5,139 matches
-
proces de schematizare. Acțiunea începe să se desfășoare armonios. Continuarea exercițiilor duce la automatizare, constând în aceea că scrisul nu mai solicită o atenție concentrată asupra mișcărilor implicate în trasarea fiecărei litere, ci doar urmărirea scrisului în ansamblul său. Centrii senzoriali kinestezici, înregistrând efectuarea unei mișcări, sunt legați direct de centrii motori ai mișcării următoare, pe care astfel o declanșează imediat. Atenția este solicitată numai când intervin perturbări în mersul general al scrisului (de pildă, o scamă ne îngroașă liniile). Această
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
analiză a aspectelor esențiale. Din acest motiv, un copil va considera delfinul ca fiind pește, fiindcă nu seamănă cu câinele sau calul care pentru el sunt prototipuri pentru mamifer. Această eroare este favorizată de analogii bazate pe echivalențe de ordin senzorial: la prima vedere delfinul e pește, având forma peștilor mari și trăind în apă. Dar clasificarea zoologică ia în considerație criterii dovedite a fi esențiale, deci căutăm echivalențele importante, chiar dacă mult mai puțin evidente. Unul din obiectivele principale ale educației
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Ce deosebiri există între operațiile generale și cele specifice gândirii? 2. Care e principala contribuție a lui J. Piaget în psihologia gândirii? 3. Care sunt ultimele acțiuni care se interiorizează? 4. Ce deosebiri sunt între cunoașterea senzorială și cunoașterea prin noțiuni? 5. Dificultățile înțelegerii unui text complex. 6. Cum poate înlesni profesorul rezolvarea problemelor de către elevi? 7. Ce dezavantaje are învățământul bazat exclusiv pe expunerea profesorului? 8. De ce n-au avut succes „școlile active” organizate la începutul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu care el se manifestă. Astfel, el poate avea un caracter episodic, limitat la circumstanțele unei situații conflictuale sau tensionale care l-au generat, sau poate lua aspectul unui fenomen de durată, atunci când el se grefează pe fondul unor handicapuri senzoriale sau intelectuale, mai mult sau mai puțin severe, sau atunci când situațiile psihotraumatizante care l-au generat persistă. De asemenea, eșecul școlar poate avea grade diferite de amplitudine: de exemplu, o amplitudine redusă, atunci când insuccesul se manifestă doar în raport cu anumite materii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de elev, altele vizând școala, familia sau factorii generali de ambianță educațională. 1. Dintre cauzele care țin de elev, cele mai des investigate sunt cele referitoare la rolul pe care-l pot avea unele boli organice, unele deficiențe fizice sau senzoriale, și unii factori psihologici individuali, de origine endogenă sau exogenă. a. Referitor la determinările anatomo-fiziologice, trebuie să arătăm că unele malformații (diformități) corporale sau deficiențe senzoriale (de exemplu, ambliopie, hipoacuzie etc.) sunt succeptibile de a da naștere unor complexe de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la rolul pe care-l pot avea unele boli organice, unele deficiențe fizice sau senzoriale, și unii factori psihologici individuali, de origine endogenă sau exogenă. a. Referitor la determinările anatomo-fiziologice, trebuie să arătăm că unele malformații (diformități) corporale sau deficiențe senzoriale (de exemplu, ambliopie, hipoacuzie etc.) sunt succeptibile de a da naștere unor complexe de inferioritate sau inhibiții accentuate, cu efecte de diminuare a energiei psiho-nervoase și a potențialului intelectual. Profesorii trebuie să țină cont de această dimensiune psihosomatică a existenței
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unor complexe de inferioritate sau inhibiții accentuate, cu efecte de diminuare a energiei psiho-nervoase și a potențialului intelectual. Profesorii trebuie să țină cont de această dimensiune psihosomatică a existenței umane, care face ca o suferință organică, un defect fizic sau senzorial major să aibă un puternic ecou la nivelul conștiinței individuale, unde generează neliniștea și preocuparea continuă a celui în cauză cu privire la viitorul sănătății sale. Și invers: aceste preocupări și neliniști accentuează, de obicei, modificările organice și senzoriale inițiale („cerc vicios
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
defect fizic sau senzorial major să aibă un puternic ecou la nivelul conștiinței individuale, unde generează neliniștea și preocuparea continuă a celui în cauză cu privire la viitorul sănătății sale. Și invers: aceste preocupări și neliniști accentuează, de obicei, modificările organice și senzoriale inițiale („cerc vicios”). Să ne gândim, de pildă, la situația neplăcută în care se află în raport cu sine și cu ceilalți un elev supraponderal, cu asimetrii pronunțate ale feței sau ale corpului. Un astfel de elev va dezvolta, tot mai mult
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
stricte, a unui sistem de norme de conduită interioară. În școli, în internate, întâlnim uneori asemenea sisteme ierarhice în care „membrii inferiori” (de regulă, din clasele mici) sunt datori să facă servicii celor de „rang înalt” (clasele mari); i. mecanismele senzoriale și cognitive de adaptare a individului la cerințele organizaționale, adesea limitate în fapt, datorită sistemului motivațional și a unei „reprezentări personale” a realității, pot deveni mecanisme de apărare sau de relansare a eului. Inconștientul și imaginarul pot deveni, astfel, mediatori
