1,861 matches
-
Monetary Fund, martie 2003, vol. 40, data consultării: 12.01.2009, http://www. imf. org/ external/pubs/ft/fandd/2003/03/ebra.htm. Egenhofer Christian, "Integrating Security of Supply, Market Liberalization and Climate Change. The European Commisions Green Paper on Secure, Competitive and Sustainable Energy for Europe from a Security-of-Supply Perspective", European Energy Security. What should it mean? What to do?, European Security Forum, Working paper nr. 23, octombrie 2006. Elliot Kimberley A. și Barbara Oegg, Russia and the effectiveness of
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
before today hâș the geopolitical dynamics of energy supply been more apparent în daily life. Aș the global economy and thus global society depends more and more upon a finite amount of energy resources, the intensity of the struggle to secure these resources hâș increased exponentially, metastasizing from diplomatic tension to armed conflict. One particularly critical set of relationships, that between the Russian Federation and the European Union, best exemplifies the far-reaching effects of the interstate energy dynamic. For over two
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
motor al relațiilor internaționale este una din principalele aserțiuni ale realismului, în timp ce ideea socializării actorilor la nivel internațional vine din filiera constructivista. 3 Christian Egenhofer, "Integrating Security of Supply, Market Liberalization and Climate Change. The European Commisions Green Paper on Secure, Competitive and Sustainable Energy for Europe from a Security-of-Supply Perspective", European Energy Security. What should it mean? What to do?, European Security Forum, Working paper nr. 23, octombrie 2006, pp. 4-14. 4 Debra Johnson, "EU-Russian energy links: A Marriage of
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
și ploaie au fost transferate în plan erotic, nu în thanatic. Dar Lazăr, cel căzut din copac, se pare că nu poate suporta destinul dendrologic și floral. Se naște ca să moară, asemenea plantei răpuse de arșiță ori copacului doborît de secure. Căderea poartă în sine simbolicul. Eroul repetă destinul copacului. Moartea este așteptată ca fapt existent în firea lucrurilor ori este „ajutată”; motiv pentru care nimeni din această familie de personaje mitice nu schițează vreun gest contrar. Dumuzi „știe” că trebuie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
roman, 2006 Seimenii — Vin, vin... — Doamne, sunt roșii de sânge! — Zăvorâți iute poarta, dau seimenii! Poarta grea de stejar scârțâi în balamale și se închise gemând. În clipa în care cuiul meșterit cu înflorituri trecu prin zăvorul puternic, loviturile de secure de afară începură să muște din lemn. Izbiturile răsunau ca un clopot, astupând urletul mulțimii întărâtate de sângele vărsat. — La Brâncoveni, să piară Brâncovenii... Să piară! Cine oare dusese vorba că marii boieri ce țineau dregătoriile îl îndemnaseră pe vodă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
încărcate, opreau caleștile și trecătorii, omorând fără alegere ca să curețe țara de boieri. A doua zi, în urma lor, prostimea umpluse ulițele. Grija că altul ar putea jefui mai mult pusese în mișcare o gloată în stare de orice. Bum, bum, securile loveau în lemnul porții, fără să-l biruie. Urletul de afară nu contenea. Ultima zi a lui februarie 1655 era umedă și rece. Peste orașul înspăimântat, se pornea lapovița păcătoasă care pătrundea în oase mai tare decât viscolul miezului de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de valoarea ei, care conducea negoțul cu grâne așa cum o făcuseră înaintașii ei. Spătarului i se părea că într-un fel are în față întruchiparea odăii în care pășise. Tavanul din grinzi de stejar, înnegrite de fum, cioplite aspru cu securea, pereții văruiți alb curat, cele două laițe din lemn lustruit acoperite cu macaturi macedonene țesute cu modele geometrice în diferitele nuanțe de lână seină, jilțurile turcești din lemn de stejar cu încrustații de sidef și de fildeș, paravanul ornat la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ei, tare aș vrea să știu cine o să rabde să vadă moldovenii și muntenii uniți sub un singur domn! Cine, austriecii? Ei mai văzură minunea sub Mihai Vodă cel Viteaz de l-au pus pe Basta să-l taie cu securea. Cine, polonii? Ei, hai să fim cu picioarele pe pământ, de-aia a adus Ian Sobieski Moldova în starea de acum, ca s-o vadă unită cu Valahia? Poate măria sa, pravoslavnicul țar Petru - crez că și pentru dânsul e prea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
