944 matches
-
îl refuzau, cantitatea respectivă era vărsată în fața porții sau într-un vas din curte, ea trebuind să fie plătită. În anii „"răi de vin"” nu se distribuia nimic, dar cotele trebuiau a fi plătite. În „partea scăunală” a satului, Magistratul sibian își exercita dreptul de „crâșmărit” în perioada de la Sfântul Gheorghe și până la Sfântul Mihail. După 1757, această perioadă s-a extins între 1 ianuarie și 8 noiembrie, timp în care se desfăceau două până la trei vase cu vin (cca 400-1200
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
în îndeplinirea pazei granițelor, plăieșii și-au dobândit încrederea stăpânirii astfel încât în anul 1667, principele Mihai Apafi I le-a încredințat acestora și paza trecătorilor și a cetăților de graniță, asigurată până la acea dată de către detașamente ale armatei regulate. Arhivele sibiene au păstrat documente în care sunt consemnate nume ale plăieșilor racoviceni dintre anii 1749 - 1760: "Pușcașii" formau o altă categorie de locuitori ridicați din starea iobăgească. Cunoscuți în documente ca „"sclopetari"”, „"venatores"”, „armaliști” sau „pixidari”, aceștia erau înarmați cu puști
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
prezente în spațiul ardelenesc, tocmai prin încercările sale novatoare în domeniul limbajului plastic și al tematicii. Muzeul Brukenthal prin colecțiile sale, are tablouri care surprind prin ineditul abordării soluției compoziționale precum și al subiectului propus. Vezi în acest sens, la muzeul sibian lucrările lui Mieß intitulate: „"Nud cu pălărie într-un interior"” și „"Doi câini într-un interior"”. De necontestat rămâne faptul că cele mai mari succese ale lui Friedrich Mieß au fost lucrările care aparțin peisagisticii. Se constată în analiza lor
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
gradul de căpitan-locotenent în cadrul Regimentului nr.29 artilerie de câmp cu garnizoana în Iaroslav, iar mai apoi pe cel de maior în garnizoana de la Arad. Activitatea sa social-culturală s-a desfășurat nu numai pe plan local ci și în cercurile sibiene. Figurând printre primii membrii ordinari ai "Astrei", a colectat pentru această instituție diferite sume de bani din satele Mărginimii Sibiului. În 1861 a participat la lucrările Conferinței naționale de la Sibiu, susținând drepturile și doleanțele românilor transilvăneni. Ioan Măcelariu a fost
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
Sibiu, dascălul Panga este găsit nevinovat și repus în drepturile sale. Ca urmare el se stabilește la Orlat în calitate de director al Școlii normale, al cărui elev fusese în urmă cu o jumătate de veac. Aici leagă strânse prietenii cu intelectualitatea sibiană a vremii: Visarion Roman, asesorul judiciar Ioan Crețu, protopopul Sibiului Ioan V. Rusu, etc. Într-o scrisoare adresată lui Vasile Nașcu și P. Tanco, Moise Panga descrie viața din Mărginime: O dată cu înființarea "Astrei", Moise Panga devine membru ordinar și mai
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
care a dat numeroase spectacole în scopuri filantropice. În 1946 a devenit actor al Teatrului de Stat din Sibiu unde a activat doar trei ani, după care s-a ocupat de instruirea brigăzilor artistice și de amatori din cadrul unor intreprinderi sibiene, printre care s-a numărat și cele de la IPEIL și Flamura Roșie. În paralel cu activitatea artistică, Tony Vlaicu s-a ocupat de ziaristică, colaborând la presa sibiană cu pseudonimul Toma Racoviceanul. A fost căsătorit și a avut doi băieți
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
a ocupat de instruirea brigăzilor artistice și de amatori din cadrul unor intreprinderi sibiene, printre care s-a numărat și cele de la IPEIL și Flamura Roșie. În paralel cu activitatea artistică, Tony Vlaicu s-a ocupat de ziaristică, colaborând la presa sibiană cu pseudonimul Toma Racoviceanul. A fost căsătorit și a avut doi băieți care nu i-au urmat profesia. A decedat la Sibiu unde este și înmormântat. Valeriu Florianu (n. 26 iunie 1864, Racovița - d. 17 iunie 1946, Racovița) a fost
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
supraetajată căpătând forma de astăzi. Între anii 1952 - 1956, Primăria Racovița a funcționat în clădirea fostului proprietar David Olaru, vizavi de actualul "Magazin Sătesc", clădire expropiată pe considerentul că acesta era chiabur. Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene" Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene" Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene"
Administrația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309497_a_310826]
-
Primăria Racovița a funcționat în clădirea fostului proprietar David Olaru, vizavi de actualul "Magazin Sătesc", clădire expropiată pe considerentul că acesta era chiabur. Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene" Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene" Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene"
