1,807 matches
-
avea un zâmbet aparte, plin de smerenie. Atât de mult respecta ființa umană, creație a Domnului, încât nu vroia s-o deranjeze, să-i taie calea, tocmai el, preotul, care avea acest drept ca ales cu har al lui Dumnezeu. Sfințitul părinte era misionarul acestui loc din Dealul Cornilor în fața oastei păcătoșilor de pe aceste meleaguri, cărora să le poarte pașii spre calea mântuirii. Dar se pare că dânsul prefera să rămână în urma turmei, ca nici o oaie să nu se rătăcească, și
OMUL RUGĂCIUNII ŞI AL SUFERINŢEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344745_a_346074]
-
pildă în umărul drept, în cap și în picioare, în rărunchi și în ficat și în alte părți dinlăuntru. Deci numai Iisus Hristos este apt să se aducă ardere de tot, căci este cu adevărat întreg sfânt, întreg binemirositor și sfințit. Iar nouă ne e propriu a nu avea o sfințenie deplină și o curăție în toate privințele.” După Sfântul Chiril al Alexandriei, jertfa lui Iisus Hristos pentru noi se poate numi „prețul”dat de El pentru noi lui Dumnezeu-Tatăl, dar
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345936_a_347265]
-
este mai rafinat și multiplică fericirea. Să o luăm pe rând: Fericirea popească: Cândva, după părăsirea învelișului de lut, omul evlavios care a ținut posturile, a ascultat manelele duminicale cântate de popă la biserică și și-a spălat cu apă sfințită păcatul mușcării mărului făcut de Eva, prin care a ajuns viu din burta mămicii, are dreptul la „fericire veșnică” adică va lenevi în voie ascultând harfele îngerilor ridicând slavă Domnului. Halal fericire. Eu aș prefera o țuiculiță de aldămaș sau
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347774_a_349103]
-
zilele”, pentru că la ea se participă în fiecare duminică, în Biserică, iar participarea plenară se face prin împărtășirea cu Sf. Euharistie, trupul și sângele Domnului, „pâinea cea cerească și paharul vieții”, cum cântăm la Sf. Liturghie a darurilor mai înainte sfințite. Învierea Domnului este euharistia, Paștile nostru cel de toate zilele. Este pâinea sfântă a trecerii „de la moarte la viață și de pe pământ la cer”. Trecerea nu este ușoară, ea e primejdioasă și dureroasă pentru că este îngreuiată de păcat. De aceea
PR. PROF. UNIV. DR. THEODOR DAMIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347845_a_349174]
-
îngenunchiați pe covorul moale să poată aminti în rugile lor adresate direct Domnului Dumnezeului lor Alah cuvinte sfinte din Coran (biblia mahomedană). În afara covorului care acoperea întreaga pardoseală. Biserica este absolut goală. Nici o statuie, nici o icoană nici un vas cu apă sfințită, nici o sfântă relicvă. Nu au preoți și nici sfinți. Păstrează bacșișul pentru „sfinții conlocuitori cu funcții”, iar cu Alah din ceruri discută direct, chiar și fără un mobil sau tabletă. Simplu, îngenunchezi cu fața spre Meca și îi spui Dumnezeului
ÎNVIEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347860_a_349189]
-
binecuvântare, când preoții parohiei Olănești, preot paroh și protoiereu de Vâlcea, Emilian Groșenoiu, și preoții slujitori Bâcu Nicolae Mircea și Vișan Nicolae Valentin, au mers pe la casele oamenilor și i-au stropit pe ei, casele și gospodăriile lor cu apă sfințită. Slujba oficiată pe data de 20 aprilie în această biserică a început cu Sfânta Liturghie, în timpul căreia a fost aureolată persoana Mântuitorului prin interpretarea repetată a cântecului „Hristos a înviat” și rostirea de către toți cei prezenți în biserică a salutului
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
-
