3,225 matches
-
nănuța fetiței s-a îngrijorat mai mut ca înainte. Mai toată acțiunea cărții se desfășoară în sălile de spital unde, paralel cu urmărirea evoluției copilului, au loc și alte evenimente neprevăzute, precum o furtună cu trăsnete care distrug un tei secular din curtea spitalului. Teiul masiv a căzut peste mai multe mașini distrugându-le, ucigând un bărbat și rănind-o grav pe medicul Maria Străinu. Cu ocazia aceasta, dar și cu alte ocazii, descoperim bunătatea și altruismul extraordinar al Emanuelei care
UN DEBUT DE ROMAN, CUCERITOR... DE CRISTIAN PETRU BĂLAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378382_a_379711]
-
alți prozatori. Celelalte personaje pălesc în comparație cu Emanuela, însă toate îi recunosc aceste calități și superioritatea. Nici nu se putea altfel. Paginile cărții se pretează la discuții interpretative lipsite de prejudecăți. Emanuela Romașcanu este o moldoveancă vizibil legată de tradițiile ortodoxe seculare, o creștină care nu ar admite compromisuri și în primul rând nu ar admite ca un prunc să nu fie botezat (încreștinat, cum zice ea). Acesta i se pare a fi un păcat de moarte și de aceea autoarea, cu
UN DEBUT DE ROMAN, CUCERITOR... DE CRISTIAN PETRU BĂLAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378382_a_379711]
-
aveți copii frumoși Și să-i creșteți fericiți! Pământul vostru,sfânt ogor, Tot mai bine să rodească. Bobul de aur ,în cuptor În pace să se rumenească. Liniște să aveți în țară! Românii toți să se adune În vatra noastră seculară Dă-le, Doamne, vremuri bune! Referință Bibliografică: Plugușorul / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1822, Anul V, 27 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elisabeta Silvia Gângu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PLUGUȘORUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378614_a_379943]
-
toamnei se fac mari, Se urcă voia bună în stejari, Cu veverițe, să adune ghinde. Copacii toamnei sunt puternici, tari, Nici vântul și nici ploaia nu-i surprinde Și nici tristețea rece nu-i cuprinde, Chiar când ajung, în codru, seculari. Noi nu suntem la fel în fața sorții, Ne clătinăm în vânt, pierduți pe drum, Durerea n-o oprim în fața porții Iar toamna ne îmbracă-n foi de fum. Și resemnați de suflul crud al morții, Ne prăbușim în noapte și
GHINDĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378654_a_379983]
-
în Hristos după Sfântul Ioan Gură de Aur, Editura Agnos, Sibiu 2007 Pacea Virtuților și Tulburarea patimilor, Cuvântări duhovnicești la rugăciunea Sfântului Efrem Sirul din Postul Mare, Editura Agnos, Sibiu 2007 Homo Eticus, Abordare teologic-filosofică asupra moralei în context cultural secular, Editura Agnos, Sibiu 2007 Morală, Liturghie și Eshatologie la Sfântul Ioan Gură de Aur, Editura Agnos, Sibiu 2007 Etosul ortodox, etos al frumuseții, Editura Agnos, Sibiu 2007 Tristețea lumească și bucuria duhovnicească, Editura Agnos, Sibiu 2007 Dialogul iubirii, Perspectivă teologic-pedagogică
DUHOVNICESC CU PĂRINTELE ARHIM. CONF. UNIV. DR. TEOFAN MADA – VICARUL ADMINISTRATIV AL ARHIEPISCOPIEI ARADULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378829_a_380158]
-
2007 Tristețea lumească și bucuria duhovnicească, Editura Agnos, Sibiu 2007 Dialogul iubirii, Perspectivă teologic-pedagogică a Părinților Bisericii asupra dialogului, Editura Agnos, Sibiu 2007 Teologie și Spiritualitate, vol. 1, Editura Agnos, Sibiu 2008 Homo Seculus, Abordare teologic-filosofică asupra secularizării și creștinismului „secular”, Editura Agnos, Sibiu 2008 Fericitul Augustin și tezele sale, Editura Agnos, Sibiu 2008 Paternitatea duhovnicească după Sfinții Părinți, Editura Agnos, Sibiu, 2008 Sfântul Vasile cel Mare, Pedagogul tinereții, Editura Agnos, Sibiu, 2008 Familia creștină după Sfântul Ioan Gură de Aur
DUHOVNICESC CU PĂRINTELE ARHIM. CONF. UNIV. DR. TEOFAN MADA – VICARUL ADMINISTRATIV AL ARHIEPISCOPIEI ARADULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378829_a_380158]