privea cu oarecare invidie pe marele dragoman, nu putea să înțeleagă de unde avea grecul acesta din Fanar atâta prestanță. Am trăit s-o aud și pe asta: dumnealui marele dragoman, care era cât pe-aci să-și piardă capul sub secure când Brâncoveanu întârzia pe drum, se roagă de marele vizir să stabilească ziua plecării alaiului spre București... Plecarea Plecarea a fost fixată pentru 28 iunie. Mai întâi se strânseră corturile de la Arnăutchioi. Carele și căruțele o porniră înainte să pregătească
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și această execuție în sarcina lor, se retraseră până aproape de ieniceri. Văzând că nu are încotro, călăul de rând se apropie de condamnat și se aplecă să-i vadă fața. Se ridică și exclamă ca la o minune: — Doarme! Ridică securea și lovi. Exact, o singură lovitură și capul lui Radu, al logodnicului nenuntit, se desprinse de trup, sângele lui șuvoi uninduse cu al celorlalți trei, în timp ce trupul rămase lumii acesteia îmbrățișând butucul. Acum, grecii din mulțime povesteau despre o icoană
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ateism; nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești; Regimurile politice totalitare se împart în: regimuri de dreapta (fascismul, nazismul); regimuri de stânga (comunismul); c) Fascismul ideologia statului și a națiunii Termenul de fascism provine de la fascie, un mănunchi de nuiele cu o secure legată la mijloc. Fascia era purtată de romani ca semn al puterii. Fascia a devenit și emblema Partidului Fascist înființat de Benito Mussolini. La 30 octombrie 1922, în urma „Marșului spre Roma”, regele Victor Emmanuel al III-lea, l-a numit
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
acestea au o responsabilitate față de mediul social în interiorul cărora activează, manifestată prin grijă de a "stimula dezvoltarea unor comunități cu atitudine pozitivă și favorabile organizației". "Public relations communication should therefore be directed to that end, aș well aș seeking to secure for the organization a favorable reputation. It is a concept of public relations aș ritual communication helping to sustain and celebrate cultural identity. Culture is brought into the equation through being defined aș "systems of meanings group members acquire through
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
moldovean pe care îl salutasem în stația precedentă, d-l Grigore Cuza, rudă a domnitorului. Acest admirabil bătrân îl pune la dispoziția noastră pe valetul său, un țigan voinic, un fel de om bun la toate. Cu ajutorul cuțitului și al securii sale, cu o bucată de lemn și un capăt de frânghie, bravul țigan ne readuce în stare să continuăm drumul, și ajungem la Buzău fără vreun alt accident. Buzăul e un oraș de zece mii de suflete, așezat pe malul înfricoșătorului
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Făina trebuie repede panificată, adăugă el cu nu mai puțină candoare, și nu cum a făcut un anume negustor imbecil (sic) care, vrând să păstreze făina ca să o vândă din nou mai bine, a fost obligat să o taie cu securea după trei săptămâni!" Și morarul cel cumsecade râse din toată inima. Prietenul nostru, uluit, se întrebă dacă îndemânaticul practician care își lăuda așa de tare excelenta afacere era într-adevăr conștient de hoția sa și de prejudiciul condamnabil pe care
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pe vremea patriarhului Noe. Pădurile nu sunt amenajate. Cu excepția celor care înconjură mănăstirile, care sunt lăsate să crească până devin codri, și a pădurilor virgine din Carpați, copacul care convine e tăiat fără milă; arbori tineri și bătrâni cad sub securea țăranului, fie pentru încălzit, fie pentru lucrat o șaretă, o sanie, un plug. Nu se fac provizii de lemn de construcție; nu există puieți, crânguri sau seminceri. E adevărat că statul folosește pădurile mănăstirești pentru a construi edificiile publice; nu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în volumul de debut. De ce? Ce era cu schița asta de o lăsasem deoparte? Nu-mi mai plăcuse? Dimpotrivă, consideram că era lucrul cel mai inspirat pe care îl scrisesem... când tata... într-o zi... cel mai frumos salcâm... cu securea... de ce oare? Da, Mircea Grigorescu, redactorul șef al Timpului... Cu Miron Paraschivescu la el în birou... Ia ascultă domnule, cât costă un salcîm?... Bonom... entuziast... Două mii costă. Du-te la casierie și-i încasează... Săracul Mircea Grigorescu. Ce-o fi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