Administrația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309497_a_310826]
-
Olaru, vizavi de actualul "Magazin Sătesc", clădire expropiată pe considerentul că acesta era chiabur. Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene" Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene" Sursa: Cornel Lupea - "Racovița - Monografia unei străvechi așezări sibiene"
Administrația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309497_a_310826]
-
năvală dați, țara s-apărați;/ Hai, frați, hai frați, la năvală dați/ La năvală dați, crucea s-apărați;/ Hai, frați, hai frați, la năvală dați/ La năvală dați, steagul s-apărați” afirmația nu poate fi argumentată științific. 3. În documentele sibiene se găsește însemnarea că la 1495 s-a dat suma de un florin unui preot român care a compus o scrisoare în limba română. Din păcate, documentul s-a pierdut. 4. P. P. Panaitescu crede că jurămîntul făcut de Ștefan
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
de istorie din Sibiu. Altă descoperire arheologică este cea din anul 1974 când în pietrișurile extrase din Olt s-a găsit un ciocan confecționat din piatră șlefuită datat la sfârșitul epocii neolitice, a cărui vârstă a fost apreciată de către arheologul sibian prof. Iuliu Paul, la 3600 ani. Vestigii din epoca bronzului au fost descoperite de-a lungul timpului și adunate de către familia de preoți Florianu după 1855, dar s-au pierdut o dată cu dispariția familiei din sat. Prima atestare documentară a satului
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
se prezentau cu adeverințe emise de către organele locale din care să reiasă că înscrierea lor în "Colectiv" s-a realizat. Activitatea propagandistică s-a dus, nu în ultimul rând, prin campanii de presă la radio și mai ales în ziarele sibiene unde se prezenta într-o formă idilică traiul racovicenilor „înscriși” precum și nehotărârile și apoi hotărârile „particularilor” de a urma calea indicată de partid. Semnificativ în acest sens este articolul gazetarului I.Nistor, intitulat „Moș Gheorghe (Rășinariu) s-a înscris în
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
a 4632 kg de cereale, 3860 kg de cartofi, 4632 kg de furaje, 155 kg de zahăr etc, precum și suma de 13.896 de lei. În acest an, C.A.P.-ul din Racovița a devenit „milionară” remarcându-se în presa sibiană și cea centrală, iar în 1979 valoare totală a averii ei era estimat la 5 milioane de lei. În 1967, producția de lapte pe cap de vacă furajată a fost de 3,9 litri, în 1981 a ajuns la 0
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
și a elitei democratice nu poate justificată nici măcar de persecuțiile antilegionare ale dictaturii carliste." În adolescență, Neamțu a publicat texte favorabile lui C.Z. Codreanu, liderul Mișcării Legionare. Astfel, în numărul 11/47, p. 14 din anul 1994 al revistei sibiene Puncte Cardinale, încă minorul Neamțu scria următoarele: „Să ne mai întrebăm atunci de ce acești numeroși «intelectuali», mulți dintre ei gazetari, istorici sau analiști politici [...], nu pot înțelege Legiunea și pe Căpitanul ei? Nu pot înțelege de ce Garda de Fier a
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
reformați. Sub titlul de "Palia" (gr. παλαιά „veche”), sunt reunite primele două cărți ale "Vechiului Testament", "Geneza (Bitia)" și "Exodul (Ishodul)". Volumul are 164 de file, fiind imprimat, între 14 noiembrie 1581 și 14 iulie 1582, pe hârtie de fabricație sibiană. Textul a fost editat parțial, cu litere chirilice, de Mario Roques (1925), iar apoi integral, în transcriere interpretativă, de Viorica Pamfil (1968) și de Vasile Arvinte, Ioan Caprosu și Alexandru Gafton (2005). În prefață se arată că traducerea se datorează
Palia de la Orăștie () [Corola-website/Science/309272_a_310601]
-
protopopi ai bisericii s-au numărat istoricii Ioan V. Rusu (1821-1905) și Nicolae Togan (1859-1935). În anul 1930 comunitatea română unită cu Roma (greco-catolică) din municipiul Sibiu număra 3.685 de persoane. Pe lângă Biserica dintre Brazi, folosită ca biserică protopopială, sibienii greco-catolici mai aveau în oraș alte două lăcașe de cult (o biserică și o capelă). Conform datelor recensământului din 2002 comunitatea greco-catolică din Sibiu număra 2.260 de persoane și până în acel moment nu recuperase nici unul din lăcașele ei de
Biserica dintre Brazi din Sibiu () [Corola-website/Science/310592_a_311921]
-
