1,533 matches
-
Atunci acel Ștefan Voievod, de cu noapte, pe la somnul dintâi, a năvălit un iureș aprig peste oastea Domnului Rege, astfel că Husarii care lucrau în străjile dinafară, din patru părți, de-abia dacă au putut da de știre înlăuntru. Siculii (secuii) care păzeau căile târgului, de asemenea, din patru părți, nu au putut să facă față iureșului Valahilor, ci mulți dintre ei au fost uciși și împrăștiați, părăsindu-l pe comitele lor, adică pe Ioan Daroczi, [care] a căzut acolo, luptând
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
consemnează în scrisoarea sa cele auzite de la un martor care a fost la Baia. Până în acest punct relatarea arhiepiscopului este credibilă. Și din alte surse aflăm că în lupta care s-a dat la porțile târgului a fost ucis comitele secuilor. Felul în care descrie cum s-a desfășurat lupta în târgul Baia nu mai are nicio legătură cu realitatea. După ce spune că regele a fost găzduit în centrul târgului, fără să fi știut în seara aceea, dar nici mai de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o casă din piața târgului, acolo unde se întâlneau două drumuri care înconjurau catedrala. Marii prelați, nobilii și comandanții unităților au fost găzduiți în case din jurul pieței, ca să se afle în preajma regelui. Pe când regele lua cina, a fost adus un secui, care fusese prins lângă Baia. El le-a spus celor din anturajul regelui că nu are nevoie de tălmaci. Venise în Moldova ca să vadă niște moșii, pe care i le lăsase soția, și așa a dat, din întâmplare, peste 12
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
surpriză pentru adversar, Ștefan nu a renunțat la planul său. Și-a împărțit oastea în trei coloane, una sub comanda sa, alta sub comanda lui Vlaicu, unchiul domnului și o a treia sub comanda vornicului Crasnăș. Înfrângând rezistența husarilor și secuilor, care păzeau intrările în târg, a început înaintarea spre centrul târgului, pe două coloane, după cum bine a observat Bonfinius, fiecare coloană fiind organizată în formă de pătrat (de careu, în termeni moderni) pentru a face față atacului venit din orice
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cum de-au mai putut să scape 4.000 ? Despre unguri, Bonfinius spune că au murit, fix, 1.200 de oameni. Informatorul lui Pannonius socotea că în lupta de la porțile târgului au pierit „dintre Trabanți și, mai cu seamă, dintre Secui, patru mii”. Dlugosz scria că au fost uciși 10.000 de unguri. Cronicarii sporesc de obicei numărul morților din tabăra adversă. De aceea, când e vorba de pierderile suferite de unguri e mai potrivit să-i dăm crezare lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sebastian Münster scria: „Regele Matei al Ungariei a încercat să-i supună pe „moldoveni” puterii sale, dar atacat din toate părțile prin stratagemele lor a suferit o grea înfrângere și abia a scăpat el însuși cu fuga, venind în țara secuilor”. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se scria: ...„În 14 ale lunii decembrie, luni spre marți, s-a împlinit gândul lui Dumnezeu cu Ștefan voievod și a năvălit noaptea asupra ungurilor la Baia. Și i-a dat Dumnezeu în mâinile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care avea să le întâmpine, la 13 iulie 1471, Ștefan cel Mare îi răspunde regelui Cazimir că nu poate să-i îndeplinească cererile, deoarece este înconjurat și amenințat din toate părțile de dușmani, de tătari, de turci, de munteni, de secui, de unguri. Cât privește solicitarea de a-l trimite pe fiul său cu o mie de călăreți, Ștefan îi arată regelui că nu poate s-o facă, deoarece fiul său este foarte tânăr și încă nedeprins să îndeplinească o slujbă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldova, cetatea Crăciuna. Scriindu-i regelui, la 13 iulie 1473, Ștefan arăta că nu poate să trimită oameni în ajutorul regelui, deoarece a avut nevoie de ei ca să ridice o cetate în fața celei muntenești. Nu se poate spune însă că secuii și ungurii amenințau Moldova în acest an. Disputa pentru tronul Boemiei crează o situație politică favorabilă domnului român. Faptul că domnul arăta în scrisoarea sa că Moldova este atacată „din toate părțile”, nu reprezintă altceva decât un pretext ca să nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cu asentimentul regelui, dar mai mult din inițiativa lor, transilvănenii se grupau în jurul lui Ștefan cel Mare, în lupta pe care acesta se pregătea s-o angajeze împotriva turcilor. V. Pârvan considera că Ștefan i-a supus cu totul pe secui în 1471, „în septembrie poate”, iar