-
duminica la pescuit, alții la film, alții la munte, alții... la biserică. Acest mod de a gândi presupune, în subsidiar, faptul că „religia“ (credința) este doar una dintre multele credințe pe care inșii le posedă la un moment dat - perspectiva seculară - ceea ce, din perspectivă religioasă este complet eronat și tendențios. Căci din acest punct de vedere, credința este „identitatea“ constitutivă cea mai importantă, cea care modelează conștiința și definește inserția omului în realitatea (și) socială. Sofismele liberei cugetări - căci sofisme sunt
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
punct de vedere, credința este „identitatea“ constitutivă cea mai importantă, cea care modelează conștiința și definește inserția omului în realitatea (și) socială. Sofismele liberei cugetări - căci sofisme sunt - odată înlăturate, nu fac decât să releve concluzia: personajul care vorbește în numele secularului nu este cu nimic mai neutral decât cel care vorbește în numele religiosului. Doar pretinde, forțând lucrurile, că este. Există aici o cale de mijloc? Aparent, nu... Situarea, vorba post-modernilor, nu poate fi evitată. Deocamdată, spațiul public din România nu a
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
o lucrare luciferică împotriva creștinismului, în general, precum și de denigrare, fărâmițare și înlăturare a ortodoxiei, în particular. Coptarea unui număr din ce în ce mai mare a clericilor și ierarhilor ortodocși în diferite conferințe, seminarii, organizații, asociații, comisii și comitete de factură ecumenistă și seculară; recrutarea unui număr cât mai mare de clerici, monahi, ierarhi în organizațiile masonice naționale, regionale și mondiale; denigrarea persoanelor cu cea mai mare popularitate în spațiul ortodox, din ierarhia Bisericii Ortodoxe, în mass-media națională și internațională, cu scopul de a
RĂMÂNE-ŢI ÎN BISERICĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379073_a_380402]
-
schituri din România, iar în municipiul Râmnicu Vâlcea se află seminarul teologic și Arhiepiscopia Râmnicului. Voi începe enumerarea lăcașurilor de cult cu Mănăstirea dintr-un Lemn, a cărui bisericuță a fost construită acum câteva secole din trunchiul unui singur stejar secular. Și acum se mai află în incintă câțiva stejari de sute de ani. De acolo se poate ajunge la mănăstirea Surpatele și la Govora sau, pe sub poalele Munților Căpățânii, la complexul monahal Horezu, la Mănăstirea Bistrița, unde se află moaștele
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
altfel nu ar fi atâția miliardari. Omul de rând nu e învățat să se ducă cu „plicul” la doctor, la funcționarii de la primărie, în fond trăiește fără faimosul „plic”. Asta-i mai lipsește României, să o rupă cu tradiția românească seculară. Cuvântul „bacșiș” e istoric, vine din timpuri străvechi, de pe vremea turcilor! Doar nu vrem să-l înlocuim cu cuvântul „cinstit”! Decât să vină să ne dea lecții, mai bine sa invete Merkel de la noi! Acuma, s-a trezit să i-
ALEGERI 2014 ÎN ROMÂNIA de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379875_a_381204]
-
să-i spunem președintelui Johannis că toți vrem reîntregirea neamului românesc. Lăsați orgoliile, mă refer la liderii de la Chișinău și București, și refaceți țara! L-aș parafraza pe controversatul general Antonescu: „Basarabeni, vă ordon, treceți Prutul! Să terminăm cu blestemul secular al poporului român!”. Implicați-vă, români de pretutindeni! Vine 2018! E timpul reîntregirii! Vă iubim și vă așteptăm acasă, dragilor! Casa mea, România, este și casa voastră, frați basarabeni și bucovineni! De-am avea doar o bucată de pâine, o
TABLETA DE WEEKEND (122): PREZENT LA MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ A REÎNTREGIRII NEAMULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379945_a_381274]
-