aceste meleaguri, să-i mulțumim și să-l rugăm să coboare asupra noastră bucuria Învierii. Să mulțumim pentru toate câte ne-a dat și mai ales pentru izvoarele care țâșnesc din lăuntrul pământului.” Toți cei prezenți și-au luat apă sfințită (agheasmă mică) pe care o vor bea dimineața înainte de masă pentru a se vindeca de boli sau cu care vor stropi casele, ogoarele, animalele, mai nou chiar și mașinile pentru a le feri de rele. Părintele paroh Emilian Groșenoiu i-
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
-
se retrage într-o peșteră din muntele Iezerul unde beneficia de mai multă liniște și singurătate pentru a se ruga. Timp de trei ani și-a săpat în stâncă un mic paraclis dotându-l cu catapeteasmă și icoane pentru slujbe, sfințit apoi de episcopul Râmnicului, Ilarion. S-a nevoit ca nimeni altul pentru înfrânarea trupului și purta un brâu din lanțuri de fier. Se hrănea numai cu pâine și apă doar după ceasul al nouălea al zilei (orele 15). Nu folosea
SF. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII de ION UNTARU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347264_a_348593]
-
printre care, la loc de frunte se numără Duhovnicul și Sfetnicul său Daniil Sihastru, Sfinții Ierarhi Varlaam și Dosoftei ai Moldovei, Paisie și Ioan de la Neamț, Ioan de la Râșca și Secu, și mulți alți sihaștri ori pustnici și călugări ai sfințitelor pământuri și locuri moldave, românești și strămoșești. Și în aceste momente constatăm faptul că există o contribuție permanentă a vieții monahale la bunăstarea morală și duhovnicească a societății românești de la începutul sec. XXI, iar această lucrare ar fi fost cu
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
ortodocși gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, la recomandarea preotului. Agheasma Mare este folosită, în Ajunul Bobotezei, la sfințirea caselor credincioșilor și a locuințelor acestora. Tot cu ea se stropesc și lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfințite, cum ar fi: antimisele prapurii, crucea, troițele, clopotul, vasele și veșmintele liturgice, precum și icoanele și bisericile. De asemenea, tot în Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Dacă Agheasma Mică se
TEOFANIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347487_a_348816]
-
se oficiază o singură dată pe an, pe 6 ianuarie, în ziua Botezului Domnului. Majoritatea creștinilor ortodocși știu că Agheazma Mare poate fi păstrată vreme îndelungată fără să sufere vreo modificare a culorii sau a gustului. Mai mult, această apă sfințită are efecte benefice asupra organismului și chiar tămăduitoare. Așadar, iată cum apa sfințitoare a Iordanului de pe vremea Mântuitorului comprimă spațiul și timpul, ajunge până în zilele noastre prin cultul public ortodox, făcându-ne astfel părtași la Botezul și Epifania Domnului. Oricum
TEOFANIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347487_a_348816]
-
pildă în umărul drept, în cap și în picioare, în rărunchi și în ficat și în alte părți dinlăuntru. Deci numai Iisus Hristos este apt să se aducă ardere de tot, căci este cu adevărat întreg sfânt, întreg binemirositor și sfințit. Iar nouă ne e propriu a nu avea o sfințenie deplină și o curăție în toate privințele.” După Sfântul Chiril al Alexandriei, jertfa lui Iisus Hristos pentru noi se poate numi „prețul”dat de El pentru noi lui Dumnezeu-Tatăl, dar
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005]
-
să stea în loc o secundă să asculte pe îndelete rugăciunile cântate cu har de către arhiereul nostru, zămislind spre sufletele noastre cruci de cuvinte. Apoi ca un străjer coborât din pântecul văzduhului, traversează prin marea masă de oameni stropind cu apa sfințită, spre mângâierea sufletelor, vindecarea de boli, a îndepărtării de singurătate și neliniște pentru cei în vârstă, sau pentru învățătura temeinică a elevilor și studenților. Dincolo de omătul zăpezii ce curgea liniștit din cer, dincolo de hotarul dintre credință, lacrimă și speranță, I.P.S.