când, în 1472, Ioan Pongrácz, al doilea voievod al Ardealului, a ieșit din țară, secuii „în special cei din Scaunele Ciucului și Odorheiului, din imediata vecinătate a Moldovei, trebuiră să plătească lui Ștefan dajdea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acesta se pregătea s-o angajeze împotriva turcilor. V. Pârvan considera că Ștefan i-a supus cu totul pe secui în 1471, „în septembrie poate”, iar când, în 1472, Ioan Pongrácz, al doilea voievod al Ardealului, a ieșit din țară, secuii „în special cei din Scaunele Ciucului și Odorheiului, din imediata vecinătate a Moldovei, trebuiră să plătească lui Ștefan dajdea ce o datorau regelui și să trimită tot al zecelea om dintre luptători lor la oastea domnului Moldovei”. Această colaborare strânsă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
special cei din Scaunele Ciucului și Odorheiului, din imediata vecinătate a Moldovei, trebuiră să plătească lui Ștefan dajdea ce o datorau regelui și să trimită tot al zecelea om dintre luptători lor la oastea domnului Moldovei”. Această colaborare strânsă cu secuii își va da roadele în timpul luptei de la Vaslui, pentru că, așa cum consemna un cronicar contemporan, Ștefan se dovedise a fi „un bun protector al patriei și al națiunii sale, fiind gata să moară pentru ai săi”. O dovadă a bunelor relații
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fie folosite doar pentru un război cu turcii. În această situație, Ștefan cel Mare putea conta pe un ajutor din partea lui Vlasie Magyar și Ioan Pongracz, conducătorii Transilvaniei. După ce se încheie un armistițiu polono-maghiar, Matei, deși îi mustră pe unii secui, pentru că i-a incitat pe unii împotriva coroanei regale, ca să-i ierte, le cere să meargă cu ceilalți secui și să-l ajute pe Ștefan cel Mare, dacă va fi atacat de turci. Încercarea lui Ștefan cel Mare de a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din partea lui Vlasie Magyar și Ioan Pongracz, conducătorii Transilvaniei. După ce se încheie un armistițiu polono-maghiar, Matei, deși îi mustră pe unii secui, pentru că i-a incitat pe unii împotriva coroanei regale, ca să-i ierte, le cere să meargă cu ceilalți secui și să-l ajute pe Ștefan cel Mare, dacă va fi atacat de turci. Încercarea lui Ștefan cel Mare de a realiza un front comun românesc, care să apere linia Dunării, are ca rezultat desfășurarea unor noi lupte, în Țara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poarte o armă. De data aceasta, la Vaslui se concentra toată oastea Moldovei, oastea cea mare, în rândurile căreia o mare pondere o aveau țăranii, așa cum scriau Dlugosz și Bielski. Din Transilvania îi veneau în ajutor domnului 5.000 de secui și 2.800 de unguri. În întâmpinarea armatei lui Suleiman, Ștefan și-a trimis o parte din călărime. Fără să se angajeze într-o luptă cu oastea otomană, acest corp de oaste trebuia să hărțuiască neîncetat pe dușman, să nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un mal pe altul. Un dușman avantajat din punct de vedere numeric nu putea să exploateze această superioritate pe un asemenea teren și într-un loc atât de strâmt. Lunca Bârladului urma să fie apărată de cei 5.000 de secui, câți veniseră în ajutorul lui Ștefan și de un corp de oaste moldovenesc. După cum ne informează Dlugosz, secuii, ,,a căror țară rupând-o Ștefan din regatul Ungariei și-o supusese sieși”, veniseră la chemarea voievodului. Este evident o exagerare a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe un asemenea teren și într-un loc atât de strâmt. Lunca Bârladului urma să fie apărată de cei 5.000 de secui, câți veniseră în ajutorul lui Ștefan și de un corp de oaste moldovenesc. După cum ne informează Dlugosz, secuii, ,,a căror țară rupând-o Ștefan din regatul Ungariei și-o supusese sieși”, veniseră la chemarea voievodului. Este evident o exagerare a cronicarului polon. Asupra secuilor s-a exercitat, într-adevăr, începând cu domnia lui Ștefan cel Mare, o influență
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ajutorul lui Ștefan și de un corp de oaste moldovenesc. După cum ne informează Dlugosz, secuii, ,,a căror țară rupând-o Ștefan din regatul Ungariei și-o supusese sieși”, veniseră la chemarea voievodului. Este evident o exagerare a cronicarului polon. Asupra secuilor s-a exercitat, într-adevăr, începând cu domnia lui Ștefan cel Mare, o influență moldovenească. Oameni liberi, în schimbul slujbei cu armele, cu care erau datori regelui, secuii cunosc în a doua jumătate a secolului al XV-lea și în secolul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sieși”, veniseră la chemarea voievodului. Este evident o exagerare a cronicarului polon. Asupra secuilor s-a exercitat, într-adevăr, începând cu domnia lui Ștefan cel Mare, o influență moldovenească. Oameni liberi, în schimbul slujbei cu armele, cu care erau datori regelui, secuii cunosc în a doua jumătate a secolului al XV-lea și în secolul următor încercări venite din partea nobililor, sprijiniți de rege, de a-i subordona și a-i transforma în iobagi. Ei se ridică în mai multe rânduri împotriva autorității
