1,557 matches
-
ăsta va atîrna greu În momentul verdictului, stărui Lucas. Jurații nu au pic de milă pentru mamele care Își ucid copiii. Ea se mulțumi să-i fixeze, fără să scoată o vorbă, pe cei doi polițiști, unul după altul, cu sfidare și dispreț, apoi cu lehamite și oboseală. Era inaccesibilă. - Cine a avut ideea de a se duce să arunce trupul lui Mary În largul mării, la Molène, În noaptea de 20 mai 1968? Întrebă abrupt polițistul. Bătrînul Pérec sau dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
lui Allan Bloom și semnificațiile sale cultural-ideologice; Mircea Eliade și dosarul său politic; locul lui Ravelstein În ansamblul operei excepționale a lui Bellow; raportul dintre realitate și ficțiune, dintre cartea de memorii și cartea de ficțiune; genul biografic, tradițiile și sfidările lui; vitriolul din portrete; lipsa de structură, digresiunile gratuite; povestea prea schematică. La noi, din câte am văzut, România literară și Observatorul cultural au scris despre Ravelstein, prima publicație reproducând și un fragment din roman.16 Nu am cunoștință de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
sclipire complice în ochi, alții, ca mine, cu o sinceră mirare. Se subînțelegea faptul că a doua zi eu voi fi cel care va comunica doamnei director această atitudine incorectă. În primul rând plecarea înaintea programului era un act de sfidare față de ceilalți angajați. În al doilea rând, în cazul meu, aveam de pierdut o groază de timp pescuind cartofii cu bățul în spatele friteusei, pe lângă o amănunțită căutare a lor în restul bucătăriei. În al treilea rând, nu se agață geaca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
care constă în a apropia, în aceeași expresie, termeni cu o semnificație contradictorie și, în cazul nostru, probează posibilitatea de a concilia imagini derutante ale apocalipsei, care evocă răvășiri cosmice, războaie, temeri, sânge, moarte, cu tema nonviolenței și lansează o sfidare: în pofida prezenței violenței sub diferitele forme din Cartea Apocalipsului, mesajul său este de speranță și nonviolență. În spatele (background-ul) acestei teme există o dezbatere reală, care îi vizează în primul rând pe bibliști și pe moraliști, dar și pe sociologi
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
proprii. Reflecția despre paternitate și maternitate este o propunere pentru un nou mod, responsabil, de a gândi semnificația acestor două valori umane, care necesită o continuă repunere pe baze solide de natură antropologică, socială și religioasă, în strânsă tensiune față de sfidările societății de astăzi. Așadar, care sunt valorile la care să ne întoarcem pentru a fundamenta discursul despre familia de azi? Am identificat patru dintre acestea, în relație una cu cealaltă, și țin cont de o referință creștină, impregnată de o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
aceasta, o intervenție asupra corpului uman nu atinge doar țesuturile, organele și funcțiile lor, ci implică diverse niveluri ale aceleiași persoane și comportă o semnificație și o responsabilitate morală. Al treilea pasaj, de la persoană la persoana bolnavă. Boala constituie o sfidare față de persoană în relațiile sale constitutive și fundamentale: relația cu sine însăși, cu propria unitate psiho-fizică, relația cu ceilalți, cu medicul și cu cei care formează țesutul social ordinar al muncii și al vieții sale. Relația este cea care face
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o ființă chemată la comuniunea cu ceilalți și la dăruirea de sine celorlalți, relația cu „Tu”-ul suprem, ființa transcendentă și absolută care pentru omul credincios este Dumnezeu. În experiența bolii și a suferinței, chiar și această relație suferă o sfidare profundă: poate fi obiect de încercare, determinând bolnavul să pună în dubiu existența lui Dumnezeu, sau poate fi momentul forte pentru o recuperare adevărată și proprie a religiozității și a credinței lui. Al patrulea pasaj, de la persoana bolnavă la ființa
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Tendința de a analiza boala cu ajutorul unor categorii psihologice, elaborând sensul ei printr-un limbaj metaforic, chiar mitologic, repropune, prin modalități diferite, interpretarea sacrală a trecutului, inducând sentimente inevitabile de vină. 2. Noi probleme antropologico-etice în domeniul bolii 2.1 Sfidările biomedicinei Am putea spune că, la originea și în centrul istoriei medicinei și a numeroaselor descoperiri, a fost mereu „figura pacientului”, adică persoana umană suferindă. Asupra acestei figuri trebuia să se concentreze atenția și activitatea medicului, iar orice acțiune a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
