3,370 matches
-
a stins într-o dimineață de iulie pe la ora 4, Vlăduț urlase toată noap- tea. Câinele și-a condus stăpânul pe ulti¬mul drum, urlând prelung, încetișor, din loc în loc, iar când groparii au început să pună pă¬mânt peste sicriu, cu greu l-au putut desprinde de marginea gropii - acum urletul îi era pu¬ter¬nic, sfâșietor... Vlăduț a rămas lângă mormânt după ce Hobza a fost îngropat, abia acasă Hob- zoaica a văzut că n-a urmat-o. Nici eu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
Mihai Publicat în: Ediția nr. 2127 din 27 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului PUFUL MORȚII Plânge văzduhul trist cu puf de păpădie Și parcă ninge-a iad și-a moarte printre noi, Se văd pe-alocuri cruci și umbre de sicrie Și-o lună neagră plină răsare peste noi. Cu suflete de păpădii în vals e plin văzduhul Și-n ritmuri zarea geme în zgomot a pustiu, Pe dealurile pârjolite crește miros de moarte Și viața-n plină viață miroase a
PUFUL MORȚII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366382_a_367711]
-
Și-o lună neagră plină răsare peste noi. Cu suflete de păpădii în vals e plin văzduhul Și-n ritmuri zarea geme în zgomot a pustiu, Pe dealurile pârjolite crește miros de moarte Și viața-n plină viață miroase a sicriu. Cad pe alocuri pene cu tot cu aripi frânte Purtând sub greutate și puf de păpădie, În urlete de groază se așterne-ncet și noaptea, Iar plumbul fără zgomot se zbate în sicrie. Cad lacrime șuvoi spălând de sânge zarea, Curg râuri
PUFUL MORȚII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366382_a_367711]
-
de moarte Și viața-n plină viață miroase a sicriu. Cad pe alocuri pene cu tot cu aripi frânte Purtând sub greutate și puf de păpădie, În urlete de groază se așterne-ncet și noaptea, Iar plumbul fără zgomot se zbate în sicrie. Cad lacrime șuvoi spălând de sânge zarea, Curg râuri gri de aripi și puf de păpădie, Se-așterne-ncet tăcerea și geamătul dispare, Iar pașii grei de plumb se-adună prin sicrie. E ceață deasă și-n liniste se-aude doar tăcerea
PUFUL MORȚII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366382_a_367711]
-
-ncet și noaptea, Iar plumbul fără zgomot se zbate în sicrie. Cad lacrime șuvoi spălând de sânge zarea, Curg râuri gri de aripi și puf de păpădie, Se-așterne-ncet tăcerea și geamătul dispare, Iar pașii grei de plumb se-adună prin sicrie. E ceață deasă și-n liniste se-aude doar tăcerea Târându-se spre alte lumi prin puf de păpădie, Cerul desprins din patimi se face mii de țăndări, Iar sufletele sângerânde se-adună în sicrie. Referință Bibliografică: PUFUL MORȚII / Angela
PUFUL MORȚII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366382_a_367711]
-
de plumb se-adună prin sicrie. E ceață deasă și-n liniste se-aude doar tăcerea Târându-se spre alte lumi prin puf de păpădie, Cerul desprins din patimi se face mii de țăndări, Iar sufletele sângerânde se-adună în sicrie. Referință Bibliografică: PUFUL MORȚII / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2127, Anul VI, 27 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PUFUL MORȚII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366382_a_367711]
-
Moșu’ Hobza s-a stins într-o dimineață de iulie pe la ora 4, Vlăduț urlase toată noaptea. Câinele și-a condus stăpânul pe ultimul drum, urlând prelung, încetișor, din loc în loc, iar când groparii au început să pună pământ peste sicriu, cu greu l-au putut desprinde de marginea gropii, acum urletul îi era puternic, sfâșietor... Vlăduț a rămas lângă mormânt după ce Hobza a fost îngropat, abia acasă Hobzoaica a văzut că n-a urmat-o. Nici eu, pierdut printre oameni
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
adunase tot veninul ne strecura în vene plumbul dimineții . răceala de oțel a ochilor tăi repezi mi se-nfingea în suflet ca un apus târziu scoteam de-acolo trist bucăți de lespezi pe care le pusesem peste tine ca peste un sicriu . oricât mi-aș fi dorit să ne mai dăm o șansă să ne mai răsfățăm în răsărituri limpezi și amezi trecutul năvălea din urmă ca o avalanșă și ne-ngropa de vii încă o dată sub zăpezi Referință Bibliografică: În dulcele
ÎN DULCELE STIL CLASIC de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366567_a_367896]
-
