1,344 matches
-
sune sau să se lase păgubaș? „Am să sun, că altfel degeaba am bătut atâta cale pe o vreme ca asta” - și-a zis Costăchel. A apăsat pe butonul soneriei, fixat pe stâlpul porții. După un timp a ieșit o servitoare. Ce doriți? Eu am venit... adică mi-a spus domnul doctor să trec pe la el peste o lună... Apoi treceți peste o lună. De ce ați venit astăzi? Apoi că o trecut o lună de când am fost la el... Și de ce
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
blatul la nesfârșit - iar o biată chiflă mă costa treizeci de bani. După trei săptămâni, sunam la ușa apartamentului cu numărul 12 de la etajul patru al unei clădiri destul de impunătoare, care arăta întocmai cum îmi spusese Iulia. Iulia era o servitoare bătrână, locuise și ea cu chirie la soții Crăciun. Apoi se mutase îi apartamentul stăpânilor ei - căci, în ciuda comuniștilor, așa ceva exista încă - și acolo ocupa o cămăruță înghesuită, cât o debara, cu fereastra spre curte. E poate prea mult să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
nici un suport explicativ. Alt exemplu este la fel de elocvent: cel al personajelor dintr-o piesă și mai... explicită, Pescărușul din livada de vișini. Ele sînt (în ordinea indicată de autor): Unchiul Vania, Nora, Groparul, Prefectul, Zoe, Nikolai Vasilievici, un polițist, o servitoare. Lăsînd la o parte mura din gură, ar fi de spus cîte ceva și despre această distribuție (din nou) "originală". Unchiul Vania este cine bănuiți, dar nu este numai cine bănuiți (și ciudat! nici nu-i cald în Africa!), el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
domnie a zeului Marte reușiseră să fure un dram de fericire. Un lux rar îngăduit muritorilor pentru vremurile în care trăiesc. De afară se aud voci agitate și nu după mult timp cineva bate respectuos la ușă. Este una dintre servitoare. Domnișoară, a venit moș Ilie. Dorește să vorbească cu dumneavoastră. Bine, vin acum, răspunde Smaranda surprinsă dar netulburată. Își trage pe umeri o haină ușoară, leagă la gât cu un nod simplu o eșarfa vernil și iese afară. Pe treptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
în port și KM 103, pentru reparații și reîncărcare. * Într-o seară, ca de obicei, am auzit amândoi alarma sunând. Eu lucram la birou, calculând niște dobânzi. Kristine ridica tava cu ceștile goale de ceai, vrând să i-o înmâneze servitoarei. Își flexase picioarele și se aplecase puțin în față. Sunetul tânguitor al sirenei a izbucnit și a paralizat-o în această poziție. M-am ridicat fără grabă, știind că avioanele urmau să vină abia în cinci minute, iar până la pivniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
se aplecase puțin în față. Sunetul tânguitor al sirenei a izbucnit și a paralizat-o în această poziție. M-am ridicat fără grabă, știind că avioanele urmau să vină abia în cinci minute, iar până la pivniță făceam un singur minut. Servitoarea a trecut indiferentă pe lângă mine și a coborât scările, cu tava în mâini. Kristine nu se mișca. Degetele încordate îi strângeau o tavă nevăzută. Se uita în gol și nu părea că mă aude. Buzele îi murmurau un nume. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ani, azi e o doamnă respectabilă. A doua (o chema Tinca) nu mai știu ce e cu dânsa. A treia a murit acum vreo 32 ani! Dar am fost precoce și în alt chip. Țin minte că gazda mea avea servitoare o fată rotundă de la țară, care odată mi-a spus că un văr al meu de vreo 20 de ani a prins-o în brațe, când se cobora din pod pe o scară și lucrul acesta, pe care l-am
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
analiză a face și a asculta propuneri învăluite, pe departe, lipsite de seriozitate, este, din partea bărbatului, un semn de grosolănie sufletească și de lipsă de patosul virilității; este, din partea femeii care primește manejul, dovada unui suflet de cocotă ori de servitoare. Numai iubirea, rămânând în marginile decenței și ale respectului, poate forma subiectul unor anumite convorbiri între un bărbat și o femeie cu instinctele sănătoase și simțul estetic nepervertit. Tot ce nu este etern, este zadarnic. Nimic nu este etern. De ce
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