este în acest sens poezia Decor: „Copacii albi, copacii negri / Stau goi în parcul solitar: / Decor de doliu, funerar... Copacii albi, copacii negri. // În parc regretele plâng iar...// Cu pene albe, pene negre / O pasăre cu glas amar / Străbate parcul secular... / Cu pene albe, pene negre...// În parc fantomele apar... // Și frunze albe, frunze negre; / Copacii albi, copacii negri; / Și pene albe, pene negre, / Decor de doliu, funerar... // În parc ninsoarea cade rar...” Prin simplitatea ei, prin naturalețea limbajului, poezia dovedește
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
opt decenii și jumate) să-și ispășească vina toată pentru tot răul făptuit românilor și țării laolaltă, iar juzii democrați să pară că nu fac omenia de ocară?! BALADA CRUCIADEI À REBOURS Încreștinarea Europei a fost un colosal proces de seculare frământări pân’ la-ncheierea cu succes. Căci era vremea plămădirii a viitoarelor popoare - localnicii se-ncrucișau cu păgânești oști migratoare, ce-și împlineau crudul destin printr-o feroce pustiire, oriunde drumul apucau conduși de demonul din fire. Din codrii centrului
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
DANIEL PRODE, de Ștefan Popa , publicat în Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016. Părintele Singhel Daniel Prode este preot slujitor la Mănăstirea “Sfânta Cuvioasa Parascheva” Vilaller, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Spaniei și Portugaliei. Trăim într-o lume incertă, nesigură, seculară, consumistă, globalizată, o lume aflată într-o continuă schimbare. Oamenii trebuie să se adapteze din mers la noile condiții oferite de acest tip de societate, mulți reușesc să țină pasul, dar sunt și nereușite, în sensul că sunt persoane care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
speranța și nădejdea, ajungând în pragul disperării și mai rău, al ... Citește mai mult Părintele Singhel Daniel Prode este preot slujitor la Mănăstirea “Sfânta Cuvioasa Parascheva” Vilaller, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Spaniei și Portugaliei.Trăim într-o lume incertă, nesigură, seculară, consumistă, globalizată, o lume aflată într-o continuă schimbare. Oamenii trebuie să se adapteze din mers la noile condiții oferite de acest tip de societate, mulți reușesc să țină pasul, dar sunt și nereușite, în sensul că sunt persoane care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Plouase cu soare Pe sufletul meu Cuprins de ardoare. Eram... tu și eu! Venise lumina În inimi novice, Rupsesem cortina Gândirii peltice Multiple dorințe Nespuse, dar clare Topeau necredințe De nopți seculare Valsa luna plină Cu-al zilelor astru În muzica lină Din ghiolul salmastru ........................ Nisipul foșnește Sub pași fericiți Și-o stea, fin clipește Spre îndrăgostiți... Dan Mitrache Referință Bibliografică: Pași pe nisip / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PAŞI PE NISIP de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379532_a_380861]
-
depărtări se auzea huhurezul care tulbură cântecul melodios al privighetorii. Deodată pe lângă el trecu o pasare de noapte fâlfâind din aripile-i mari. Tresari oarecum surprins, apoi se liniști. Dar nu după mult timp, vântul începu să șuiere printre stejarii seculari. O pâcla transparență, albăstruie, plutea că un mister deasupra coroanelor bogat împodobite ale arborilor. Luna care se apropia de ... Citește mai mult Comoara din Pădurea AlbastrăEra o noapte liniștită cu luna plină. Ștefan, un tânăr din satul Plaiul Dacilor se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
depărtări se auzea huhurezul care tulbură cântecul melodios al privighetorii.Deodată pe lângă el trecu o pasare de noapte fâlfâind din aripile-i mari. Tresari oarecum surprins, apoi se liniști. Dar nu după mult timp, vântul începu să șuiere printre stejarii seculari. O pâcla transparență, albăstruie, plutea că un mister deasupra coroanelor bogat împodobite ale arborilor. Luna care se apropia de ... ÎI. NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂȘANUL ȘI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂȘAN NAȚIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS), de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