au intrat în ograda lui unguri călări, au pus mâna pe el, au tras butucul de tăiat lemne în mijlocul bătăturii, l-au pus cu gâtul pe el și (și aici Codrin scoase un scurt șuierat) i-au tăiat gâtul cu securea. Tata era de față. Codrin tăcu, dar nu văzui nici o tresărire pe chipul sau alb. - Și din pricina asta ați fugit? am zis eu. - Nu! - Atunci de ce? - După război tata era sanitar în mai multe sate de prin preajmă. Și într-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
flăcăi. Bagă de seamă însă, că vorba cu miere nu-i mereu dulce. Du-te după Cristi a lu’ Ducu, ai face casă și mi-ei da nepoți și nepoate. Nu-i el înalt ca fagul, dar îl doboară cu securea jos într-o clipită, că are brațele ca oțelul. L-o călit armata, de acum e gata să se așeze la casa lui. Să treci și pe la mine în ziua nunții tale, să te văd mireasă, cum ți-a sta
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
fund, un dans primitiv, abia ritmat, doar se mișcau, apoi vrăjitorul a deschis ușița din spatele meu, stăpânii rămâneau neclintiți, privindu-mă întruna, iar eu m-am întors și am văzut idolul, i-am văzut cele două capete în chip de secure și nasul de fier, răsucit ca un șarpe. M-au dus la picioarele lui, m-au silit să beau o apă neagră și amară, înfiorător de amară, și pe dată capul a început să-mi ardă, râdeam, iată batjocura, sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Faceți dar roade vrednice de pocăința voastră. 9. Și să nu credeți că puteți zice în voi înșivă: Avem ca tată pe Avraam!" Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam. 10. Iată că securea a și fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom care nu face roadă bună, va fi tăiat și aruncat în foc. 11. Cît despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăință, dar Cel ce vine după mine, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
paginile în plus ale cărților care îi cad în mână. Plasează - i pe dușmani pe penultima treaptă a decăderii. Mai acordă - le deci o șansă. Când întârzie reformele, izbucnesc revoltele. Nu te supăra pe gâde. El nu este decât prelungirea securii. Ca să nu mai importe hrană și medicamente, o țară trebuie să producă democrație și libertate. L - au dat afară. Dar ușa era rabatabilă. Temporar, victoria justifică orice scop. Trecut prin filozofie, pesimistul devine sceptic. În zilele de sărbătoare, singurătatea mușcă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
paginile în plus ale cărților care îi cad în mână. Plasează-i pe dușmani pe penultima treaptă a decăderii. Mai acordă-le deci o șansă. Când întârzie reformele, izbucnesc revoltele. Nu te supăra pe gâde. El nu este decât prelungirea securii. Ca să nu mai importe hrană și medicamente, o țară trebuie să producă democrație și libertate. L-am dat afară, dar ușa era rabatabilă. Temporar, victoria justifică orice scop. Trecut prin filozofie, pesimistul devine sceptic. În zilele de sărbătoare, singurătatea mușcă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și chiar la sclavul de pe taur care cel puțin ședea. Iahuben se uita la aceștia o clipă, apoi genele iar i se încurcau și picioarele mergeau mai departe singure. De n-ar fi fost arcul și scutul, săgețile, sabia și securea, coiful și sacul de drum și trupul său, picioarele lui ar fi mers ușor de tot. Dar de la o vreme genunchii tineri începură să tremure și istovitul soldat făcea ca și toți ceilalți sforțări să se țină treaz, știind că
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
adăugă Auta. Fostul rob pomi după prietenul său. - Nu-ți iei arcui? îl întrebă blândul prieten. Dar Mai-Baka îl privi speriat: - Nu sunt nebun! Cine a mai pomenit să te lupți cu zeii! Eu am și arc, și suliță, și secure, dar nu le pot lua. Dacă zici tu să mă duc, hai să ne ducem... Fie ce o fi! Când dădură de cei trei străini, se miră de ei chiar și Auta. Doi, care erau mai tineri, își scoseseră globurile
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
că va primi o răsplată, slujitorul chemă robii și le porunci să se îndepărteze de acel loc, iar el se strecură printre copaci către latura cealaltă a piscului. Auta pricepu unde se duce. Atunci alergă spre robi și luîndu-i unuia securea din mână le desfăcu tuturor lanțurile de la picioare, sfătuindu-i să se ducă spre Muntele de Foc și învățîndu-i cum să găsească drumul. Robii îl cunoșteau și nu se temeau de dânsul. Auziseră că ar fi plecat cu zeii și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]