sclipitoare, în mijlocul cărora, ca un motiv stilizat de broderie, strălucea constelația Andromedei. Când am ajuns acasă, glasul Adelei mă chemă cu o duioasă ironie: - Cher maître, mâine mergem iar să admirăm pe Venera din Oșlobeni?... În ogradă, asistată de o servitoare, făcea dulceață de zmeură pentru doamna M... A trebuit să stau cu doamnele în cerdac. Adela privea cu zâmbete complicate cursa în care căzusem. În sfârșit, mă chemă la ea, "să-i țin de urît". Înfierbântată de căldură, avea câteva
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mereu ceva prin odaie, întreba naiv, povestea ceva și mai naiv, cu glasul ei de violină, prietenoasă, mică, cu priviri de adorație reținută pentru doamna Timotin. Doamna Matilda Ioan se grăbea să plece. Era neliniștită. Băiatul ei rămăsese numai cu servitoarea. "Doamna Matilda Ioan" avea și un băiat, de opt ani, cum am aflat mai pe urmă! Doamna Matilda Ioan ne dădu mâna, se lipi de doamna Timotin, îi sărută amândoi obrajii, și pe urmă, cu frică, o mână. Apoi, cu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Si Ling-chi ședea sub un dud, când o gogoașă de vierme de mătase i-a căzut În ceașca de ceai. Când a Încercat să o scoată, a observat că gogoașa Începuse să se deșire În lichidul fierbinte. I-a Înmânat servitoarei capătul firului și i-a spus s-o ia din loc. Servitoarea a ieșit din camera prințesei până În curtea palatului, apoi a ieșit pe porțile palatului și din Orașul Interzis și a mers un kilometru pe drumuri de țară până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mătase i-a căzut În ceașca de ceai. Când a Încercat să o scoată, a observat că gogoașa Începuse să se deșire În lichidul fierbinte. I-a Înmânat servitoarei capătul firului și i-a spus s-o ia din loc. Servitoarea a ieșit din camera prințesei până În curtea palatului, apoi a ieșit pe porțile palatului și din Orașul Interzis și a mers un kilometru pe drumuri de țară până când a terminat de desfășurat gogoașa. (În Occident această legendă avea să sufere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mine. ― Nu-ți place să flirtezi? ― Citește, spuse Desdemona. ― Prelucrare și vopsire, spuse Lina. Bunica mea se Încruntă. ― Ce-i aia? ― Nu știu. ― Să vopsești stofă? ― Probabil. ― Zi mai departe, spuse Desdemona. ― Rulat trabucuri, continuă Lina. ― Nu-mi place fumul. ― Servitoare. ― Lina, te rog. Nu pot să fiu servitoarea cuiva. ― Mătăsar. ― Ce? ― Mătăsar. Atâta scrie. Și o adresă. ― Mătăsar? Păi asta sunt eu. Știu totul despre asta. ― Atunci felicitări ți-ai găsit o slujbă. Dacă nu ți-o ia cineva până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Desdemona. ― Prelucrare și vopsire, spuse Lina. Bunica mea se Încruntă. ― Ce-i aia? ― Nu știu. ― Să vopsești stofă? ― Probabil. ― Zi mai departe, spuse Desdemona. ― Rulat trabucuri, continuă Lina. ― Nu-mi place fumul. ― Servitoare. ― Lina, te rog. Nu pot să fiu servitoarea cuiva. ― Mătăsar. ― Ce? ― Mătăsar. Atâta scrie. Și o adresă. ― Mătăsar? Păi asta sunt eu. Știu totul despre asta. ― Atunci felicitări ți-ai găsit o slujbă. Dacă nu ți-o ia cineva până ajungi tu acolo. Peste o oră, Îmbrăcată pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
uzinei de autoturisme Packard, adusese În oraș, după cum el Însuși se exprimase, primul „transport de negrotei“, autoritățile hotărâseră să Îi țină aici, În Groapa Neagră. Acum aici se Înghesuiau oameni cu tot soiul de profesii: muncitori la turnătorie și avocați, servitoare și tâmplari, medici și huligani, dar majoritatea oamenilor - asta Întâmplându-se În anul 1932 erau șomeri. Și totuși veneau din ce În ce mai mulți În fiecare an, În fiecare lună, căutând slujbe În nord. Dormeau pe fiecare canapea din fiecare casă. Își construiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
la Obiect acasă, repetând replicile. Eram pe terasă, Întinse pe canapelele viu colorate. Pe un fundal cu papagali se profila capul Obiectului, cu ochii strâns Închiși, recitând. Făceam deja asta de două ore. Obiectul aproape parcursese un set complet. Beulah, servitoarea, ne-a adus sandvișuri pe o tavă și două sticle mari de Tab. Sandvișurile erau albe, fără crustă, dar n-aveau castraveți și nici măcriș. Pe pâinea pufoasă era unsă o pastă de culoarea somonului. Făceam multe pauze. Obiectului Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
