9,019 matches
-
un stil pe care l-aș putea numi "enumerare ritualică de sinonime pitorești", căci monahul are obiceiul de a repeta aceeași nuanță de cîteva ori, întărind-o prin redundanță sinonimică, efectul fiind cel de întipărire, în mintea cititorului, a excesului semantic. E ca și cum și-ar îndesi echivalențele în speranța că măcar una din ele să ajungă la mintea cititorului. E ca o ceremonie de savoare arhaică în care vorbele sar în ochi prin sucul oriental al sunetului lor. Aproape că ți
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
o ceremonie de savoare arhaică în care vorbele sar în ochi prin sucul oriental al sunetului lor. Aproape că ți-l poți închipui pe Steinhardt plescăind la propriu cuvintele mustoase pe care le scotea din gură. Există așadar un senzualism semantic în limba părintelui de la Rohia, o cochetărie exotică în căutare de expresivități mai mult fonetice decît ideatice. De exemplu, o femeie oarecare este descrisă ca "un soi de baldîră bogat sulemenită, îmbrăcată în țoale hippy, fleșcăită la față și cu
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
al stării de amuzament. E mai economic decât onomatopeele hohotitoare, dar poate fi și repetat: "LoL, LoL, LoL și iar LoL" (forum.cabalonline.com). Cuvântul nu e transparent, de aceea provoacă discuții între utilizatorii internetului, care cer și oferă explicații semantice. Astfel, pe un forum, lol este definit printr-o serie întreagă de parafraze: "râs în hohote", "mii de râsete", "ceva de genul hahahihi", "înseamnă să râzi amuzant", "nu mai poți de râs", "râzi de nu mai poți", "când te prăpădești
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
Lamentațiile despre globalizare sunt per-ma-nent contrazise de evoluția limbilor: pentru că tendinței culturale de imitare i se opune permanent mișcarea spontană și ine-vi-tabila de diferențiere. Termenii englezești pătrund în număr tot mai mare, în tot mai multe limbi, dar evoluțiile lor semantice și formale îi îndepărtează constant de sursa. Cele mai bune exemple pentru această înfruntare a tendințelor contrare sunt furnizate de noile tehnologii cu răspândire masivă: terminologia computerelor, a internetului, a telefoniei mobile etc. Termenii de strictă specialitate, vehiculați doar de
Bastonaș, cheie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6548_a_7873]
-
sensul verbului este „a agresa". Participiul abuzateste chiar foarte frecvent, în construcții cu sens pasiv: „Cum să recunoști un copil abuzat sexual" (calificativ.ro); „antreprenorul abuzat emoțional de către angajați" (antreprenor.money.ro). Verbul este folosit (probabil mai mult prin evoluție semantică decât prin calc) și cu înțelesul „a înșela" (existent în franceză și considerat învechit în engleză): „îi abuzau pe țărani cum puteau ei mai bine (ajutați de primarul vândut firmei)" (comentariu pe site-ul hotnews.ro, 20.09.2007). DEX
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
a comite ilegalități, nedreptăți, profitând de o situație, de un titlu sau de putere"). Doar Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007) schimbă ceva, introducând noua accepție, într-un mod totuși limitat (prin sinonimul parțial „a viola"). Cât de necesar era împrumutul semantic, grefat pe cuvântul mai vechi? Verbul englezesc provine dintr-o terminologie de specialitate, psihologică și socială, și reflectă o anume viziune, modernă, asupra relațiilor umane, în care daunele fizice și cele psihologice sunt puse pe același plan. Astfel, a abuza
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
un eufemism (pentru „a viola"), alteori un termen agravant (în loc de „a exploata", „a umili" etc.). Ca termen de jargon contemporan, purtător al unei ideologii internaționale, termenul este necesar: evident, în română nu exista un verb care să aibă această deschidere semantică. Pentru situațiile particulare, se poate totuși recurge foarte ușor la a viola, a maltrata, eventual la a violenta, a molesta, a exploata etc. Față de a viola și a agresa, verbul a abuza mai are, totuși, un avantaj: sugerează nu un
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
apariate"), 1979 (Viața Românească), 1980 (Revista de creșterea animalelor) etc. Cofrag și-a format și un nou plural - cofraguri: „primul producător chinez de cofraguri pentru panouri solare" (Săptămâna financiară, 4.07.2008). Cele mai multe dintre dicționarele noastre nu explică nici măcar extinderea semantică a termenului cofraj. În Dicționarul explicativ (DEX 1996), cofraj este definit doar ca „tipar (din lemn sau de metal) în care se toarnă un material de construcție în stare fluidă pentru a se întări după forma dorită"; la același sens
Cofrag și cofraj by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6498_a_7823]
-
cofraje și cofrage apar în mod aleatoriu, chiar pe aceeași pagină. Oricum, cofrag intră în inventarul (mereu reîmprospătat) al variațiilor neadmise de normă, care nu se justifică nici prin etimologie, nici prin tradiție, nici prin utilitatea practică a unei specializări semantice. Nici frecvența în uz nu este (încă?) atât de mare încât să devină un argument în favoarea acceptării sale.