urmează o orientare în mod autentic umanistă, și reînnoiește chemarea ei pentru ca cercetarea științifică și biomedică să evite orice tentație de manipulare a omului, deoarece orice ființă umană este o persoană creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. 2.2 Sfidările eutanasiei Ne întrebăm: cum ar trebui să fie înțeleasă eutanasia? De la început trebuie să spunem că nu există o eutanasie dublă - activă și pasivă, ci numai o eutanasie activă. Ea se referă la cazul unei persoane muribunde, sau care suferă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și a inviolabilității sale, și o chemare plină de pasiune adresată tuturor și fiecăruia, în numele lui Dumnezeu: respectă, apără și slujește viața, orice viață umană!” (nr. 5). Se observă că enciclica reprezintă intervenția oficială a Bisericii și răspunsul ei față de sfidarea situației actuale, cu privire la amenințările la adresa vieții umane. Se subliniază greșeala morală gravă față de uciderea persoanei inocente, a avortului procurat și a eutanasiei, care se descoperă ca o dezordine morală „intrinsecă”. Motivația pe care se bazează Papa se află în legea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
persoanei umane și despre valoarea vieții sale, pornind de la viziunea antropologiei clasice, cu referire la fenomenul bolii. După o analiză scurtă, dar sistematică, am aprofundat noile probleme etice și factorii culturali și sociali, pentru a ajunge, spre sfârșit, la noile sfidări ale medicinei și geneticii, punând în evidență optica creștină, în mod deosebit Magisteriul Papei Ioan Paul al II-lea, exprimat în enciclica Evangelium vitae. Chiar titlul vorbește despre noutatea temei care, dincolo de tratarea noastră, rămâne un studiu deschis față de cercetarea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
vorbește despre noutatea temei care, dincolo de tratarea noastră, rămâne un studiu deschis față de cercetarea antropologico-etică ulterioară, care se pune, în ceea ce privește filosofia și morala catolică, într-o atitudine de ascultare față de magisteriul Bisericii și față de științele umane. După cum am observat, în pofida sfidărilor la adresa demnității și respectului persoanei umane, definite ca „structuri de păcat”, nu lipsesc semnele de speranță, încurajatoare, chiar dacă sunt foarte limitate. Aceste „semne de speranță”, după cum amintește Papa, „sunt prezente și vii în mărturia atâtor soți, în inițiativele de sprijinire
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
personală, care se fondează pe conștiința morală personală, cu rădăcini adânci în mentalitatea dominantă, în educația asimilată și în experiențele personale acumulate. Se impune astfel o evaluare și o recunoaștere a valorii și a sacralității corpului din perspectivă personalistă, în fața sfidărilor biomedicinei și a eutanasiei, și o perspectivă antropologică și teologică corectă despre persoana feminină, egală în demnitate, complementară în rolul ei și colaboratoare demnă în scopul transmiterii fidele, către noile generații, a valorilor umane și creștine.
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
-i lege de o bătrînă neștiută, nițel scrîntită, care ar fi dat, poate, orice doar să știe că ei există? Sau, pornită - considerîndu-i odrasle ale necuratului -, i-ar fi afurisit, neînduplecată, chemînd iarăși pe Domnul pentru a pedepsi cu foc sfidarea pe care oamenii i-o aduceau chiar Lui. Și noi putem să dăm viață! Altfel decît ai lăsat! Am zămislit, mai Întîi, șoricei, pe urmă miei, viței, acum oameni! Într-o bună zi, o să te plămădim și pe tine! Deocamdată
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
om - mai era un pas - putea fi făcut și dintr-o celulă. Poate chiar se petrecuse asta Într-un Super-Cryos, dar dramul de morală care, fie și formal, stătea - Încă - la temeiul mai tuturor legilor lumii nu dădea liber ultimei sfidări posibile: Doamne, odată și-odată, o să te facem și pe tine! Cam așa, prin extensie. Particula lui Dumnezeu, din care se născuse Cosmosul, și pe care unii vroiau, ascunși sub Alpi, să o dibuiască, urma să ajungă, cîndva, obiect de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
urmat decît pedeapsa? Dacă Antonia s-ar fi dus cu gîndul la toate astea, Thomas nu ar mai fi putut să o liniștească; nimeni; nebuna ar fi ieșind urlînd pe străzi, cerînd lui Dumnezeu să nu mai aștepte ziua ultimei sfidări și să arunce de-acum, peste lume, pucioasa aprinsă, pămîntul să rămînă un glod acoperit de cenușă, pe care să nu mai crească nici bălării. Nimic. Altfel, dintr-o bacterie, fie și peste milioane de ani, nu era exclus să
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nu mai calcă pe aici. Moș Costache holbă ochii, și așa prea holbați, și deschise brațele ca un om ce stă să se-nece, privind cu teroare și implorare când pe unul, când pe altul. Aglae făcu o strâmbătură de sfidare, dar nu îndrăzni să mai vorbească, uimită de neașteptata reacțiune. Costache, după ce așteptă în zadar ca cele două părți să se potolească, spre a-i cruța trebuința de a lua o atitudine, își dădu seama de tăria mâniei Otiliei, care
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
