960 matches
-
care-l aduce, grăbește topirea zăpezii. De primăvara și până toamna, prin culoarul Oltului, respectiv prin Pasul Turnu Roșu, pătrunde dinspre sud, în toată zona, vântul cald și umed care aduce ploi, numit „"Băltărețu"” și dinspre sud-vest „"Austrul"”, vânt uscat, secetos numit și „"Traistă goală"”. Dinspre vest și nord-vest vin vânturi umede numite „"Moroșanu"” și „"Sădeanu"” numit și „"Prejbeanu"”. Cu o frecvență scăzută, vara bate dinspre est un vânt local numit „"Făgărășanu"”. Întreaga rețea hidrografică(cca.1km/kmp) este tributară Oltului
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
hidromorfe, lăcoviști și semilăcoviști iar peste Olt, în hotarul numit „Brătanu”, predomină podzolul. „Dealu Morii”, „Dealu Șăghișului”, „Humele” și „Arinii ăi Mari”, sunt formate din soluri argiloase, reci, improprii agriculturii deoarece favorizează băltirea apei în perioadele ploioase iar în cele secetoase se zvântă repede. Sunt larg răspândite solurile brune și brune-roșcate de pădure, formate sub vegetația pădurilor de foioase. Aceste soluri se întâlnesc în „Butinei", „Coprine”, „Căldare” precum și pe „Valea Lupului” și „Racovicioară”. Pădurile satului sunt formate în majoritate din fag
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
1010. Prima mărturie despre orașul înconjurat de zid provine din anul 1036. Imaginea orașului este impregnată de construcții istorice din piatră, lemn sau cărămidă, așezate pe o coastă de deal. Deoarece localitatea Warburg este în una din zonele cele mai secetoase ale Westfaliei și are numeroase suprafețe calcaroase semiuscate se dezvoltă acolo nenumărate plante de cultură agricolă și plante medicinale care se regăsesc extrem de rar în zona Europei Centrale. Pe câmpii sunt nenumărați pomi fructiferi. Multe parcele de teren au fost
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
în „Jălanie” se pot adăuga inundațiile Oltului ce compromiteau recoltele, numite de localnici "esundații" și desele epidemii ce afectau atât șeptelul cât și populația, astfel că în 1871 mortalitatea infantilă a depășit 30%. De asemenea, își puneau amprenta frecvent anii secetoși și/sau anii cu ierni prelungite. Din tradiția orală rezultă că pentru a depăși aceste greutăți, locuitorii au început să se ocupe cu recoltarea scoarței de arine, de unde le-a venit supranumele de „scorțari”, nume dat de locuitorii satelor vecine
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
până la 10 cm lungime, cu contur verde închis. Florile sale sunt albe sau roz cu petale de 1,5 cm, iar fructul este comestibil. Crește în regiuni cu climat temperat și umed, rezistă bine la frig dar verile calde și secetoase împiedică fructele să crească. Clima cea mai bună se caracterizează prin ierni cu frig dar cu puține înghețuri primăvara și veri cu temperaturi moderate. Înflorește la 7 °C și rezistă până la -18 °C, dar în plin repausul din iarnă și
Păr (pom fructifer) () [Corola-website/Science/309715_a_311044]
-
pentru o parte din comuna. Alimentarea cu apă este asigurată atât de către două sisteme centralizate pentru cele două sate, cât și parțial pentru o parte populației prin fântâni proprii, care în general sunt însă fără protecție sanitară și în perioadele secetoase rămân cu puțină apă sau seaca. Există un sistem centralizat de canalizare și de epurare a apelor uzate menajere provenite din gospodăriile populației, precum și o stație de epurare a apelor uzate. Acestea deservesc însă numai gospodăriile din localitatea Valea Seaca
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Crișului Negru, iar în partea stângă "“Rătășelu”" care străbate satele Belfir (aici se numește "Asău") și Girișu-Negru. Aceste cursuri de apă au un debit foarte variat, apele lor cresc mult în anotimpul ploios și aproape dispar (cu excepția Gurbediului) în lunile secetoase. Urmele așezărilor omenești de pe cursul mijlociu al Crișului Negru se pierd în negura vremii. Săpăturile arheologice efectuate de către Muzeul Țării Crișurilor în colaborare cu Institutul pedagogic din Oradea, pe terasa superioară a Crișului Negru, în punctul numit \"Dealul Morilor\" au
Comuna Tinca, Bihor () [Corola-website/Science/310211_a_311540]
-
așezate pe coline domoale. Climă este temperat-continentală , media temperaturii pe timp de vară fiind 21 grade, iar în luna februarie este de -2 grade. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 610l/mp ,alternând perioade cu ploi abundente și perioade secetoase. Apele curgătoare pe raza comunei sunt: Crișul Repede, pe o lungime de 6 km, Valea Chijicului, care traversează hotarul satului Borșa și Sacadat, pe o lungime de 10 km, Valea Sărandului (Hodiș), Valea Borșa și Maghișa, care se varsă în
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