Cofrag și cofraj by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6498_a_7823]
-
atestă că acele cuvinte ce au conținut tind să apară în text grupate, unde este nevoie de ele. De-a lungul textelor lungi, cuvintele tind să lase o semnătură statistică. Atunci când subiectul se schimbă, este nevoie de alte cuvinte. Rețelele semantice pe care le-am obținut arată clar că acele cuvinte înrudite tind să împărtășească similarități de structură. Acest lucru se întâmplă și în limbile reale”, spune expertul, care crede că este improbabil ca aceste trăsături să fi fost „încorporate” în
Cel mai misterios manuscris medieval, aproape decriptat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63964_a_65289]
-
îi are o persoană este asociat „într-un mod unic și semnificativ” cu performanțele pe care le obține acesta la testele ce vizează memoria episodică, sarcini în care trebuie să își amintească evenimente din trecut și să își activeze memoria semantică, scrie Daily Mail, potrivit descopera.ro. În urma testelor de memorie, la care au fost supuși participanții la studiu, s-a constatat că cei care aveau mare parte din dinții lor naturali se descurcau cu aproximativ 4% mai bine la testele
Studiu: Pierderea dinților naturali cauzează probleme de memorie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64008_a_65333]
-
episodice, a capacității de a ne aminti și de a recunoaște. Numărul natural al dinților ar putea fi responsabil pentru 20% din variațiile capacității de reamintire, 15% din variațiile recunoașterii episodice și 14 procente din variațiile înregistrate la nivelul memoriei semantice”, au notat autorii studiului. Potrivit sursei citate, implanturile dentare pot reda o parte din semnalele senzoriale care ajung la hipocamp, însă nu au capacitatea de a le reproduce la nivel normal. O altă interpretare are ca punct de plecare capacitatea
Studiu: Pierderea dinților naturali cauzează probleme de memorie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64008_a_65333]
-
10, 1994) despre folosirea improprie a verbului a remania în vocabularul politic actual. Lucrurile nu s-au schimbat în bine, între timp; dimpotrivă, așa cum se întâmplă de obicei, abaterea s-a stabilizat, vorbitorii s-au obișnuit cu ea și extinderea semantică tinde să fie acceptată. Abuzul constă, în acest caz, în folosirea unui verb care are drept obiect întregul (este remaniat, de exemplu, un guvern) pentru a denumi acțiunea asupra părților acestuia (ar fi „remaniat" un membru al guvernului). Argumentul esențial
Remanieri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6080_a_7405]
-
a face modificări în organizarea unei instituții, în compoziția unui guvern etc.") este unul etimologic: verbul românesc a fost împrumutat din franceză, unde remanierînseamnă „apporter des modifications plus ou moins importantes à un ensemble" (Trésor de la langue française informatisé). Deplasarea semantică este explicabilă (nu și acceptabilă), pentru că reprezintă un mijloc de scurtare și de specificare a expresiei: remaniatul este cel „schimbat prin remaniere". Într-o știre despre remanierea guvernului, ar putea fi însă foarte ușor folosiți alți termeni, mai potriviți și
Remanieri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6080_a_7405]
-
a petrecut deja, uzul impropriu ajungând să fie dominant. E totuși demn de semnalat că există și o (firavă) reacție de respingere a construcțiilor în discuție, chiar din partea vorbitorilor: unii dintre aceștia au intervenit, pe diverse site-uri, criticând abuzul semantic: „a remania înseamnă a reorganiza; deci remanierea e a guvernului, nu a unuia sau a mai multor miniștri" (ads, hotnews.ro, 2.09.2010); „Deci GUVERNUL se remaniază, NU miniștrii lui!!! (safasd, gandul.info, 2.09.2010); „miniștrii sunt schimbați
Remanieri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6080_a_7405]
-
2010). Din păcate, ceilalți comentatori nu par foarte impresionați de considerentele lingvistice, continuând să-și exprime indignările politice. Tema a fost discutată de curând și de profesorul Stelian Dumistrăcel („Remaniați?", în Ziarul Lumina, 23.06.2010). Descriind cu ironie abuzul semantic (luate în literă, aserțiunile despre remanierea persoanelor ar presupune „eventualitatea de a li se aduce îmbunătățiri în structura intimă"), autorul face și câteva precizări istorice interesante. Termenul politic este atestat prima oară într-un discurs parlamentar al lui Titu Maiorescu
Remanieri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6080_a_7405]
-
despre remanierea persoanelor ar presupune „eventualitatea de a li se aduce îmbunătățiri în structura intimă"), autorul face și câteva precizări istorice interesante. Termenul politic este atestat prima oară într-un discurs parlamentar al lui Titu Maiorescu, din 1874, iar devierea semantică nu este chiar atât de nouă, pentru că apare deja într-un roman interbelic al lui Cezar Petrescu.