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lui Galton și o mare parte pare să fi fost asimilată de o serie progresivă de preocupări și cercetări din secolul al XIX-lea. Știm că, până în 1879, Galton a înființat primul laborator de evaluare a diferențelor individuale la nivel senzorial și că această cercetare corespundea ipotezei că discriminarea senzorială e corelată pozitiv cu inteligența. Până în anul 1883, a ajuns la concluzia că „produsele creatoare” decurgeau, în mare parte, din „capacitatea generală”, una dintre capacitățile esențiale ale geniului (Albert, 1975; Cropley
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fost asimilată de o serie progresivă de preocupări și cercetări din secolul al XIX-lea. Știm că, până în 1879, Galton a înființat primul laborator de evaluare a diferențelor individuale la nivel senzorial și că această cercetare corespundea ipotezei că discriminarea senzorială e corelată pozitiv cu inteligența. Până în anul 1883, a ajuns la concluzia că „produsele creatoare” decurgeau, în mare parte, din „capacitatea generală”, una dintre capacitățile esențiale ale geniului (Albert, 1975; Cropley, 1966), după cum afirma el în Geniul ereditar (1869). Dar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
avantajos să determinăm rolul afectivității prin metode experimentale. Probabil că anumite stări afective inhibă în mod selectiv sau facilitează etapele esențiale ale procesului creativ (de pildă, stările depresive încurajează atitudinea critică) și că impactul afectivității rezultă din nivelul de stimulare senzorială sau din variația focalizării atenției corelate stărilor afective. Vom aborda aceste posibile ipoteze în secțiunea următoare. Stimularea senzorială și atenția Stimularea senzorială se traduce frecvent în termeni fiziologici. Pe de altă parte, atenția este definită, de obicei, în termenii resurselor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
facilitează etapele esențiale ale procesului creativ (de pildă, stările depresive încurajează atitudinea critică) și că impactul afectivității rezultă din nivelul de stimulare senzorială sau din variația focalizării atenției corelate stărilor afective. Vom aborda aceste posibile ipoteze în secțiunea următoare. Stimularea senzorială și atenția Stimularea senzorială se traduce frecvent în termeni fiziologici. Pe de altă parte, atenția este definită, de obicei, în termenii resurselor cognitive alocate. Stimularea senzorială Martindale și Greenough (1973) au investigat impactul stimulării senzoriale asupra gândirii creative prin manipularea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
procesului creativ (de pildă, stările depresive încurajează atitudinea critică) și că impactul afectivității rezultă din nivelul de stimulare senzorială sau din variația focalizării atenției corelate stărilor afective. Vom aborda aceste posibile ipoteze în secțiunea următoare. Stimularea senzorială și atenția Stimularea senzorială se traduce frecvent în termeni fiziologici. Pe de altă parte, atenția este definită, de obicei, în termenii resurselor cognitive alocate. Stimularea senzorială Martindale și Greenough (1973) au investigat impactul stimulării senzoriale asupra gândirii creative prin manipularea intensității zgomotelor în timpul procesului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
focalizării atenției corelate stărilor afective. Vom aborda aceste posibile ipoteze în secțiunea următoare. Stimularea senzorială și atenția Stimularea senzorială se traduce frecvent în termeni fiziologici. Pe de altă parte, atenția este definită, de obicei, în termenii resurselor cognitive alocate. Stimularea senzorială Martindale și Greenough (1973) au investigat impactul stimulării senzoriale asupra gândirii creative prin manipularea intensității zgomotelor în timpul procesului de rezolvare problemelor. Au fost comparate trei situații experimentale: nivel scăzut, mediu și înalt de stimulare senzorială. Două dintre cele șase grupuri
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ipoteze în secțiunea următoare. Stimularea senzorială și atenția Stimularea senzorială se traduce frecvent în termeni fiziologici. Pe de altă parte, atenția este definită, de obicei, în termenii resurselor cognitive alocate. Stimularea senzorială Martindale și Greenough (1973) au investigat impactul stimulării senzoriale asupra gândirii creative prin manipularea intensității zgomotelor în timpul procesului de rezolvare problemelor. Au fost comparate trei situații experimentale: nivel scăzut, mediu și înalt de stimulare senzorială. Două dintre cele șase grupuri experimentale alcătuite din 80 de elevi de sex masculin
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