mai la sud, numai etajele mai înalte ale munților Alpi, Carpați, și Balcani. Analizând dinamica creșterii molizilor, s-a constatat că maximele creșterii la inelele anuale se produc în anii reci și ploioși, iar creșterile minime în anii calzi și secetoși. În Carpați, etajul pădurilor boreale de molid se instalează între 1.200-1600 (1.700) m altitudine. Limitele altitudinale sunt dependente atât de microclimatul locului, de orientarea versantului, poziționarea latitudinală mai sudică sau mai nordică, cât și de impactul intervențiilor umane
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
care de altfel se numără printre cele mai izolate locuri din lume, au dus la dezvoltarea unui ecosistem unic, cu o biocenoză specială și unică pe Glob. Pe arhipelag se disting două anotimpuri, unul ploios în intervalul ianuarie-iulie și unul secetos din iulie până în decembrie. Perioada rece este cuprinsă între mai și iulie, când temperatura coboară până la 18-20°C. Uraganul „El Nino” bântuie regiunea din preajmă, fiind unul dintre fenomenele meteorologice care afectează întreg Oceanul Pacific. Aceasta face ca precipitațiile pe insule
Ecosistemul arhipelagului Galápagos () [Corola-website/Science/310676_a_312005]
-
fiind considerată limita între climatul continental cu influențe sud-mediteraneene la vest și climatul continental cu influențe de ariditate la est. Acest lucru are reflectare directă în dinamica componentelor climatice cantitative și calitative. Climatul continental de tranziție, caracterizat prin veri călduroase, secetoase și ierni cu temperaturi medii sub 0 °C, este influențat de culoarele de vale ale Argeșului și Sabarului orientate pe o direcție aproximativă nord-sud, de prezența canalelor de irigație și de secare a suprafețelor lacustre, existența așezărilor umane, fapt ce
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
A inițiat o reformă administrativă, dublând numărul de provincii și introducând diocezele, ce grupau mai multe provincii, supraviețuind până în Evul Mediu. Sistemul fiscal a fost reformat, pentru a distribui corect taxele și a îmbunătăți eficientă colectării lor. Însă în anii secetoși sau prea reci și ploioși, noul sistem avea un efect negativ asupra celor care lucrau pământurile, în Galia, multi recurgând la abandonarea terenurilor agricole. Dioclețian s-a bucurat de o domnie lungă și stabilă, fiind considerat un restaurator al imperiului
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii este lipsa apei pentru irigarea legumelor în timpul secetos de vară. În anii ce au urmat după destrămarea colhozului s-au micșorat mult terenurile ocupate de pășuni, apoi în ultimii 4-5 ani ele s-au mărit, deoarece mulți oameni nu mai au posibilitate să cultive tot pămîntul pe care
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
întâlnesc sol cernoziomoid tipic și mocirlă. Rețeaua hidrografică este slab dezvoltate. Satului este traversat de un pârâu intermitent. Pe teritoriul comunei sunt 4 bazine artificiale acvatice, inclusiv unul exploatat împreună cu comuna Groznita. Clima este temperat-continentală, cu ierni blânde și veri secetoase. Vara, în luna iulie, temperatura medie este de circa +20 °C, iarna, în ianuarie, de -4 °C. Cantitatea medie de precipitații variază între 550-600 mm/an. Dintre fenomenele extreme în Hlinaia se manifestă viscolul, chiciura, poleiul, canicula. Flora locală este
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
Din direcția estică pătrund mase de aer temperat-continental, care condiționează o vreme uscată, vara-călduroasă, iar iarna-foarte rece. În sezonul cald uneori pătrund din nordul Africii sau dinspre Asia de Vest mase de aer tropical-continental, provocînd o vreme foarte călduroasă și secetoasa. În perioada rece a anului, dinspre nord și nord-est se produc invazii de aer arctic, foarte rece și uscat. Factorii fizico-geografici Îndepărtarea de ocean a teritoriului satului determina caracterul continental al climei, manifestă printr-o cantitate de precipitații mai redusă
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
o astfel de substituire: vulpe>hulpe, bolovan>bolohan etc., iar d >b este rezultat al disimilației dinspre n, ambele consoane, d și n, fiind dentale}, 2 lacuri artificiale, numeroase bălti și izvoare ce formează băhnișuri . Climă este temperat-continentala cu veri secetoase și ierni geroase.Temperatura medie a anului este cuprinsă între +9,7C și +11,5C, iar precipitațiile medii anuale sunt cuprinse inrtre 300mm și 895 mm.Cele mai scăzute temperaturi ale aerului (-21 - -30 ° C) s-au înregistrat în luna
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
