2,502 matches
-
al Cerului, care a dăruit tuturor celor chemați, lumina Harului lui Dumnezeu, împărtășită prin mireasma sufletului său aprins. Plinătatea vieții creștine este o permanentă dăruire de sine, jertfă care înmugurește, înflorește și rodește în taina Crucii. Puterea Crucii își trage seva din iubirea lui Hristos și din susurul de credință și tezaurul de virtuți al Strămoșilor. Petre Țuțea este expresia binecuvântată a dăruirii de sine. Petre Țuțea este unitatea de măsură apologetică a Românismului. Gândirea lui Petre Țuțea prin varietatea expresiilor
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
profundă, brodată pe un caracter de autoritate, specific doar Adevărului, îi conferă genialitatea ortodoxă fără egal ca luminător al gândirii filosofice a Religiei creștine. Filosoful creștin-ortodox Petre Țuțea este gânditorul mistic și teologul fundamental prin excelență. Erudiția sa alimentată din seva Hristică, prin suferința mistică acumulată în închisori, actualizează Ethosul, reînnoindu-l și împlinindu-i ființa. Petre Țuțea este filosoful creștin fundamental al Culturii Ortodoxe a Duhului. Cultura sa pătrunzătoare îl situează într-o unitate de spirit, într-o sobornicitate ortodoxă
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
Va stăpâni planeta toată Că sunt oameni cu-n interes: Ca pentru apă, să ia plată! Oare așa s-a intâmplat Și la vecina noastră? Marte cel apropiat, A fost și ea albastră? Și ai săi locuitori Și-au supt seva internă, Fiind proprii prădători De populație indigenă? Memoria omului e scurtă Și n-avem codificat în genă Nu ne-amintim decât de burtă Și de-un colț uitat de pernă. N-avem amintiri recente De catastrofice trăiri, Și chiar dacă le-
APA! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370319_a_371648]
-
să se înece în scrum. Nici apa nu mai curge în cercuri Dansând frenetic un vals în oval Nici ea nu vrea să mă mai ierte Deși îi cânt versuri de-un verde-opal. Doar muza aleargă grăbită Să-mi scuture seva mintală Nici eu nu mai știu ce-am grăit Căci am alunecat în sminteală!... 18.04.2016 Referință Bibliografică: Solenoid / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1940, Anul VI, 23 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriel
SOLENOID de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370351_a_371680]
-
Acasa > Versuri > Istorie > ÎNCĂRCĂTURA ISTORICĂ PLĂTĂREȘTI Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1987 din 09 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Istoria, seva ce te ține treaz, Mândria ce-ți învălue cugetul, Îți trezește spiritul viteaz Și-ți mângâe duios sufletul! Căci neamul nostru românesc A rezistat peste milenii Cu mărturii ce-adeveresc, Am fost și am rămas aborigenii... Din moși strămoși am
ÎNCĂRCĂTURA ISTORICĂ PLĂTĂREŞTI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370456_a_371785]
-
din realitatea vieții, astfel că el se poate regăsi în multe dintre situații. Iar ca să se asigure că este înțeleasă, își plasează cuvintele în cel mai plăcut grai românesc, apreciind că, în afară de respectul datorat limbii poporului din care-și trage seva, aceasta oferă cele mai cuprinzătoare posibilități de exprimare a multiplelor stări sufletești și poate pune în valoare cele mai frumoase tablouri pictate în cuvinte, care să surprindă veridic mișcare ori agitație, melancolie ori veselie, speranță sau disperare, iubire și ură
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
să se înece în scrum. Nici apa nu mai curge în cercuri Dansând frenetic un vals în oval Nici ea nu vrea să mă mai ierte Deși îi cânt versuri de-un verde-opal. Doar muza aleargă grăbită Să-mi scuture seva mintală Nici eu nu mai știu ce-am grăit Căci am alunecat în sminteală!... 18.04.2016 ... Citește mai mult SolenoidE greu să alegi dintre strofe albastePe cea în care azuru-i completNici casa înzestrată cu ferestre lucarneNu poate zări tot
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
în poianăAșteptând ca țigara să se înece în scrum.Nici apa nu mai curge în cercuriDansând frenetic un vals în ovalNici ea nu vrea să mă mai ierteDeși îi cânt versuri de-un verde-opal.Doar muza aleargă grăbităSă-mi scuture seva mintalăNici eu nu mai știu ce-am grăitCăci am alunecat în sminteală!...18.04.2016... XV. EPIGRAME EUROPENE, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1929 din 12 aprilie 2016. Geopolitica M-am plecat spre Răsărit, Când Steaua Roșie a
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
împreună consuna cu ceea ce din totdeauna s a chemat poezie haaarică. Este și o continuă goana a autoarei către căutarea unei mântuiri sacralizata până la destin. Ce va deveni în continuare poezia această, putem doar cu sfiala apotropaică să nădăjduim o seva prolifă mustește mereu și mereu din ea. Un continuum de proiecții căutând evanescenta sacrul și curățenia a două mâini care se știu în împreunare, mereu ridicate spre Slavă, Iubirea și Recunoașterea Talentului domniei sale. Nelevantina această poezie își cucerește pe zi
