1,339 matches
-
tip politic, cele legate de sfera muncii și cele ce țin de relațiile de gen, încercându-se studierea impactului pe care valorile religioase îl au asupra acestor sfere ale vieții. Comparațiile cu celelalte țări din fostul bloc socialist relevă o secularizare mult mai scăzut a spațiului public și a celui privat în România. Imaginea pe care o creionează datele cu privire la România, este cea a unei societăți destul de orientate spre religie în contextul unei Europe inegal secularizate, dar în care religia pare
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
acceptare maximă a credințelor religioase de tip tradițional. În esență religiozitatea este cea care influențează răspunsurile persoanelor la întrebările menționate. Astfel, un scor crescut al variabilei religiozitate indică un nivel de religiozitate crescut, în timp ce o valoare scăzută indică orientarea spre secularizare. Indicii prezentați în Diagrama 1.1 arată că modelul este adecvat pentru datele la care a fost aplicat. Rularea modelului pe întreg setul de date EVS 1990 și 2000 arată faptul că modul de măsurare a religiozității este corect și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mediul academic (Johnson, 1997). Acumularea de cunoștințe științifice și însușirea unei logici de tip rațional modern poate să afecteze credințele religioase, supunându-le unei analize critice. Revenind la situația României, este de așteptat ca cele cinci decenii de ateism și secularizare forțată să își fi pus amprenta asupra afilierii și practicii religioase. Puterea comunistă a încercat să excludă religia din spațiul public. Drept consecință, manifestarea religiei în spațiul public, respectiv participarea la ritualuri publice și frecventarea bisericii a scăzut drastic. Cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
să fie semnificativ mai crescut decât cel al practicii publice. Un lucru similar s-a petrecut și cu afilierea religioasă. În contextul unei societăți care nu încuraja religia, probabil că declararea afilierii a scăzut destul de mult. Pe de altă parte, secularizarea nu a afectat în mod similar toate segmentele de populație. Cohortele mai vârstnice, socializate înaintea instaurării comunismului, au probabil un nivel de practică și de afiliere superior cohortelor tinere, socializate într-un mediu invadat de ateism. De asemenea, grupurile cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
vă rugați: des, câteodată, foarte rar, numai în momente de criză, niciodată? III. AFILIEREA RELIGIOASĂ ÎN ROMÂNIA POST-COMUNISTĂ În studierea gradului de afiliere religioasă am optat pentru analiza nivelului de non-afiliere, indicator folosit de obicei pentru a releva gradul de secularizare al unei societăți. Privită din perspectivă comparativă, România prezintă printre cele mai scăzute niveluri de non-afiliere din Europa, cu un procent de 2% din populație declarând că nu aparține nici unei religii, așa cum rezultă din datele prezentate în Figura 2.1
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
din perspectivă longitudinală, fenomenul afilierii religioase înregistrează o creștere între 1993 și 2000, procentul celor non-afiliați scăzând cu 4%. Fenomene similare incluse sub eticheta revitalizării religioase (Pollack, 2003) se petrec în aproape toate statele foste comuniste, cu excepția Cehiei în care secularizarea avansează în ultima decadă a secolului XX, în ciuda ridicării restricțiilor impuse religiei (vezi Figura 2.2). Valorile cele mai ridicate ale "re-afilierii" religioase petrecute între 1990 și 2000 apar în Bulgaria și în cele trei state Baltice. Polonia și Germania
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
afilierea religioasă. Nivelul afilierii rămâne la cote foarte înalte în Polonia așa cum am arătat anterior și la coste reduse în Germania de Est. Cu câteva excepții (Marea Britanie, Portugalia și Austria), țările din Vestul Europei se situează pe traiectoria procesului de secularizare, scăderea afilierii religioase fiind o tendința dominantă, deși variații sunt destul de mici de-a lungul decadei avute in vedere. Se poate spune că în timp ce în Europa Centrală și de Est perioada 1990 2000 aduce o revitalizare a religiozității marcată de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
tendința dominantă, deși variații sunt destul de mici de-a lungul decadei avute in vedere. Se poate spune că în timp ce în Europa Centrală și de Est perioada 1990 2000 aduce o revitalizare a religiozității marcată de creșterea afilierii religioase, în Europa de Vest secularizarea avansează încet dar sigur. Figura 2.2 Variația ponderii celor care declară că nu aparțin nici unei religii între 1990 și 2000 Date: EVS 19990, EVS 2000 Datele existente pentru România au permis analiza mai detaliată a evoluției non-afilierii religioase. Am
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
secolului XX. Alături de România, Bulgaria, Slovacia și Letonia mai înregistrează creșteri semnificative ale practicii religioase publice între 1990 și 2000. Pentru țările ex-sovietice precum Rusia, Ucraina, Belorus nu există date care să permită realizarea unor comparații longitudinale. Prin contrast, "campioana" secularizării în Europa este, la finele secolului XX, Irlanda care înregistrează o scădere de 15% a celor care frecventează biserica cel puțin o dată pe lună. Între țările foste comuniste Germania de Est și Polonia înregistrează scăderi de peste 5%. Germania de Est