înălțimi de 2000 metri sau mai mult. Ea se întâlnește de la deșerturi până la păduri tropicale, și dela dealuri cu păduri dese până la câmpii deschise, acoperite cu arbuști. Se mai întâlnește în toate tipurile de regiuni de savană - de la cele foarte secetoase, până la cele mai bine irigate, cu pă duri dese sau pietriș. Unele specii se simt mai bine în regiunile cu ierburi înalte, luxuriante, și în zonele cu vegetație deasă, iar altele se întălnesc în regiunile de coastă și în medii
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
și pârâuri din Spania, doar Tago are un curs mai lung de 1.000 de km și doar 90 au mai mult de 100 km. Celelalte sunt râuri scurte și cu un debit neregulat: de cele mai multe ori seacă în perioadele secetoase și se umflă și provoacă inundații locale în timpul ploilor torențiale. Majoritatea râurilor care-și au obârșia în munții ce mărginesc sau străbat Meseta Centrală curg spre vest de-a lungul podișului și străbat Portugalia pentru a se vărsa în oceanul
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
vestul țării; aduc precipitații bogate; -influențe submediteraneene: în sud-vestul țării, cu veri calde și uscate, și ierni blânde și ploioase; -influențe de tranziție:fac trecerea de intre influențele oceanice și cele submediteraneene; -influențe de ariditate:în estul țării, cu veri secetoase ți ierni geroase; -influențe scandinavo-baltice: în Grupa Nordică a Carpaților Orientali și Podișul Sucevei, cu temperaturi scăzute; -influențe pontice:pe litoral, cu amplitudini termice mai mici. Pe teritoriul țării predomină circulația aerului din partea de vest (vânturile de vest). Frecvent, în
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
sub 10 °C la peste 2000m. La Muntele Mic temperatura medie anuală atinge 7-8 °C. În cursul anului, luna iunie este cea mai ploioasă, în lunile iunie-septembrie și aprilie-august cantitățile de precipitații sunt mai mari de 110mm. Lunile cele mai secetoase sunt octombrie și noiembrie. Numărul de zile cu îngheț este de 150 la poale și 200 pe culmile cele mai înalte. O mare parte din cantitățile de precipitații cad sub formă de zăpadă. Prima ninsoare poate să cadă chiar la
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
de mm, ceea ce este o cantitate de 3 ori mai mare ca și cantitatea de precipitații din Germania. Aversele de ploaie din Anzii Cordilieri fac ca nivelul apelor să aibă o diferență de 14 m între anotimpul ploios și cel secetos. Cea mai mare parte din populație sunt de religie catolică, celelalte religii ca cea evanghelică, musulmană sau sectele sunt în minoritate evidentă.
Manaus () [Corola-website/Science/305736_a_307065]
-
latura estică, se desfasoara Depresiunea Nalbant, care ocupă circa 9% din spațiul podișului Dobrogei de Nord, zona complexului lacului Razim e mărginita de câmpiile Nucarilor și Ceamurliei. Climă se manifestă printr-un regim temperat cu pronunțat continentalism unde verile sunt secetoase, iar iernile sunt friguroase și lipsite de umiditate. Temperatura medie anuală variază între 10.5°C și 11°C. Vară, în iulie, se înregistrează temperaturi medii cuprinse între 22°C, iar iarnă, în ianuarie, mediile termice se înscriu cu valorile
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
care Andrei Filotti l-a coordonat constituie un exemplu de utilizare a asistenței tehnice străine pentru o dezvoltare durabilă, deschizând noi domenii de activitate, pe care guvernul țării le sprijină și după terminarea programului de asistență tehnică. În urma unei perioade secetoase de la sfârșitul anilor 1970 și a unei crize acute de alimente în Bangladesh, Programul Mondial Alimentar (PAM) al ONU a inițiat un program de ajutorare a țării cu alimente. Având în vedere populația de aproximativ 100 milioane de locuitori a
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
inițiativă a Organizației Unității Africane. Masivul Fouta Djallon, este situat în partea de vest a Africii, ocupând cea mai mare pare a Guineei, precum și părți mai reduse din statele învecinate. Pe acest masiv muntos se concentrează precipitațiile aduse în sezonul secetos de curenții de aer din spre Oceanul Atlantic, masivul fiind zona din care izvorăsc principalele cursuri de apă din Africa de Vest: Senegal, Gambia, Niger, Konkoure și altele mai mici, resursele cărora sunt vitale pentru întreaga zonă. Totuși din cauza climatului tropical, echilibrul natural
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
la țărani, iar clădirea vilei a rămas ca școală pentru copii. Satul Petrosu a suferit mult în urma războiului din 1941 -45, mai ales în timpul operației lași-Chișinău. în acest timp oamenii au fost evacuați în satul Țigăi. Anii 1946-47 au fost secetoși. Oamenii o duceau foarte greu. Numai în 1947 au mu rit 108 persoane. Pe meleagurile acestea școala primară a fost des chisă în satul Măgura Veche unde învățau copiii din satele vecine. în 1939 oamenii din sat au cumpărat de la
Pietrosu, Fălești () [Corola-website/Science/305851_a_307180]