prioritar a Europei occidentale, cu (ne)buna știință a opulenței și fariseismului biruitor dându-se uitare faptul că tocmai el, creștinismul, i-a așezat pe europeni în loja planetei, și pentru ca tot astăzi, ca o imensă bătaie de joc la adresa secularelor jertifiri românești întru apărarea întregii creștinătăți medievale de pericolul turco-tătar, Uniunea Europeană să-și deschidă larg porțile în fața milioanelor de neomigratori mahomedani... Fiecare dintre noi poate contribui cu o câtime la îndreptarea actualei stări de lucruri, doar dacă vom urma porunca
CREDINŢA – VESTITOAREA ŞI FĂURITOAREA ADEVĂRATEI FERICIRI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381011_a_382340]
-
ce în vârf de munte veghea. Privirea lui a străbătut prin veacuri, Văzându-și neamul înșelat, suferind. Căci cei din fruntea lui dedați la jafuri, I-au furat sudoarea muncii, mințind. Privirea lui n-a mai văzut în zare Codrii seculari, ce-a lui casă erau. Nici holdele ce străluceau în soare, Nici râurile ce setea-i potoleau. Acum toate sunt la străin vândute, De trădătorii ce țara au condus. Ei și-au făcut din asta o virtute. Și cu-a
ALEŞII CRED OARE ÎN DUMNEZEU? de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381051_a_382380]
-
guvernanții de azi, de orice natură, fie democrați, republicani, tehnocrați, baroni, într-un cuvânt: impostori omnipotenți și omniprezenți, nu-i interesează cunoașterea finalității unui sistem politic, de folos nației pentru a guverna moral, ci cariera lor și asigurarea ultraprosperă și seculară a familiei scoasă și salvată, din vâltoarea nenorocirilor publice cotidiene. Salvgardarea unui Stat nu constă într-o multitudine de legi, ci în guvernarea sub aura Adevărului unic ce se reflectă și sub forma unei dreptăți sociale și a binelui obștesc
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
dezgropat de plug?// De-a lungul zării noastre de cărbune/ paharul plin ne-am învățat să-l bem/ dar gura știe bine-o rugăciune/ și-o geme printre dinți-căci nu tăcem.// Cum să tăcem când fiecare ghindă/ căzută din stejarul secular/ se-ntoarce din adâncuri să cuprindă/ tot plânsul țării într-un nou stejar?// Noi nu tăcem, căci urlă de pe roată/ în trupul nostru oase ce s-au frânt/ și strigă morții ce-au tăcut odată/ cu gura caldă plină de
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
îndeosebi femeilor. De pildă înainte de revoluția masono-bolșevică din Rusia existau de 3 ori mai multe monahii decât călugări. În țara noastră acest fapt este o tradiție milenară, iar excepția o constitue în mod expres schimnicele hrănite de corbi, ce trăiesc secular încă, în pădurile noastre, în micile pâlcuri rămase virgine din Grădina Maicii Domnului, pustnice care brodează în verdele codrului unda cerului isihastă. Dragostea lui Dumnezeu pentru noi L-a coborât pe Fiul Său pe pământ. Negrăita iubire a creștinilor pentru
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
autoarei îi „ies” portretele de grup, reușind, în puține cuvinte, să contureze o personalitate, ca cea a Isabellei și, în același timp, să o diferențieze de celelalte: „Invitați de tata, ca să sărbătorească numirea sa ca primar, se întâlneau sub stejarul secular prietenii, pictori, scriitori, artiști; vorbindu-le cu politețe, prin vocea sa de vioară, uneori cu accente grave, scoțând în relief și viforul consoanelor, el, Grigore Vrancea cu o statură impozantă, pentru unii era Grig, pentru noi întruchiparea bunătății, a cărui
AURELIU GOCI ROMANUL VIEŢII ARTISTICE ŞI MUZICA LUMILOR PARALELE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380916_a_382245]