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Germania de Est și Polonia înregistrează scăderi de peste 5%. Germania de Est își continuă tendința de scădere a impactului social al religiei, în timp ce în Polonia dispariția represiunii comuniste duce la scăderea practicii religioase publice. Evoluția Germaniei de Est în direcția secularizării, chiar și după ridicarea restricțiilor impuse de regimul comunist, demonstrează că în această societate religia nu a fost afectată doar de represiune, ci alți factori precum gradul de industrializare și urbanizare sau compromiterea imaginii publice a bisericii au jucat un
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ridicarea restricțiilor impuse de regimul comunist, demonstrează că în această societate religia nu a fost afectată doar de represiune, ci alți factori precum gradul de industrializare și urbanizare sau compromiterea imaginii publice a bisericii au jucat un rol important în secularizarea societății. În cazul Poloniei reducerea frecventării bisericii în postcomunism poate fi explicată prin apelul la doi factori. Pe de o parte, este vorba de scăderea încrederii în Biserica Catolică și de deteriorarea imaginii publice a acestei instituții. Pe de altă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a celor care declară că au momente de meditație sau rugăciune. O creștere similară mai apare în cazul Suediei, Danemarcei și Islandei, însa acolo cel mai probabil este vorba de o creștere a religiozității aflate în afara bisericilor tradiționale. În schimb, secularizarea spațiului privat afectează în principal Germania de Est și de Vest, în ambele datele indicând un declin important al comportamentului religios în sfera privată. Mutând analiza la nivelul cohortelor, se constată o creștere ușoară a practicii religioase în toate grupele
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
liberalizarea religioasă ce a avut loc după 1990 modificând comportamentul cohortelor tinere. Datele referitoare la comportamentul religios al europenilor sugerează imaginea a două Europe, una aflată în efervescență religioasă după ridicarea restricțiilor impuse de regimul comunist și una în care secularizarea avansează lent. România se afla la sfârșitul anilor 90 în zona revitalizării religioase. Cu toate acestea, după o creștere a comportamentului religios la începutul decadei se înregistrează o zonă de platou, ca dovadă că religiozitatea ținută latentă prin restricțiile impuse
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
rezultatelor obținute, iar partea finală conține o discuție pe marginea rezultatelor și a implicațiilor pe care acestea le au. I. CAUZE ALE DIVERSITĂȚII RELIGIOASE ÎN EUROPA DE EST? Europa religioasă se prezintă ca un puzzle uriaș, cu puncte în care secularizarea a pătruns adânc în structura societății și cu regiuni în care religia continuă să ocupe un loc important în viața oamenilor. Diviziunile se structurează pe mai multe axe. Geografic vorbind, Europa nordică secularizată este in contrast cu cea sudică, puternic
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religia continuă să ocupe un loc important în viața oamenilor. Diviziunile se structurează pe mai multe axe. Geografic vorbind, Europa nordică secularizată este in contrast cu cea sudică, puternic religioasă. Europa catolică a fost influențată în mai mică măsură de secularizare decât cea protestantă. S-au încercat mai multe căi de explicare a nivelului diferit de secularizare prezent în țările europene. Dincolo de poziția geografică sau de religia dominantă, studiile au identificat o serie de alți factori care pot fi luați în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
axe. Geografic vorbind, Europa nordică secularizată este in contrast cu cea sudică, puternic religioasă. Europa catolică a fost influențată în mai mică măsură de secularizare decât cea protestantă. S-au încercat mai multe căi de explicare a nivelului diferit de secularizare prezent în țările europene. Dincolo de poziția geografică sau de religia dominantă, studiile au identificat o serie de alți factori care pot fi luați în considerare. Teoria clasică a secularizării, care a fost prezentată pe larg în primul capitol, afirmă că
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
au încercat mai multe căi de explicare a nivelului diferit de secularizare prezent în țările europene. Dincolo de poziția geografică sau de religia dominantă, studiile au identificat o serie de alți factori care pot fi luați în considerare. Teoria clasică a secularizării, care a fost prezentată pe larg în primul capitol, afirmă că secularizarea apare ca rezultat firesc al procesului de modernizare și specializare funcțională, produse e fondul unui nivel crescut de dezvoltare economică. Pe măsură ce societățile se dezvoltă din punct de vedere
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