DE SFÂNTA BOBOTEAZĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348771_a_350100]
-
curgea liniștit din cer, dincolo de hotarul dintre credință, lacrimă și speranță, I.P.S. Casian Crăciun, binecuvânta sub fiecare cuvânt mulțimea de credincioși, spre veșnicia acestei zile de Bobotează, a Aghiazmei celei Mari. Știam de la moșii și strămoșii mei că această apă sfințită se bea oricând înainte ca mâncarea să fie așternută în stomac; pentru sănătate, pentru izbăvire, pentru buna înțelegere a nu fi război între noi, și a ne iubi unii pe alții . Țineam sticla la piept, așteptând să-mi vină rândul
DE SFÂNTA BOBOTEAZĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348771_a_350100]
-
mâncarea să fie așternută în stomac; pentru sănătate, pentru izbăvire, pentru buna înțelegere a nu fi război între noi, și a ne iubi unii pe alții . Țineam sticla la piept, așteptând să-mi vină rândul, să iau din această apă sfințită în care se pierdeau frunze și rămurele de busuioc. Sub gerul care-l simțeam uneori în corp, zgribulindu-mi până și respirația, sub magia tăcerii, așteptam la malul Dunării ca ea să fie botezată . În ultimii ani, s-a împământenit
DE SFÂNTA BOBOTEAZĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348771_a_350100]
-
Bătrânii povesteau că la miezul nopții dinspre Bobotează, animalele din grajd vorbesc despre locurile unde sunt ascunse comorile. În ajunul Bobotezii, preotul trecea de la o gospodărie la alta pentru a stropi și binecuvânta casele, curțile și membrii familiilor, cu apă sfințită. Cu această ocazie, fetele mari cereau preotului câte o crenguță de busuioc pe care și-o puneau noaptea sub pernă încredințate fiind că își vor visa ursitul. În noaptea de 5 spre 6 ianuarie, fetele înfășurau un fir de busuioc
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348793_a_350122]
-
apoi la păstrat lângă o icoană. Bunicul meu lua “aiasma”( așa i se spunea în Purani de Videle) într-o sticlă la care punea, în loc de un fir de busuioc, un scaiete, un scaiete albăstrui... Ajunși acasă, sătenii stropesc cu apa sfințită grajdul, animalele din gospodărie, pomii din livadă, casa și interiorul casei. Cu încredere, o dau de băut la cei bolnavi pentru însănătoșire... Agheasma se pune și în prima scaldă a copilului nou-născut pentru a-l apăra de boali și de
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348793_a_350122]
-
vina De îngeri prăbușiți întru păcat. (20) Georgeta RESTEMAN: CANDELE ARD, ÎN NUFERI RISIPITE Candele ard, în nuferi risipite Plutind sfioase-n liniștea-nserării Cu-atâtea vise-n noapte tălmăcite Ne-am răstignit în dorul depărtării, Ascunși în nurii florilor sfințite Ca roua munților ce-alină dorul Concertul frunzei verde-arămite Noi ascultăm în trandafiri fiorul Îți mângâi gându-n urma din cuvânt Simțind puterea-i revărsată-n mine Și-n taina nopții-un sacru legământ Se naște sub luciri diamantine ...