spus dacă arăta sau nu așa. Trebuia să-i alimentez dubiile, ca să-mi consolidez poziția. Am luat micul dejun În firida cu masa. Beulah ne-a servit fără emfază, aducând farfuriile și apoi luându-le. Purta o uniformă adevărată de servitoare, neagră cu șorț alb. Ochelarii erau o reminiscență din cealaltă viață a ei, mai stilată. Cu un scris auriu, pe lentila stângă se zăreau ghirlandele numelui ei. Veni doamna Obiect, clămpănind pe tocuri subțiri. ― Bună dimineața, Beulah. Am plecat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
părul (doar târfele Își vopsesc părul). Nu se machia (doar târfele se machiază). Nu fuma (doar târfele fumează). Ar fi putut să-și angajeze o fată În casă, dar nu o făcuse, iar soțul ei o trata ca pe o servitoare. Țipa adesea la ea În fața tuturor: „Giuliana, adu mâncarea, mișcă-te mai repede!“. Ar fi putut să-l Înfrunte, să plece, dar rămăsese și se prefăcea că nu observă aventurile amoroase ale soțului ei. Oare Își dorea și ea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
avea ce să-i spună. Nomadul își dădea foarte bine seama că dacă s-ar fi despărțit de femei, acestea n-ar fi avut nici o șansă să-și croiască drum singure și că viitorul lor ar fi fost să devină servitoare, iar în cazul fetei - poate concubina vreunui negustor pe care l-ar fi durut în cot de cine-a fost taică-său. Dacă soarta vitejilor luptători tuaregi nu părea foarte fericită, mai neagră era soarta femeilor, deoarece trăiau vremuri grele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
unei aventuri adevărate, însă când se ivește prilejul, bate speriat în retragere. Pe mătușa Mary o iubește în taină, îi cotrobăiește cu volupate prin lucruri sau se ascunde în buduarul ei. Altă dată ochii îi fug după Ioana, o tânără servitoare. Respins de Ioana, pătrunde noaptea pe fereastră în odaia naivei Lilli, care, deși intimidată de răutățile lui, îl adoră. Cînd Lilli îl anunță că vor avea un copil, mirel o respinge cu brutalitate. Această relativă lipsă de simț moral intră
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
vederea noastră în număr de 4 - 5 persoane, între care și d-l Constantin Simțion. Am zis numitului Eminescu, că n-are să sufere nici un dezagrament, că trebuie să se calmeze.., și drept răspuns, se repede la amicii săi, și la servitoarea băiei îmbrîncindu-i pe ușe, apoi aruncîndu-se în baia plină cu apă, stropea pe oricine voia să-l scoată afară. 599 {EminescuOpXVI 600} Am fost siliți să-l îmbrăcăm în camisolul de forță și astfel l-am condus institutului "Caritatea", cu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
unui flutur, l-ai face nod ca să-ți amintești mai târziu, la culcare, după ce ai fost ocupat cu alte treburi prin gospodăria vastă de la țară - aici s-ar consuma, în grajduri, și posedarea intempestivă, cu poalele-n cap, a vreunei servitoare rătăcite, trântite viril în staulul vacilor gestante - ce spuneam?... a, da!, ca și cum ai înnoda turla unei biserici... ba nu, a unui flutur, da, gâtul unui flutur... îi faci un nod, ce mare chestie?... uite-așa!... vedeți?... în doi timpi și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
să sugă... Toma Arnăuțoiu era un băiat înalt, curățel, cosea, aduna prune cu noi. I-a dat afară din serviciu că erau țărăniști și ei au fugit în pădure. Maria Plop a murit în pușcărie, cu maică-sa. Maria era servitoarea lor, adusă din Basarabia la 12 ani. O luase un ofițer din Corbi. Apoi, a luat-o doamna Marcu, pe urmă, coconița lui Arnăuțoiu. Eu am făcut pușcărie cu doamna lui Ion Mihalache. Țeseam covoare persane la Mislea. Țineau acolo
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
a lăsat acolo. Burdihanu’, aruncat în poiană. “Comandirule, fie vorba între noi: ai zis că e dat, dar vițelul e luat!... Niște oameni necăjiți puteau consuma căpățâna. Mâine au să vină copiii și-au să vadă burdihanul întins de câini”. Servitoare cu cântec Peste câteva zile, Moșu Dincuță îmi spune: “Dane, a venit ordin de la Arsenescu să te execute că ai refuzat să-l împuști pe Ciobanca.” Radu mi-a zis la fel. “Arsenescu a vrut să facă un grup de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
că ai refuzat să-l împuști pe Ciobanca.” Radu mi-a zis la fel. “Arsenescu a vrut să facă un grup de trei: eu, Moșu și încă unu, să te împușcăm pe tine, pe Apostol și pe Leana State, o servitoare care fugise cu Apostol în pădure. Avocatul nu se debarasase de femeia asta și o femeie totdeauna-i cu cântec și riscuri. Cei trei vizați au refuzat să mă-mpuște. Umbra culcată Într-o noapte, eram de gardă. Am văzut
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]