CUVINE-SE CU ADEVĂRAT ACESTEI POEZII LAUDA NOASTRĂ NETRUFAȘĂ DE MARIAN CONSTANDACHE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370530_a_371859]
-
ruini Ostași cu sică de-argint răsar în aura lunii Un steag cu dragonul lup șuieră în rădăcini. Mi-e cerul un reazăm și țărâna un dar , Albastru e sângele neamului de atlanți Revin sarcedoții pe Kogaionon, în sanctuar Sunt sevă din neamul zeilor din Carpați. Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe Rădăcini adânci ce cresc în rocă de granit Pe aici nu se moare, pe aici nu se trece Suntem apă și ram, piatră și rodnic pământ. Port semn
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
o cunoaștem, ghicisem demult această pasiune a ei. Iată cum poeta formulează acestea în poezia ,, Aspiratie” Am ajuns și la poemul unei iubiri, sprințar și fermecător descrise. Este poemul unei tinereți fără bătrânețe a iubirii. Pomul vieții se scutură, dar seva iubirii dăinuiește Să ascultăm acest minunat poem de o bogată inspirație și de o mare realizare prozodică, poemul intitulat ,, Te scuturi” O poezie-meditație ne aminteste de incidentele întâlnite în viață, De data aceasta gingașa lalea, print-un dar al personificării
,,AZI SPRE MÂINE” de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370540_a_371869]
-
fără să-ți pese. Însă nu regreți,n-ai lacrimi sub pleoape și zâmbești știind că e o grimasă privirea ce vrea de tristeți să scape părând voioasă. Și totuși arar,uneori,din minte fulgeră idei,care poartă-n ele seve clocotind și-arzând în cuvinte care par stele. Un albastru Mi-amintesc de noi care-am fost odată, tineri și frumoși,cu priviri în care viața se-oglindea și era curată, fermecătoare. Nu sunt amintiri primele săruturi, visurile-n zbor
PLOUĂ CU IDEI UN ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369380_a_370709]
-
Acasă > Orizont > Selecții > MEREU PREGĂTIT DE CINĂ Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Am prins fulgerul în palmă! are seva unui continent întâlnit cândva lângă un copac nelocuit și fiindcă așezasem un pahar în plus, l-am invitat la cină. Mi-a vorbit despre cămașă pe care i-o furase vântul și-o aruncase peste ocean, despre niște cifre somnoroase
MEREU PREGĂTIT DE CINĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369414_a_370743]
-
la un loc sunt decantate de o mare sensibilitate a poetei. Sensibilitate care coboară din harul sigur dar și din revelația trăirilor sale sub o vastă experiență asupra vieții. Iluziile vieții parcă ar fi desprinse de pe o frescă pictată cu seve naturale distilate în culori calde și reci. ,, Iluziile vieții de pe-o frescă Încearcă să deschidă guri, din moarte, Pentru-o geneză nouă, a rostirii Lumilor întoarse.,, ( Sunt ideea ) Paradisul este viața pământească într-o pace fericită între poetă și
,, SUB ZODIA CĂRȚII ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369503_a_370832]
-
Acasa > Poezie > Credinta > COPACUL MEU Autor: Claudia Bota Publicat în: Ediția nr. 2042 din 03 august 2016 Toate Articolele Autorului Copacul meu Autor: Claudia Bota Fiecare om își are copacul său, Hrănit din tăcerile adunate-n seva sa, Strecurate în ceasuri de lumină divină. Primăveri în muguri de culoare, Zâmbiți-mi, fascicule de lumină! În vâltoarea zborului înaripat, M-am luminat, cât mai sus, Cât mai aproape de Tine. Copacul meu, cer de lumină, Glasul mă leagă de
COPACUL MEU de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370622_a_371951]
-
corespondenți sau de onoare - aleg în rîndurile lor și personalități din străinătate. Academia DacoRomână - instituție autonomă în cadrul Fundației ADR”TDC” fiind liberă, se subordonează idealurilor națiunii dacoromâne și nu statului, fie el și românesc, atunci cînd mai este... prin urmare, seva ei vine din istoria - chiar preistoria DacoRomâniei și din setea trecutului, în general, și mai ales din inteligența prezentului cu perspectiva viitorului renașterii dacoromânești... Are numai 100 membri titulari, un număr nelimitat de membrii fondatori, de onoare, corespondenți și asociați
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > VIRGINIA VINI POPESCU - GRUPAJ POETIC DEDICAT LUI CONSTANTIN BRÂNCUȘI Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1879 din 22 februarie 2016 Toate Articolele Autorului ÎN MARMURĂ ȘI ÎN DESTIN! Din seva nației române Venea talentul lui deplin , Dându-i puterea să cioplească În marmură și în destin. Titan al artei devenit Prin ce-a lăsat și prin credință, Masa Tăcerii l-a hrănit Cu liniște și cu voință. Și azi, spre