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
dezvoltare și înnoire continuă, vine de la Sfântul Duh prin Biserică, adică printr-o comunitate distinctă și deosebită sau diferită, rânduită de Dumnezeu să ne cuprindă în ea pe toți. Umanitatea lui Iisus Hristos este mai întâi de toate umanitatea răscumpărată, sfințită și desăvârșită de Duhul Sfânt, însă în această ipostază a ei, constituind Biserica, ea nu poate fi nici identificată sau confundată cu umanitatea, în general, și nici deosebită de ea. Ecclesia este pomul vieții în mijlocul lumii (Cf. Apocalipsa 22, 1
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
bunăvoința divină, nici la funcția simbolică de înlocuire ori substituire, ci trebuie înțeleasă ca Taină a tainelor și Taina vieții veșnice, fapt pentru care, în viața liturgică a Bisericii, ea rămâne miezul acesteia, Taina de referință, față de care, în special sfințiții slujitori ai altarelor sacre trebuie să aibă o atenție deosebită. Iată cum sfătuia pe slujitorii Sfintelor Altare unul din marii duhovnici ai Bisericii noastre, din ultimele decenii ale secolului trecut: „Să fim cu mare atenție cui și cum dăm Sfânta
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
de a-L extinde mai departe pe Iisus Hristos în alți oameni, prin organele alese și sfințite de Iisus Hristos Însuși în ea și pentru ea, prin Duhul Lui cel Sfânt, adăugând Trupului Său noi mădulare. De asemenea, puterea sacramentală, sfințită și sfințitoare a Bisericii izvorăște tot prin puterea lui Iisus Hristos Cel sălășluit în ea prin Duhul Sfânt. Euharistia și Biserica sunt două realități nedespărțite, într-o continuă și indisolubilă legătură, una implicând-o pe cealaltă, una fiind condiție a
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
În credința populară exista tradiția de a afuma casa cu salcie sfințită pentru alungarea ghinioanelor, vrajbei și a bolii. De la 4 ani am avut probleme cu gâtul, așa se face că, în ziua de Florii, înghițeam 3 mâțișori mici și sfințiți. Mâțișorii sfințiți se puneau și în apa în care erau scăldați sugarii, ca să fie apărați de boli. Fetele mari, al căror rând trecea la măritiș, fierbeau, la miezul nopții dinspre Florii, apă cu salcie și busuioc, iar ziua se spălau
FLORIILE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347009_a_348338]
-
populară exista tradiția de a afuma casa cu salcie sfințită pentru alungarea ghinioanelor, vrajbei și a bolii. De la 4 ani am avut probleme cu gâtul, așa se face că, în ziua de Florii, înghițeam 3 mâțișori mici și sfințiți. Mâțișorii sfințiți se puneau și în apa în care erau scăldați sugarii, ca să fie apărați de boli. Fetele mari, al căror rând trecea la măritiș, fierbeau, la miezul nopții dinspre Florii, apă cu salcie și busuioc, iar ziua se spălau cu ea
FLORIILE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347009_a_348338]
-
bărbat și femeie, copiii fiind tăiați de la porție. Vinul era cumpărat dintr-un sat vecin, special pentru această zi, localitatea noastră nefiind o zonă viticolă. Paștele pe care îl luam era pus în străchini și consta din pâine și vin sfințite. La fiecare strachină se găsea câte o lingură ... În ziua aceea, bărbații și flăcăii ciocneau ouă roșii la hora din Poiană.. Erau ouă speciale pentru această întrecerea. Se spunea că sunt ouă alese de la găini înainte ca acestea să ciugulească
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
Sunt segmente simbolistice care deschid sfera interpretărilor în toate textele, care nu se pierd în pix ca la alți slujitori ai condeiului, precum și o virtuozitate artistică și stilistică. Spre exemplificare, iată una dintre preferatele analistului de ocazie, poem dedicat Prea Sfințitului Ioachim Băcăoanul: '' Mă urc cu greu pe stâncă, pe stânca colțuroasă/Ce-mi sângeră genunchiul și coasta mi-o apasă./ Lipit de stânca rece, când am pornit an-seară/ Am priceput că-s una cu piatra solitară.// Întins pe stânca rece
LA VASILE BURLUI SCRISUL VINE CA O FORMA DE MANIFESTARE A INTERIORULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347001_a_348330]