Remanieri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6080_a_7405]
-
Artur, să mă ajute. Sunt hotărâtă să aflu ce-l frământă, iar pentru asta am să mă folosesc de tot arsenalul meu feminin. A nouăzeci și cincea însemnare Alteritate. Semnificația acestui cuvânt nu numai că trezește atenția, ci sâmburele-i semantic cuprinde și teama, neprevăzutul, îndoiala și nesiguranța. Până acum nu prea mi-a păsat dacă cineva gândea sau se comporta altfel; la urma urmei respect libertatea conștiinței și a individului. N-am căutat în alteritate hazardul, ci cauza necesității, pornind
Böszörményi Zoltán - Trupul molatic al nopții by Ildikó Gábos-Foarță () [Corola-journal/Journalistic/6101_a_7426]
-
fie vorba de o confuzie reală). În internet circulă deja glosări, explicații și ilustrări ale formei - „Ice Age 3 rulează (i.e. rules)" (teampit.wordpress.com); „Ai fost, bă, la concertu' de aseară cu Iris ?- Clar, Iris rulează! (dicționarurban.ro) -, discuții semantice și etimologice și chiar reacții de enervare: „ ce, măi copii? Țigarete, clătite? Vai de viitorul țării, cu puștanii ăștia care nu știu nici limba română, nici engleza..." (tpu.ro). Echivalarea pur formală rules-rulează este întărită de o serie de apropieri
Rulează by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6111_a_7436]
-
de „continuitate" poate avea actualizări diferite: descriind starea egală cu sine (deschis permanent) sau actul care se repetă într-un anume interval (clipește întruna). De altminteri, nu toate cvasi-sinonimele de mai sus se pot substitui în orice context (din rațiuni semantice și stilistice, nu spunem nici deschis necontenit, nici sughiță permanent...). Adverbul încontinuu s-a fixat ca formă sudată (singura pe care o acceptă Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic - DOOM2). În 1940, Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, Tomul I, Litera C
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
prin preferințe și straniu prin bizareriile stilistice la care ține ca la ochii din cap, criticul aduce cu un scormonitor căutând mereu cizelarea formei, presărându-și propozițiile cu trufe menite gustului cunoscătorilor. Acesta e motivul pentru care, la Grigurcu, sensul semantic al cuvintelor nu se suprapune peste sensul lor psihologic, fraza fiindu-i mai anevoie de parcurs decât ar cere-o înțelegerea ei directă. E ca și cum frazele nu-i pot fi anticipate în desfășurarea lor logică, de parcă cutele viiturii verbale formează
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
sunt perfect acceptabile - atunci când se vorbește, de exemplu, de produse sau substanțe etnobotanice -; în schimb, o îmbinare lexicală - plante etnobotanice - a trezit îndreptățite suspiciuni și amuzamente. Așa cum au observat mai mulți vorbitori, sintagma, în care adjectivul etnobotanic repetă parțial conținutul semantic al substantivului plante, are caracteristicile unui veritabil pleonasm. În DEX, substantivul etnobotanică apare cu o definiție destul de restrânsă („studiu al denumirilor populare ale plantelor"); această specializare nu corespunde însă decât în parte sensului pe care îl are termenul științific internațional
Etnobotanice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6327_a_7652]
-
Impactul unei asemenea propuneri scenice vine și din limba în care este spus. Actualizarea ei, traducerea în respirația și în ritmul de azi, face enorm pentru o montare. Cum rămînerea într-o variantă așa-zisă clasică, învechită, cu un cîmp semantic irelevant, duce spectacolul implicit, fără nici un dubiu, în zone ostenite, prăfuite de la început. Versiunea pe care Nina Cassian a lucrat-o pe traducerile, singurele atunci, ale lui Vladimir Streinu, Ion Vinea, Leon Levițchi, Dragoș Protopopescu a însemnat enorm pentru spectacolul
Forța cuvîntului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6330_a_7655]
-
multe ori (ca și cacofonia) o abatere stilistică. Există pleonasme intolerabile, cât se poate de supărătoare: în această categorie intră mai ales construcțiile sintactice defectuoase (de exemplu: „dintre aceștia, majoritatea dintre ei...". Alte pleonasme sunt acceptabile, pentru că repetarea unei componente semantice apare fie cu scop de insistență, expresiv (am văzut cu ochii mei), fie pentru a preciza sensul unui cuvânt polisemantic, pentru a dezambiguiza un enunț. Adesea, vânătoarea de pleonasme (practicată în diverse auxiliare școlare) conduce către excese, descoperind sensuri identice
Averse by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6342_a_7667]
-
vulcanele ce se află în fundul mărei" (Teodor Stamati, Fizica elementară, 1849); „un număr mare de volcanuri" (Icoana lumei, Iași, 1840). Fixarea ca masculin, cu pluralul în -i - singura variantă în circulație azi -, s-a petrecut, probabil, sub influența termenului înrudit semantic munte (masculin, cu pluralul munți). În textele din secolul al XIX-lea sunt interesante și explicațiile termenului științific, prin perifraze sau compuse care ar fi putut face concurență împrumutului neologic: „munții vulcanoși (...) răsuflă focurile de pe sub pământ prin vârfurile lor" (Gr.
„Munte focovărsătoriu“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6358_a_7683]