cea mai mică abatere de la traseul și planul bine stabilit dinainte. Cu numai cîțiva metri înainte de prima clădire a Aeroportului, moartea a-nceput să secere în carnea fragedă. Măcelul a durat cam o jumătate de oră. Prelatele camioanelor nu erau toate lăsate pînă jos, așa că țintele au fost mai ușor de reperat. Focul deschis de bateria de artilerie bine camuflată în dosul unor tufișuri a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
atac. Nici nu știu când am ajuns la cele două răchiți de la cotul drumului. De acolo până la casa mea mai sunt vreo treizeci de pași... Așteptam momentul potrivit să fac saltul până la colțul gardului, când o rafală de mitralieră a secerat din zbor un ostaș în plin salt... În lumina slabă a zorilor, prin fumul și colbul care învăluia totul nu puteam distinge mare lucru... În clipa următoare, o nălucă a făcut un salt nebunesc până la rădăcina nucului din poarta lui
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
habar nu ai, că el a fost În război, tu - nu, și-ți arată pulpa, „aici m-a lovit o schijă”, și pe urmă Își arată degetul mic, „aici m-am tăiat cu secera când eram copil, că trebuia să secerăm și să facem pâine, și uite aici, uite aici la călcâi, asta o am de când am sărit cu parașuta”, te minte, evident, „și de-abia s-a deschis, de am căzut ca un sac, noroc că era noroi pe dealurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cununiile. Celălalt, Barbu Brâncoveanul, a fost găsit în patul lui cu un cuțit înfipt în inimă. Ce-o fi aflat Barbu în seara aceea, de a plătit atât de scump? Ce au tăinuit Mavrocordat exaporitul cu capuchehaia Franței, de-au secerat ienicerii morții atât de repede? L-au îngropat pe Nicos la un loc cu neamul Marincioglu. Tata cu mama și cu Lavinia au plecat la Adrianopol și nu au mai pus piciorul îndărăt. Treburile le-au mers bine. Lavinia a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se seamănă când se umplu pomii de frunze. Grâul îl vinzi. Se caută. În Franța plouă toată vara, țăranii au fugit la oraș pentru că lanurile nu se mai coc. Verile nu mai sunt ca altădată. Doar pe la noi se pot secera grânele. Aici sunt toate documentele, cu satele și pământurile și pădurile și morile și tot. Hai, Constandine, să te uiți la ele, că eu plec la Istanbul și rămâi tu...” Și primul sul pe care-l desfăcuse era actul prin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o sută de ani pentru împărăția celor două continente? Stau țarul la Azov și împăratul la Mohaci, gata, gata și cine știe ce nebun vrea să bage fala oastei lui Allah să moară într-o mlaștină! Dar pe cei care ară și seceră grâul pentru pâinea Stambulului îți dă mâna să-i îneci aici? Mie nu, i-am dat de înțeles asta marelui vizir, când am oprit pentru armata mea doar o gardă, atâta tot! Nu avem armate pentru lupte, nu pentru că nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de înțeles asta marelui vizir, când am oprit pentru armata mea doar o gardă, atâta tot! Nu avem armate pentru lupte, nu pentru că nu putem lupta, ci pentru că nu voim să luptăm! Noi așteptăm să se coacă holdele, să le secerăm pentru pâinea noastră și a altora și nu voim să fim tulburați. — Mă ameninți, Constantin bei? — Nu, îți deschid doar ochii, să nu te lași folosit de nebuni. Ai uitat să scrii asta în depeșele pe care le-ai trimis
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îndreptă spre fereastră să mai cerceteze orizontul. — Mâine o să fie căldură mare. Nu o să sufle nici o adiere. Nu putem porni spre București. Ard să ajungem la București, dar oamenii și caii sunt obosiți. În urma noastră, la Odrii a pornit să secere holera. Dacă până mâine seară dă Domnul să fim cu toții sănătoși, pornim la miez de noapte să mergem pe răcoare. Vodă vorbea cu spatele spre odaie, lăsându-i pe cei adunați să se lase bântuiți de gânduri. De fapt nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
le vărsăm pentru cei morți? Pentru ce să ne întristăm de sfârșitul vieții fraților noștri ce se odihnesc în Domnul, ce se veselesc în slava cerească, ce locuiesc în lăcașurile celor vii? Adevărat, moartea, ca o nemilostivă ce este, au secerat fără de vreme pre această floare aleasă și au răpit prea timpuriu podoaba, frumusețea neamului femeiesc. Dar pentru aceasta nici lacrimile sunt cu cale, nici întristarea cu dreptate. Că precum este mai norocit corăbierul acela, pe care vântul cel tare îl
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
s-a înecat. De... Dar mai pe urmă, pentru maică-mea și unchiu'. EMMA: Pe ei cum i-ai omorît? ION: La o nuntă, cu secera. Zice unchiu': lasă Ioane, și nu mai fi supărat că nu știu ce... Atunci am băgat secera-n ei. Se piteau bine, nu-i bănuiam. Dacă nu venea Taica... Scoate un fluier.) EMMA: Ioane! ION: Da. EMMA: Tu ești nebun? ION: Sînt. De cîțiva ani. EMMA: Bine. Dar să nu cînți, că-l scoli pe bărba-tu-meu. ION
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
vie, se zbate încercând să iasă afară din cușca de metal incandescent. Instantaneu, armele partizanilor încep să scuipe foc și moarte. Defileul se transformă intr-un haos infernal. Grenadele zboară, exploziile amplifică panica, nemții aleargă bezmetici, numai pentru a fi secerați fără ca măcar să vadă de unde le vine moartea. În fața mitralierei lui Karel oamenii cad ca popicele. Motocicletele se răstoarnă. Din Opel-ul de transmisiuni distrus, zboară bucăți de tablă ascuțite, la fel de periculoase ca niște proiectile. Camioanele sar în aer unul după altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
chipul alb ca varul. Aflat lângă telefon, transmisionistul se ridică pe jumătate cu o expresie de totală stupoare pe chip. Nu mai apucă să facă nici un gest. Este lovit puternic de către Nicky cu muchia palmei în beregată. Se prăbușește ca secerat la pământ. În cădere trage după el mica centrală telefonică care aterizează cu zgomot în capul lui. Romulus smulge firele din contacte. Legătura cu celelalte eșaloane este întreruptă și nimeni nu poate da alarma. În timp ce aleargă prin întuneric, un subofițer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de balustradă, dar sub greutatea lui bara de lemn cedează. Plonjează cu capul înainte până la parter, acolo unde sfârșește într-o baltă de sânge și creieri împrăștiați. Marius se avântă sus, urmat de ceilalți. O pușcă-mitralieră latră sacadat, cu răutate, secerându-i pe cei din primul rând. Cade un soldat, încă unul, chiar din grupa lui, Mihăiță Stamate, un băiat subțirel și timid, cu ochelari. Chiar când ajung la etaj, o rafală scurtă găurește spinarea lui Cârciumaru, un gradat din plutonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]