mișcării, în vederea apărării credinței strămoșești, guvernul Transilvaniei dă ordin la data de 6 mai 1744 să se publice în toate satele românești obligația tuturor țăranilor de a merge la biserici și a asculta slujbele preoților. În temeiul acestui ordin, magistratul sibian a încredințat comisiei formate din Andreas Herman, Martin Friederic Leonhard și A.von Adlerhausen, cercetarea satelor românești din Scaunul Sibiului și ducerea la îndeplinire a poruncii stăpânirii. La Racovița, comisia a ajuns în 31 mai 1744 și conform declarațiilor echivoce
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
fel va fi lipsit de mâna de lucru necesară construirii și întreținerii ""Viei Caroline"" din trecătoarea Turnu Roșu, care absorbea o forță de muncă apreciată la peste o mie de persoane, din care o bună parte o asigurau sebeșenii, Magistratul sibian a reușit să influențeze organele de resort să aplice măsura respectivă satului vecin Racovița, care urma să facă legătura între zona vestică a graniței militare și cea estică, din cuprinsul Districtului Făgărașului. Hotărârea definitivă s-a luat în 24 februarie
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
facă legătura între zona vestică a graniței militare și cea estică, din cuprinsul Districtului Făgărașului. Hotărârea definitivă s-a luat în 24 februarie 1765, ținându-se cont și de considerentul că Racovița în cea mai mare parte constituia proprietatea Magistratului sibian(în stânga râului ce împarte Racovița în două, "partea scăunală") și doar o mică parte a sa sta sub jurisdicția organelor comitatense(în dreapta râului, "partea iobăgită). Ca urmare s-a trecut la întocmirea unor conscripții amănunțite pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor pe
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
o scrisoare adresată centrului Oastei din Sibiu, îl ruga pe Părintele Iosif Trifa să-l înscrie și pe el în rândurile ostașilor și să-i trimită foaia „Oastea Domnului”, suplimentul duhovnicesc al săptămânalului "Lumina Satelor". Ambele erau redactate de către preotul sibian. Frecventarea cărților din biblioteca școlii și pe cele ale profesorului de religie care l-a premiat a avut două consecințe importante asupra adolescentului. Prima era aceea că poate să aspire la ceva mai mult decât majoritatea tinerilor de vârsta lui
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
320.620 de titluri care constituie catalogul informatizat. Centrele Culturale (Centrul de Limbi Străine, Centrul Confucius, Centrul de Cercetări Filologice și Culturale, Centrul “Peter Magrath”), care oferă și servicii de bibliotecă, s-au născut din dorința de a oferi comunității sibiene șansa de a intra într-un dialog autentic cu alte culturi, având un rol activ în viața comunității academice prin implicarea în organizarea de evenimente culturale. Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu are în componența sa 9 facultăți. Admiterea la facultatile
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu () [Corola-website/Science/308871_a_310200]
-
largă paletă de posibilități pentru care să opteze în vederea consolidării relațiilor cu mediul academic. La ULBS studenții găsesc un mediu prolific în care să își pună în aplicare proiectele, activitatea studențească fiind foarte bine evidențiată în spațiul vieții academice. Studenții sibieni s-au remarcat în permanență în cadrul unor evenimente cultural-știintifice naționale și internaționale, asociațiile studențești au dobândit recunoașterea provenienței lor dintr-un centru academic puternic. Ca un segment important al vieții universitare, studenții au contribuit dintotdeauna la completarea performanțelor la nivel
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu () [Corola-website/Science/308871_a_310200]
-
dintr-un centru academic puternic. Ca un segment important al vieții universitare, studenții au contribuit dintotdeauna la completarea performanțelor la nivel de universitate, iar cooptarea lor în programe de studiu și cercetare a venit ca o recunoaștere a calității învățământului sibian. Studenții din ULBS întodeuana au avut prilejul de a se înscrie în cadrul asociațiilor studențești, care să le reprezinte mai bine și mai ferm interesele. Legarea de noi prietenii, dezvoltarea de noi abilitati si competente, munca in echipa sunt doar cateva
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu () [Corola-website/Science/308871_a_310200]
-
Casa de Cultură a Studenților din Sibiu" s-a înființat ca o necesitate de a aduna energiile studențești și de a crea un liant între studenții din țară și întreaga lume. În ultimii ani, ca urmare a dezvoltării centrului universitar sibian, Casa de Cultură a Studenților a devenit un partener viabil și un prieten apropiat al studenților, fiind implicată în forme de cooperare și parteneriat cu mai mult de 30 de organizații similare din întreaga lume. Instituția funcționează ca un organism
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu () [Corola-website/Science/308871_a_310200]