prezent în țările europene. Dincolo de poziția geografică sau de religia dominantă, studiile au identificat o serie de alți factori care pot fi luați în considerare. Teoria clasică a secularizării, care a fost prezentată pe larg în primul capitol, afirmă că secularizarea apare ca rezultat firesc al procesului de modernizare și specializare funcțională, produse e fondul unui nivel crescut de dezvoltare economică. Pe măsură ce societățile se dezvoltă din punct de vedere economic și evoluează spre industrializare și post-industrializare, apare o specializare funcțională în cadrul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cea religioasă este influențată de nivelul de dezvoltare economică, însă o serie de alți factori joacă un rol important aici. Aceștia sunt factori politici, sociali, tehnologici, geografici, practic întreaga istorie a unei populații. Cu alte cuvinte, dezvoltarea economică stimulează practic secularizarea, însă la un nivel egal de dezvoltare găsim țări cu grade diferite de secularizare. Diferențierea este produsă de contextul social și politic mai larg. Pe de altă parte, experiența societăților contemporane nu confirmă pe deplin teza asocierii directe dintre economie
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
factori joacă un rol important aici. Aceștia sunt factori politici, sociali, tehnologici, geografici, practic întreaga istorie a unei populații. Cu alte cuvinte, dezvoltarea economică stimulează practic secularizarea, însă la un nivel egal de dezvoltare găsim țări cu grade diferite de secularizare. Diferențierea este produsă de contextul social și politic mai larg. Pe de altă parte, experiența societăților contemporane nu confirmă pe deplin teza asocierii directe dintre economie și religie. Un contraexemplu în acest sens îl constituie statele arabe din Orientul Mijlociu, mari
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de prosperitate materială creează premizele schimbării sociale și culturale, însă schimbarea valorică modelează le rândul ei condițiile economice (Inglehart, Halman, Welzel, 2003). Care este implicația imediată pentru religiozitate a acestei interdependențe dintre economie și societate? O primă consecință este apariția secularizării în societățile puternic dezvoltate economic. Însă economia nu explică totul așa cum am arătat anterior. Conform lui Inglehart și Norris (2004) relația dintre religiozitate și economie este mediată practic de sentimentul de securitate umană și de vulnerabilitatea față de riscuri. Persoanele care
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de securitate umană și de vulnerabilitatea față de riscuri. Persoanele care trăiesc în societăți cu un nivel de bunăstare ridicat, în care indivizii sunt expuși unor riscuri sociale destul de scăzute și în care mediul social este destul de predictibil sunt mai expuși secularizării. În schimb, persoanele care trăiesc în societăți sărace, cu un procent ridicat de ocupare în agricultură și pentru care mediul este foarte puțin predictibil vor simți nevoia se subordoneze unei autorități religioase care să le ordoneze existența, să îi ferească
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
un grad sporit de insecuritate existențială și pot să stea la baza revitalizării religioase care a fost semnalată în Europa Centrală și de Est după căderea comunismului (Inglehart, Norris, 2004; Pollack, 2004; Froese, 2005; Kääriäinen, 1999). În contradicție cu teza secularizării a fost elaborată teoria cererii și ofertei inspirată din economie. Adepții acestei teorii (Finke, 1990; Finke & Stark, 1988; Iannaccone, 1991; Stark & Iannaccone, 1994) susțin că teza secularizării este contrazisă de realitate. Pornind de la cazul Statelor Unite, unde nivelul religiozității este mult
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Inglehart, Norris, 2004; Pollack, 2004; Froese, 2005; Kääriäinen, 1999). În contradicție cu teza secularizării a fost elaborată teoria cererii și ofertei inspirată din economie. Adepții acestei teorii (Finke, 1990; Finke & Stark, 1988; Iannaccone, 1991; Stark & Iannaccone, 1994) susțin că teza secularizării este contrazisă de realitate. Pornind de la cazul Statelor Unite, unde nivelul religiozității este mult mai crescut decât ar prezice teoria secularizării, pornind de la gradul de dezvoltare economică, autorii consideră că nu dezvoltarea economică și modernizarea reprezintă cauza declinului major al religiei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ofertei inspirată din economie. Adepții acestei teorii (Finke, 1990; Finke & Stark, 1988; Iannaccone, 1991; Stark & Iannaccone, 1994) susțin că teza secularizării este contrazisă de realitate. Pornind de la cazul Statelor Unite, unde nivelul religiozității este mult mai crescut decât ar prezice teoria secularizării, pornind de la gradul de dezvoltare economică, autorii consideră că nu dezvoltarea economică și modernizarea reprezintă cauza declinului major al religiei în Europa. Punând în contrast Statele unite și Europa se poate constata că în timp ce America de Nord este caracterizată de o diversitate
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]