soartei ei politice, amarul de totdeauna al inimii sale. E bine să avem între noi popoare care nu pot ieși din ele însele, prizoniere ale condiției lor primare. Ungurii au rămas la sufletul originar al culturii lor, sânt intimi până la sfidare cu sursele lor. Devenirea istorică le-a relevat neîncetat ceea ce au fost ei în începuturi. De aceea, Ungaria n-a fost niciodată efectiv în istorie, ci s-a dezrădăcinat prin muzică de la o soartă pe care i-a impus-o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Deletant, 1995, p. 330) tocmai de partizanii majoritari ai revoluției. Definiția lui Deletant pentru evenimentele din decembrie 1989 este simplă: s-a pornit de la un protest maghiar, care s-a transformat vertiginos într-o revoltă românească; formularea explicativă este următoarea: „Sfidarea lui Tökes a fost catalizatorul exprimării solidarității etnice, ce a generat revolta populară împotriva lui Ceaușescu. Concursul tuturor acestor împrejurări a declanșat o serie de evenimente care au dus la răsturnarea dictatorului” (Deletant, 1997, p. 200). * Jean-Marie Le Breton (Sfârșitul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
făcute de juriști, economiști, oameni politici, specialiști în relațiile internaționale, în sensul că numărul actorilor vieții internaționale a crescut (în afară de state, fiind prezente numeroase alte subiecte de drept, printre care societățile transnaționale), că statele izolate au de făcut față unor "sfidări" legate de apariția unor probleme noi, pe care, datorită complexității și gravității lor, nu le mai pot rezolva singure, ci numai apelând la un cadru multinațional, se consideră că, în condițiile globalizării și ale privatizării, dreptul internațional public își pierde
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
drept constituțional internațional, cu alte cuvinte de o proiecție a principiilor și standardelor dreptului constituțional al țărilor democratice la nivelul comunității mondiale, și 2) dacă dreptul internațional însuși, care în actualul moment istoric trebuie să facă față unei serii de sfidări, mai poate fi considerat ca un drept "constituționalizat", cu alte cuvinte, dacă el ar mai dispune de o capacitate de cuprindere obligatorie pentru toate statele, direcționând, prin normele și principiile sale, fenomenele noi ale vieții mondiale 1. În ceea ce privește primul aspect
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
aduce, slăbind rolul jurisdicțiilor naționale, este tocmai "globalizarea" tratatelor de protecție, cu alte cuvinte generalizarea respectului lor și de către statele care nu sunt părți la aceste tratate sau la mecanismele de protecție a drepturilor indivizilor 11. Prin urmare, deși noile sfidări la adresa dreptului internațional sunt, desigur, prezente, nu putem să ignorăm observațiile autorilor de specialitate, care sunt, desigur, cât se poate de corecte. Dar, pentru a face față noilor situații, nu trebuie eludat rolul principiilor care, ca și întregul drept internațional
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
etapă în care Comisia a acționat în anii 2006-2007 este cea care va constitui substanța analizei noastre și care privește atât modernizarea dreptului muncii, caz în care Comisia a lansat o Carte verde intitulată "Modernizarea dreptului muncii pentru a răspunde sfidărilor secolului XXI"5 cât și conceptul de flexisecuritatea muncii, caz în care Comisia a făcut o Comunicare către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor intitulată "Către principii comune ale flexisecurității"6. Ulterior, la câteva luni după
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
teme de sănătate și sociale, la un nivel european, în perspectiva unei preocupări din partea României. De la primul, am reținut cu interes aspecte referitoare la formarea personalului medical, impactul tehnologiei asupra asistenței sanitare și medicale, computerizarea datelor în spitale și clinici, sfidarea pe care o reprezenta SIDA/HIV în legătură cu care era necesară o politică comună de profilaxie și tratament -, transfuziile sanguine, abordarea multidimensională în problema cancerului, abordarea pozitivă pentru un stil de viață sănătos, educația sanitară, în scop de prevenție -, atât la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fi stocate în totalitatea lor, motiv pentru care nici nu sunt accesibile în cazul deciziilor luate la nivel central; încercarea de a asigura la nivel central întregul proces de culegere și prelucrare a informației și de inovare echivalează cu o sfidare a cunoașterii; multe guverne și-au suprasolicitat resursele întreprinzătoare și administrative în cadrul dirijării centralizate a economiei; acest lucru trebuie remediat prin privatizare și prin introducerea unor mecanisme descentralizate de coordonare. footnote>; b) acceptarea socială și participarea largă a populației (în
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]