termenii resurselor cognitive alocate. Stimularea senzorială Martindale și Greenough (1973) au investigat impactul stimulării senzoriale asupra gândirii creative prin manipularea intensității zgomotelor în timpul procesului de rezolvare problemelor. Au fost comparate trei situații experimentale: nivel scăzut, mediu și înalt de stimulare senzorială. Două dintre cele șase grupuri experimentale alcătuite din 80 de elevi de sex masculin au fost supuse la fiecare situație experimentală. Testul asociațiilor distante (RAT) a fost administrat unui grup, pe când celălalt a primit spre rezolvare testul de gândire divergentă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a fost administrat unui grup, pe când celălalt a primit spre rezolvare testul de gândire divergentă al asemănărilor. Nu s-au înregistrat diferențe semnificative între scorurile obținute la testul RAT de grupurile supuse la un nivel mediu și scăzut de stimulare senzorială, însă grupul cu nivel mediu de stimulare a obținut rezultate net superioare la testul RAT față de grupul care a efectuat acelați test în condițiile unui nivel ridicat de zgomot. La testul asemănărilor nu au existat diferențe relevante între grupurile stimulate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
însă grupul cu nivel mediu de stimulare a obținut rezultate net superioare la testul RAT față de grupul care a efectuat acelați test în condițiile unui nivel ridicat de zgomot. La testul asemănărilor nu au existat diferențe relevante între grupurile stimulate senzorial la un nivel mediu și ridicat, însă răspunsurile grupului la un nivel ridicat de stimulare au depășit numeric răspunsurile grupului la nivel scăzut. Rezultatele experimentale confirmă, în mare, ipoteza corelației dintre performanța la testele de gândire creativă și stimularea senzorială
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
senzorial la un nivel mediu și ridicat, însă răspunsurile grupului la un nivel ridicat de stimulare au depășit numeric răspunsurile grupului la nivel scăzut. Rezultatele experimentale confirmă, în mare, ipoteza corelației dintre performanța la testele de gândire creativă și stimularea senzorială. Cercetările ulterioare care au întrebuințat factori auditivi perturbatori au oferit rezultate mai puțin consistente (Kasof, în publicații periodice; Toplyn și Maguire, 1991; Voss, 1977). Martindale și Armstrong (1974) au folosit ca stimulare senzorială activarea corticală. Experimentul a presupus testarea potențialului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la testele de gândire creativă și stimularea senzorială. Cercetările ulterioare care au întrebuințat factori auditivi perturbatori au oferit rezultate mai puțin consistente (Kasof, în publicații periodice; Toplyn și Maguire, 1991; Voss, 1977). Martindale și Armstrong (1974) au folosit ca stimulare senzorială activarea corticală. Experimentul a presupus testarea potențialului creativ al studenților utilizați drept subiecți experimentali și efectuarea ulterioară a electroencefalogramei (EEG) în scopul înregistrării activității corticale. În prima probă standard de EEG, s-au înregistrat undele alfa. Examinatorii au informat subiecții
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
etapelor gândirii creative, vezi Runco, 1994b, și Wallas, 1926). Participanții la experiment au fost amplasați în două grupuri - creativ și noncreativ - pe baza evaluării examinatorului. Analiza comparativă a relevat că grupul creativ a activat la un nivel redus de stimulare senzorială în timpul etapei de inspirație și subiecții creativi au demonstrat o intensitate mai crescută a undelor decât subiecții noncreativi. În al doilea experiment, subiecții au întreprins asociații libere de cuvinte (cuvinte luate la întâmplare) în timpul etapei de inspirație. În faza de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un câmp cât mai larg de atenție confirmă ipoteza că mobilitatea atenției e corelată cu numărul mare de idei și asociații divergente (Kasof, în publicații periodice; Mendelsohn, 1976; Mendelsohn și Lindholm, 1972; Toplyn și Maguire, 1991; Wallach, 1970). Efectul stimulării senzoriale poate fi explicat printr-un proces similar: stimularea senzorială este capabilă să extindă temporar câmpul de atenție. Kasof (în publicații periodice) caracterizează ceea ce noi am numit ca trăsătură variabilă „câmpul larg de atenție”, pornind de la ipoteza că o capacitatea bună
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
că mobilitatea atenției e corelată cu numărul mare de idei și asociații divergente (Kasof, în publicații periodice; Mendelsohn, 1976; Mendelsohn și Lindholm, 1972; Toplyn și Maguire, 1991; Wallach, 1970). Efectul stimulării senzoriale poate fi explicat printr-un proces similar: stimularea senzorială este capabilă să extindă temporar câmpul de atenție. Kasof (în publicații periodice) caracterizează ceea ce noi am numit ca trăsătură variabilă „câmpul larg de atenție”, pornind de la ipoteza că o capacitatea bună de atenție reflectă o trăsătură stabilă. Alți factori extracognitivi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de cunoaștere și salturilor asociaționale; persoanele creative sunt capabile să își controleze cu rapiditate stările alfa. (Martindale et al., 1996); se consideră că gândirea creativă este corelată cu distributivitatea superioară a atenției, care poate fi influențată de nivelul de stimulare senzorială. Diferențele individuale sunt exprimate de ceea ce Kasof numește câmp de atenție; s-a descoperit că există o conexiune între contingențe, motivație intrinsecă și anumite tipuri de comportament inovator și creații originale. Din nou s-au remarcat diferențe individuale și faptul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]