4,879 matches
-
Acasa > Orizont > Portret > IRINA TEBEICĂ. LA "HANUL ARTIȘTILOR" Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Licorile din pahar, care nu se torn peste digul gurii ca la o secetă, ci se topesc strop cu strop în suflet, au gustul catifelat al iubirii. Nu se beau în singurătate pentru că iubirea nu-i a gheții sau pietrei. De aurul fluidizat din țâțele pământului, izbucnite pe araci, ori de argintul mărgelelor cazanului
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
aparțin, sau, ca să mă parafrazez pe mine însumi, că nu am știut cu adevărat până de curând, cât de adânci îmi sunt înfipte în pământul acela rădăcinile. Așa că, orice semn venit de acolo este ca ploaia după o zi de secetă peste planta însetată. Cartea domnului Grig Gociu mi-a provocat o asemenea stare. Am așezat-o în primă fază, însă, pe noptiera mea, alături de alte câteva, promițându-i că nu va trebui să aștepte prea mult la rând, doar că
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
aparțin, sau, ca să mă parafrazez pe mine însumi, că nu am știut cu adevărat până de curând, cât de adânci îmi sunt înfipte în pământul acela rădăcinile. Așa că, orice semn venit de acolo este ca ploaia după o zi de secetă peste planta însetată.Cartea domnului Grig Gociu mi-a provocat o asemenea stare. Am așezat-o în primă fază, însă, pe noptiera mea, alături de alte câteva, promițându-i că nu va trebui să aștepte prea mult la rând, doar că
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
timp inumanul țel fixat de Ceaușescu - plata integrală a datoriilor contractate, numai prin încasările din vânzarea produselor agricole! Dar tot atât de adevărat este că pe-atunci nu vedeai milioane de hectare de pământ lăsate în paragină, că terenurile arabile expuse la secetă (îndeosebi Bărăganul) erau irigate și că perdelele de pădure pentru protecția culturilor și a așezărilor de la șes erau extinse, nicidecum măcelărite ca în acești ani de libertate asimilată cu libertinajul, când e atâta nevoie de ele după ce aproape toate pădurile
CRUCI ŞI RĂSCRUCI ÎN AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366087_a_367416]
-
în cuptorul de sub dudul de lângă casă. Pâinea, la țară se cocea o dată pe săptămână, să nu se ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut cerealele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce au scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
să nu se ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut cerealele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce au scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor, tăia în două cu cuțitul
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
de o suliță, usucă orice urmă de umezeală a boabelor de grâu și așa costelive și fără de miez, făcându-le să părăsească alveolele spicului, scuturându-se la orice atingere, pierzându-se astfel și descurajanta brumă de recoltă, ce scăpase de la secetă. Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților, ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja, luna a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile, pe lângă care căruța se zdruncina în trapul
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
se lumineze de ziuă. Peste puțin timp, soarele se va ridica cu repeziciune deasupra lanului, iar razele sale vor deveni din ce în ce mai puternice, uscând tot ce întâlneau în cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Curpenii nici să crească, nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva , aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
încolo de pământ, că tot nu făceau mare brânză cu el” își zicea Victor în sinea sa. Îi părea rău după căruță și cai, trebuia să se despartă și de ei odată cu intrarea în colectiv. De doi ani era mereu secetă. Doar au crescut datoriile către stat. S-ar putea să vină să le ia și vaca cu vițel din curte în contul dărilor. Dacă luau pământul, scăpa și el de obligații, oricum tatăl său nu prea putea merge din cauza bolii