partea dreaptă, batistele deasupra lor, toate sunt aranjate așa cum trebuie. Nu puteam să scot niciun cuvânt! Doar atât am putut; să dau din cap, afirmativ. - Zaharia, tu să ai grijă ca, imediat ce-mi dau sufletul, după așezarea mea în sicriu, să fiu dusă la capela bisericii de care aparținem fiindcă aici n-o să fie loc pentru toată lumea care o să vină la priveghi. Apoi să mergi la cimitir să discuți cu groparii (deja aveau un loc de veci cumpărat mai de
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
întregime la Galați, exact ecranizarea realității, a avut ca subiect incidentul navei panameze încărcată cu azotat de amoniu, care era în pericol de a exploda și a distruge Galațiul și Brăila. Unul din filmele ''Dracula'' în care se spunea că sicriul domnitorului, devenit vampir, urmărit de niște englezi cu trenul, pentru a-l ucide prin înfigerea unui țăruș în inimă, din Anglia a plecat la Varna, apoi a ajuns la Galați pe mare, iar de acolo a plecat înapoi în Transilvania
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
În rămuriș îngheață vîntul blînd, Pămîntul străveziu se deschidea spre moarte, Cum printre lacrimi ultimu-ți cuvînt: Eu vin din viața să vă întreb de morti Și de suspinele trimise că simbrie, De programarea învierii pentru toți Și promisiuni rămase în sicrie. Să-mi spuneți dacă o gară aveți, Unde cobor uscat și trist din viața; La noi se cere taxa cînd aștepți Și fiecare zi să plîngi te-nvață. Înfrigurat va fi transferul meu în toate, Însingurat mă vor dezice toți
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
În rămuriș îngheață vîntul blînd, Pămîntul străveziu se deschidea spre moarte, Cum printre lacrimi ultimu-ți cuvînt: Eu vin din viața să vă întreb de morti Și de suspinele trimise că simbrie, De programarea învierii pentru toți Și promisiuni rămase în sicrie. Să-mi spuneți dacă o gară aveți, Unde cobor uscat și trist din viața; La noi se cere taxa cînd aștepți Și fiecare zi să plîngi te-nvață. Înfrigurat va fi transferul meu în toate, Însingurat mă vor dezice toți
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
Din care nu poți evada Un adevăr pe care-ncercu-l Oricare rezultat va da C-o fi sau nu, e tot aceea Cum s-a mai scris și s-o mai scrie: Capcana-n care cad aceia Care bat cuie la sicrie Ai mai făcut o încercre Ești mai bogat cu un eșec O cusătură, un refec, La ultima încarcerare Și iarăși plouă cu-ntrebări Pe orizontul nostru trist Închide ochii: ascultă Liszt De la un altfel de serbări Un cer adânc în
PRAXISM de ION UNTARU în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365736_a_367065]
-
Toate Articolele Autorului Povestea lui Vasilică I. Mama mea, mama mea!... Copilul, cu ultimele forțe, își luă mama în brațe. Cuvintele i se împleticeau pe buzele-i lăsate. Picioarele, aproape îngenuncheate, târau un trupșor ofilit, gata să se rostogolească peste sicriul din lemn de brad. ,,Maaaaaaaa-ma!”, atât am auzit cât a ținut slujba de înmormântare. Lângă el stateau trei fetițe, una mai măricică, iar celelalte două mai înalte cu un lat de palmă decât Vasilică. Fețele lor creoline erau acum cenușii
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366161_a_367490]
-
forme care se prind ca și niște rădăcini pe pământul afânat. Acum mâinile lui tremurânde încercau să o aducă la piept pe ființa care i-a dat viață și care acum era sloi. Colegii de clasă se uitau când la sicriu, când spre căsuța de unde scoseseră moarta. Era mică, doar cu o cameră și un holișor îngust, cu două geamuri și ele destul de mici, la care, în loc de sticlă, era un celofan zdrențuit. Ce diferențe sunt între unii și alții! Când m-
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366161_a_367490]
-
fără țintă. - Vreau la mama!... Vă rog, duceți-mă lângă mama! Tatiana, sora cea mai mare, îi așează căpușorul pe umărul ei. - Vasilică, hai s-o ducem să se odihnească în pace! Deasupra unui hău, patru copii îmbrățișați aruncă peste sicriu un pumn de pământ reavăn - Fie-i țărâna ușoară! - Tată, să ai grijă de ea! ( va urma) Referință Bibliografică: Povestea lui Vasilică / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1358, Anul IV, 19 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366161_a_367490]
-
așa cum au fost cele de tip SET ori PZL, în urma cărora s-a putut aprecia că Traian Dârjan era un pilot capabil să zboare pe orice avion de vânătoare. Astfel, după ce a parcurs fără probleme programul de zbor pentru renumitul ,,sicriu zburător”, cum a fost socotit avionul italian Nardi, l-au trecut pe avionul românesc de vânătoare IAR-80, pentru care a demonstrat o adevărată vocație. Iată ce scria despre Traian Dârjan viitorul general Constantin Șendrea, renumitul magistru al celor mai multe dintre scrierile