GRUPAJ POETIC DEDICAT LUI CONSTANTIN BRÂNCUŞI de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370675_a_372004]
-
sa scriitoricească, se respectă filoanele valorice înnobilatoare ale poeziei, se adăugă un plus de expresie fiecărui nou vers, convertind sentimentele în culorile spectrului și creând cu ușurință palete cromatice, aruncate din cerurile ființei sale către pământul din care își trage seva. Cu o activitate literară prolifică, fiind omniprezent în media literară contemporană și inclus în prestigioase antologii naționale și internaționale, Victor Burde face, cu certitudine, cinste frumosului oraș al Marii Uniri - Alba Iulia, din care au răsărit, peste timp, personalități de
CUIBUL CU AMINTIRI (ANTOLOGIE LIRICĂ DE AUTOR, VOLUMUL II) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370728_a_372057]
-
Aruncă plapuma de pe el și se apropie de fereastră. Privește afară.) Totul doarme și tăcerea și-a întins trupul peste rănile ce fierb în zăpadă. Mi-e frig și totuși ard a neputință. Până și rănile neputinței și-au pierdut seva cea roșie și acum scuipă venin. (Se depărtează de fereastră, ridică plapuma și se învelește. Înveșmântat în plapumă se așează pe scaunul de lângă masa pe care se află un caiet deschis și un creion.) Ieri am fost poetul ce a
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > UVERTURA PLOII DE APRIL Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1940 din 23 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului La-ntrecere unii cu alții, În rotocoale de lumini, În floare-au explodat copacii Din mugurii de sevă plini. Ceară se picură-n grădină Când razele lumina-și curg, A jale clopote suspină În ochi întunecat de-amurg. Se spulberă fără păcat, Ca ploi de stele-n miez de iarnă, Culese de un vânt turbat Ce smulge-a
UVERTURA PLOII DE APRIL de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369695_a_371024]
-
armonios în matricea silistică a unei prozodii îngrijite atent, cu știința și arta cuvântului ce prezidează/guvernează o rostire poetică de o finețe și puritate melodică, liturgică, învestită cu sensibile sugestii de ordinul trăirilor și fiorilor de factură metafizică: “În seva florilor e sânge/Și-n lemnul crucii e pământ”./ În sufletul Măicuții curg doar lacrimi/ Și-n miezul pâinii e trup sfânt” (“Iubire însângerată”, p. 11) sau “Din flori de grâu și-n flori de crin/ Se-nalță chipul Lui
NORI ÎN SOARE DE ELENA TRIFAN de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369741_a_371070]
-
și după ce sufletul se întoarce la Dumnezeu, de unde ființă și-a luat, trupul creștinului care se desface în cele dintru care a fost alcătuit nu rămâne lipsit de Duhul lui Dumnezeu; căci este stropit cu vin, simbolul sângelui, adică al sevei de viață. Uneori, vinul este înlocuit cu Agheasmă, cu nădejdea ca apa sfințită să se facă în el izvor de apă curgătoare spre viața veșnică. 8. Despre Agheasma Mare în conștiința populară Semnificațiile apei sfințite în ziua de Bobotează sunt
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
multă mită!... Și uite așa, într-un an sau doi Ne-au rămas versanții goi Ne trezim cu-nfrigurare Cu ochii privind în soare. Ne-amintim că-n alte timpuri Ne credeam eterni și puri Și iubeam fără măsură Toată seva din natură. Iar când lemn ne-a trebuit, L-am ales, l-am șlefuit În strai nou l-am îmbrăcat Ba mai mult, l-am și cântat! Bistrița învolburată Ne-aducea lemnul odată Dar acum, după verseturi, Ne aduce numai
PLUTAŞ PE BISTRIŢA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369771_a_371100]
-
Poezie > Imagini > DESCHIDE-TE CER Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1669 din 27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului deschide-te cer și te schimbă în picuri pe care să-i torci din înalt în șuvoaie ca rodnice seve aduse de ploaie pământului viață să-i duci în adâncuri schimba-vei câmpia în rod din nimicuri semințele apa le face fecunde-n iatacul din brazdă când lin le pătrunde mesajul divin ce trimis-ai prin picuri deschide-te cer
DESCHIDE-TE CER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369779_a_371108]
-
Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1905 din 19 martie 2016 Toate Articolele Autorului știi sensibile cuvinte ug de minte aici se făinează semne pesemne a trecut pericol de timp gol greierii furnică mici mușuroaie am să te însămânțez la seva rădăcini să îmi crești minune chiparoase planturoase vor șovăi printre angoase șervețele de mătase voi coase la venirea ta Referință Bibliografică: DIAMANTICA DIMINEAȚĂ RÂDE FRENETIC / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1905, Anul VI, 19 martie 2016
DIAMANTICA DIMINEAŢĂ RÂDE FRENETIC de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368198_a_369527]