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Autorului Fărâme din pulberi de stele Se-amestecă-n iazuri și cerbii Beau timpul, iar verdele ierbii Se trece în colb și smicele. Pierdută, sau neantului dată Iubirea, prelinsă-n clepsidră De piatră, cunună la hidră, Ajunge pe fruntea-i ridată. E secetă, moarte, pe maluri, Arinii se-adapă din cruste, Pe plajele mute și-nguste Nisipul cerșește azi valuri. Pârâu părăsit de Naiadă, Țâșnire captivă-n izvoare. Puhoaie de raze de soare Fac cruda dogoare pocladă. *** ArtFoto: Paul Gronner - Instagram Referință Bibliografică
FĂRÂME DIN PULBERI DE STELE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366180_a_367509]
-
stăteau în cale munții cei înalți, treceau de ei cu elanul tinereții și al iubirii. Și cât de voioși zburau caii lor, adulmecând priveliști și câmpii necunoscute. Dar mai aprinse erau inimile lor arzând de flăcările dragostei. Învingeau ușor și seceta și pustiul stepelor. Seara se odihneau la adăpostul pădurii, ascultând povești în preajma focurilor înalte, aprinse în întunecatele corturi. Și nu aveau alți sfetnici decât Soarele și Luna și stelele de pe cer, în imensitatea necuprinsului. Străbăteau de zor câmpiile și munții
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
fi sângerat o clipă pe masa tăcerii dar o altă zi m-a împins de la spate să te las să împietrești. Tic-tac-ul e la mine Tu vei fi mereu o furtună ignorată de toți Căci ești invizibil deși mături ciulinii secetelor din pustiuri... Referință Bibliografică: Cântecul lebedei - tic-tac-ul e la mine / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 781, Anul III, 19 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TIC-TAC-UL E LA MINE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351821_a_353150]
-
o clipă, de cer dar brațele îmi sunt ramuri desfrunzite sub povara ninsorilor tale; iernile mele albe au depărtările închise cu lanțuri ruginite, degeaba încerc să mă scutur și să-mi adun ploile sub unghii; acolo germinează de o eternitate, seceta și țipătul lebedei. Eu, cum să mai prind cerul? și tălpile unde să mai simtă firul ierbii când orice atingere sângerează sub piele? și nu-i nici o șoaptă să-mi ierte vina de a nu mai găsi calea... M-aș
UNA CU CERUL ŞI NIMIC de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351820_a_353149]
-
până la sfârșitul vieții. Peșteră aceea a prefacut-o în biserică și a adunat în jurul lui mulți frați. Locul acela se numește Sapsa. În partea stângă a acestui loc se află pârâul Horat în care a fost trimis Ilie Tesviteanul în timpul secetei. Pârâul Horat se găsește în fața Iordanului. CAPITOLUL 2 DESPRE BĂTRÂNUL ÎN PEȘTERA CĂRUIA PĂȘTEAU LEII În același loc numit Sapsa era un alt bătrân. Acesta ajunsese la o viață atât de virtuoasa, încât primea leii să vină în peștera lui
LIVADA DUHOVNICEASCA (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 979 din 05 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351835_a_353164]
-
George, într-o zonă întinsă dintre Arizona, Utah și New-Mexico, iar arealul pe care ei îl populează este arid și neospitalier și foarte greu de lucrat. Tot așa și în locurile unde mă prezentasem eu.Datorită pământului arid, crăpat de seceta îndelungată și implicit de verdeață, animalele pășteau iarba, mai bine zis smocurile rare de verdeață pitică până la rădăcină, astfel că stratul protector al pământului a început să dispară. Datorită alunecărilor de teren cauzate de precipitații, socotite un dezastru național, guvernul
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
rațiune de a fi a unei țări, a unui popor și că restul, de fapt, nici nu contează! Poporul însă, știe asta mult mai bine, deoarece a mai trecut printr-o mulțime de crize mondiale, căderi de guverne, războaie, revoluții, secete și inundații și ce dacă!? A murit? Uite că nu, și bine a făcut, că scăpa acum meciul mileniului și fără asta nu ești demn de numele de om civilizat! Trebuie să recunoaștem însă, că se vorbește nepermis de puțin