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în mai multe rânduri împotriva autorității centrale. Fiind la hotar cu Moldova și suportând primii efectele neînțelegerilor dintre Moldova și regatul maghiar, ei au căutat să stabilească legături cu voievodul Moldovei. De câte ori urmașii lui Ștefan cel Mare trec în Transilvania, secuii sunt aceia care le deschid drumurile de la Brețc înspre Brașov. În afara acestor considerente, libertatea de care se bucurau chiar țăranii de pe moșiile boierești din Moldova îi determină pe unii secui să-și părăsească scaunele și situația lor de oameni liberi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldovei. De câte ori urmașii lui Ștefan cel Mare trec în Transilvania, secuii sunt aceia care le deschid drumurile de la Brețc înspre Brașov. În afara acestor considerente, libertatea de care se bucurau chiar țăranii de pe moșiile boierești din Moldova îi determină pe unii secui să-și părăsească scaunele și situația lor de oameni liberi, dar cu mari obligații fiscale, în schimbul unei situații de vecin pe pământul unui boier moldovean. Învățați să lupte pedestru, secuii au fost așezați de-a curmezișul văii Bârladului, împreună cu un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țăranii de pe moșiile boierești din Moldova îi determină pe unii secui să-și părăsească scaunele și situația lor de oameni liberi, dar cu mari obligații fiscale, în schimbul unei situații de vecin pe pământul unui boier moldovean. Învățați să lupte pedestru, secuii au fost așezați de-a curmezișul văii Bârladului, împreună cu un corp de oaste moldovenesc. Ei trebuia să suporte lovitura principală a adversarului și să-i uzeze puterea de luptă. După ce a pus să se pustiască totul în calea turcilor, Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oști numeroase au stat o vreme, luptându-se pe locul de bătălie. Gazii s-au învârtit pe acolo cu ogarii (caii) lor, dar au văzut că ei, moldovenii, nu ies din pădure.” Aceasta reprezintă prima fază a bătăliei în timpul căreia secuii și moldovenii au încercat să-i oprească pe turci, provocându-le pierderi însemnate și uzând fizic și moral oastea turcă. Turcii nu puteau să profite de superioritatea lor numerică, iar terenul mocirlos și împădurit nu le îngăduia să organizeze atacul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lor numerică, iar terenul mocirlos și împădurit nu le îngăduia să organizeze atacul călăreților pe aripi, care să învăluie oastea moldovenească. Deși turcii se resimțeau după mersurile lungi, în condiții foarte grele, avantajul fizic pe care-l aveau moldovenii și secuii nu putea să suplinească la infinit inferioritatea lor numerică. În aceste momente critice au intrat în scenă ostașii cu surle și tobe de pe dealul opus locului unde se afla Ștefan cu ai săi. Crezând că e vorba de un atac
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bravi și pentru al căror suflet bătălia era o plăcere, potrivindu-se lui Mihaloglu Ali-bei și punându-și capul în primejdie, s-au ajutat unii pe alții și s-au năpustit asupra oștii ghiaurilor...”. Dlugosz scria că pierderile moldovenilor și secuilor au fost mari „căci toate șirurile dinainte, în care se aflau și secuii, fură zdrobite de turci și amenința o mare primejdie...”. În acest moment s-a produs atacul călăreților conduși de Ștefan cel Mare. „Dar și oastea ghiaurilor răi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mihaloglu Ali-bei și punându-și capul în primejdie, s-au ajutat unii pe alții și s-au năpustit asupra oștii ghiaurilor...”. Dlugosz scria că pierderile moldovenilor și secuilor au fost mari „căci toate șirurile dinainte, în care se aflau și secuii, fură zdrobite de turci și amenința o mare primejdie...”. În acest moment s-a produs atacul călăreților conduși de Ștefan cel Mare. „Dar și oastea ghiaurilor răi din fire, care era cât un ocean de întinsă, (evident o exagerare), punându
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]