MISIUNE ÎNDEPLINITĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366166_a_367495]
-
Acasa > Orizont > Selectii > RUGĂCIUNEA A TREIA - ROBOTICA Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului RUGĂCIUNEA A TREIA - ROBOTICA Sterpe îmi sunt cuvintele, Ca Evangheliile Fără nicio inimă între file - Ca un sicriu În care leșul Sfântului Ioan Nu și-ar fi lăsat mâna ceruită dovadă Că pământul în juru-i a fost Cât a trăit, numai atât de viu Pe cât a ridicat fără preget Cu mâna lui Fiecare suflet Cu tendința naturală Să
ROBOTICA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361670_a_362999]
-
teama turcilor, dar pe aceasta se poate distinge, săpată în piatră stema Țării Românești, ca semn că acolo odihnește domnitorul acesteia. La inițiativa fostului Patriarh al României Miron Cristea, în anul 1934, cu prilejul praznicului Sfinților împărați Constantin și Elena, sicriul cu osemintele lui Constantin Brâncoveanu a fost strămutat din biserica Sfântul Gheorghe Nou și depus în Paraclisul Patriarhal, pentru a se săvârși cuvenita slujbă de pomenire. Apoi, a doua zi a urmat o procesiune, în cadrul căreia sicriul cu cinstitele oseminte
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
Constantin și Elena, sicriul cu osemintele lui Constantin Brâncoveanu a fost strămutat din biserica Sfântul Gheorghe Nou și depus în Paraclisul Patriarhal, pentru a se săvârși cuvenita slujbă de pomenire. Apoi, a doua zi a urmat o procesiune, în cadrul căreia sicriul cu cinstitele oseminte a fost purtat, în sunetele clopotelor bisericilor, de-a lungul a mai multor străzi din București, și repuse în biserica Sfântul Gheorghe Nou, unde se află și astăzi. Prin aceasta, s-a dat cuvenita cinstire celui care
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
AUTOR EMILIAN MARCU Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1012 din 08 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Loc pentru SFÂNTA ÎNĂLȚARE S-alegem loc de pomenire-n veac, S-alegem în poiană loc de pomenire, Din piatră de bazalt sicriu sărac Să se înalțe în altarul din privire. Cu funigei și luminiș de brad Să ne-nvelim și rănile și nunta Și unde-o fi Siretul s-aibă vad Să trecem să o preamărim pe Sfânta Moldovă sacră, colț de
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
instala încet încet în oase înainte de a începe: - În ce privește Imperiul las pe socoteala voastră împărțeala. Dar vreau să-mi ascultați ultimele dorințe așa că luați seama și jurați-mi ca ele să fie numaidecât împlinite! Prima mea dorință este aceea ca sicriul să-mi fie dus pe umeri de cei mai buni medici ai vremii. A doua mea dorință este aceea ca deopotrivă toate comorile dobândite (argint, aur, pietre prețioase să fie risipite pe tot drumul până la mormântul unde o să-mi aflu
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
poată fi văzute de toți... Unul dintre generalii săi, surprins de aceste dorințe neobișnuite l-a întrebat pe Alexandru care sunt motivele. Cu un zâmbet vioi Alexandru a explicat: - Vreau ca medicii cei mai eminenți ai vremii să-mi ducă sicriul, pentru ca în felul acesta să arate tuturor cât de neputincioși sunt în fața morții. Vreau ca pământul să fie acoperit de comorile mele, pentru ca toată lumea să poată vedea că toate comorile pe care le câștigăm aici, pe Pământ, aici rămân. Vreau
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
pe deplin împăcat cu datul sorții, că eu numai atâta aștept și pe urmă pot să mor. Să-mi pregătești lumânarea și s-o pui aici lângă mine. Când vine Vasile, să se urce în pod și să dea jos sicriul. Florico, scoate din lada hainele mele de înmormântare. Tu să ai grijă de mine ca ai suflet bun și ești mai în putere, esti tânără." A intrat băiatul în camera că o adevarată față în casa aducând o tavă cu
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
ECHILIBRU Ce-i gând, devine faptă, ce-i vorbă a fost gând Ce-i faptă va fi vorbă, iar vorba un alt gând Un ciclu fără capăt ce mâna tot ce-i viu Și ține lumea veșnic într-un imens sicriu. Și gestul este spirit și spiritul cuvânt Ferice cel ce știe să le ghiceasc-n vânt. În tot ce ne-nconjoară stă un același tot Cu timp ce se măsoara cu lungul unui cot. Citit în stele drumul este și el
VIRGILIU VITAN -POEME ÎN ECHILIBRU de VIRGILIU VITAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350566_a_351895]