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
sub dublul, sau poate chiar triplul semn al fiarei. Deci nu mai încape nici o îndoială. Modalitățile fiind aceleași dintotdeauna: asteroidul, gaura neagră, focul solar, trecerea într-o altă dimensiune spirituală (numai noi cei aleși!), glaciațiunea sau inversul ei, banalii supervulcani, seceta, ori, la alegere, inun- dația globală, un virus nedeclarat la vamă, un savant nebun ofticat pe șeful de laborator, ori o blondă tâmpită care apasă pe butonul nuclear crezând că e room-service. Se specifica foarte ferm că nu vor scăpa
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
după Ioan, cap. 15) În fiecare an creștinii ortodocși pe data de 20 iulie sărbătoresc ridicarea la cer a Sfântului Ilie Tesviteanul, unii din marii proroci ai Vechiului Testament, „mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă” , patronul apicultorilor și al aviatorilor. De ziua Sfântului Ilie românii au foarte multe sărbători și obiceiuri: slujbe religioase obișnuite, hramuri, procesiuni, târguri, bâlciuri, nedei, împărțirea de mere pentru sufletele celor morți și mai ales ale copiilor, adunarea în zorii zilei
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
deasupra Austriei. Timp de o lună a stat acolo ca și cum ceva îl ținea pe loc. Acel ceva a fost exact un astfel de dig atmosferic de netrecut, care a făcut ca apele să rămână în centrul și vestul Europei, iar seceta la răsărit. Cu ce scop se creează astfel de calamități? HAARP, după cum afirmă Michel Chossudovsky, face parte din arsenalul de arme al Noii Ordini Mondiale, din cadrul Inițiativei de Apărare Strategică. Prin comandă militară, economii naționale întregi pot fi destabilizate prin
SCRISOAREA NR.53 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352415_a_353744]
-
care a fost descoperită și păstrată atât de bine până astăzi este o dovadă incontestabilă că această icoană este făcătoare de minuni, în primul rând cu ea însăși!... După obiceiul locului, icoana nu este scoasă pe câmp în timp de secetă ca altele în schimb este renumită vindecătoare de boli și suferințe omenești pentru care fapt este foarte vizitată de către foarte mulți oameni cu diferite cereri și suferințe urmând ca, pentru rugăciunile și darul sfintei icoane din acest minunat lăcaș să
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
față noastră, Cerna, deci unsprezece. Acum am ramas numai eu. Erau ei șase frați, socrii și mama socrului, bunica. - Eu nu mi-o mai amintesc. - Când ea a murit, tu erai plecată la școală în București. A murit pe vremea secetei mari din 1946-1947. Nu îi era timpul să moară, dar au venit vremuri grele și ea n-a mai putut rezista. Și Florica a început să depene șirul amintirilor. Cam de pe atunci s-a stins și viața noastră cea bună
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
eu la 80 de ani. Și a început iar să povestească. - Daca socru-meu a fost negustor de cereale că și taică-tu, unchiul Spirea, stii și tu ce viață grea a venit peste noi. Și a mai venit și secetă aceea mare. Ajunsesem așa de săraci și de înfometați că vedeam stele verzi pe pereți. Nu mai mâncasem pâine de un an. Atunci s-a îmbolnăvit și bunica. O jumatate de an a zăcut și la capătul puterilor ne-a
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
Dacă ne-am făcut din ele Scutul, platoșa, dreptatea Nu mai este cel drept. Nu e Nimeni s-audă Cuvântul De când Te-am bătut în cuie Noi uitat-am Legământul Unde-i mila și iubirea? Ca o plantă fără apă Seceta și pustiirea Rădăcinile ne sapă Am uitat de mult că cerul Ne-a-nfiat prin sacrificiu Urgisitu-Ți-am tot clerul Noi, cei ahtiați de viciu Scrie-ni-se iar trecutul În istoria uitării Între frați de sânge, Prutul Plânge malu-nstrăinării Au sosit maeștrii
IARTĂ DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351441_a_352770]