888 matches
-
om în om, de oameni vechi și bătrâni și în letopiseții nu sînt scrise...". Aici se cuprind o serie de tradiții relative la diferiți domni și care ulterior au format subiectele legendelor și poemelor din literatura noastră modernă, precum: "Daniil Sihastru" de Bolintineanu, "Aprodul Purice" de Negruzzi, "Altarul mănăstirii Putna" de Alecsandri, "Cupa lui Ștefan" de Bolintineanu, "Dumbrava roșie" de Alecsandri, "Visul lui Petru Rareș" de Alecsandri ș.a. Aproape toți domnii, despre care vorbește Neculce în cursul cronicii sale, au câte
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
vorbindu-i cititorului despre frumusețea și, totodată, despre misterul vieții, în care nu ar exista hotar între viață și moarte. Interpretarea naturii de către Wordsworth are un colorit mistic și spiritual. Wordsworth intenționa să scrie un mare poem epic-didactic, ""The Recluse"" ("Sihastrul"), dar și-a realizat doar în parte acest plan. Poemul urma să înceapă cu un cuprinzător preludiu (""The Prelude""), scris în 1799-1805, dar publicat postum în 1850. "Preludiul" reprezintă un poem autobiografic în care autorul își expune etapele dezvoltării sale
William Wordsworth () [Corola-website/Science/298371_a_299700]
-
în unele traduceri) iar macedonenii pe pantele de sud. Identificarea cu vlahii (românii) este clară în acest paragraf Foucher de Chartres a menționat participarea românilor la Prima cruciadă din 1095 utilizând denumirea de "daci". A mai menționat și că Petre sihastrul (Pierre l'Ermite) și cavalerii din Lorena au trecut prin "țara ungurilor". Chartres face astfel distincție între daci si unguri. În cronicile arabe din secolul al XIII-lea, în loc de regatul Bulgar era mentionată Valahia, cu indicarea precisa a coordonatelor geografice
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
care a luat drumul spre România, urmând să fie înmormântat la conacul familiei Stârcea din satul Stârcea (Bucovina de Nord). Corpul eroului a fost înhumat în interiorul unui vechi schit, despre care se spune că ar fi fost al lui Daniil Sihastru, lângă altar. În noiembrie 1942, după începerea ofensivei Armatei Roșii și începerea retragerii trupelor germane și române, părinții lui Alexandru Stârcea au deshumat sicriul fiului lor și l-au adus în România, unde l-au înmormântat definitiv în incinta Bisericii
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
o bandă îi este fatală, ajungând să fie îngropat de nesfârșitele role de bandă. Lem s-a arătat foarte interesat de problema naturii unei societăți ideale, lucru refectat de o serie de povestiri din acest volum. Altruizina... relatează povestea unui sihastru care se întâlnește pe rând cu Clapauțius și Trurl. Primul îi povestește cum s-a întâlnit cu un robot bătrân, de la care a dedus logic că trebuie să existe o civilizații care a atins Supremă Fază a Dezvoltării ("SFD"). Deoarece
Ciberiada () [Corola-website/Science/317162_a_318491]
-
ele de durere sau de bucurie. Ideea din spatele altruizinei este aceea că oamenii care și-ar simți durerea unii altora i-ar trata pe ceilalti că pe ei înșiși. După ce produce o cantitate mare de altruizină, Clapauțius îl trimite pe sihastru să ajute populația de pe o planetă. Rezultatele se dovedesc dezastruoase: țăranii ajung să simtă durerile facerii experimentate de o vacă, persoanele deprimate sunt atacate violent, casa unor tineri însuratei este înconjurată de persoane dornice să împărtășească plăcerile sexuale, etc. În
Ciberiada () [Corola-website/Science/317162_a_318491]
-
o planetă. Rezultatele se dovedesc dezastruoase: țăranii ajung să simtă durerile facerii experimentate de o vacă, persoanele deprimate sunt atacate violent, casa unor tineri însuratei este înconjurată de persoane dornice să împărtășească plăcerile sexuale, etc. În cele din urmă, dorința sihastrului de a-i ajuta pe ceilalti se întoarce împotriva lui, mulțimea înfuriata bătându-l și torturându-l până când robotul - abia scăpat cu viață - decide să renunțe la scopul său altruist. În Ferconex, Trurl se hotărăște să creeze o rasă de
Ciberiada () [Corola-website/Science/317162_a_318491]
-
acoperită de păduri seculare. Ieromonahul Agaton (popular Agafton) de la fosta mănăstire a Doamnei, ctitorită de Elena Rareș în anul 1552, se retrăsese ca pustnic, împreună cu doi ucenici, în pădurile din apropiere, unde se nevoiau câțiva călugări. Acolo a trăit ca sihastru timp de zece ani în post și în rugăciune, ajungând un duhovnic vestit în Ținutul Botoșanilor. În anul 1729, văzând că se adună frații în jurul lui, pustnicul Agafton "„au mers în codrul ce este pe locul domnăsc la ocolul Botășenilor
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
diavoli care aruncă înspre ei săgeți sau încearcă să îi tragă jos, aruncându-i în iad (adesea reprezentat ca un balaur cu gura deschisă). Aproape în toate reprezentările apre cel puțin o persoană care cade. În vremea când era un sihastru trăin în Peninsula Sinai, Sfântul Ioan era cunoscut pentru smerenia și ascultarea sa, precum și pentru înțelepciunea și discernământul său (obținute printr-o îndelungată experiență spirituală). Avea o reputație de foarte bun cunoscător în ceea ce privește modul în care trebuie dusă o viață
Scara Raiului () [Corola-website/Science/318156_a_319485]
-
Fântâna Blanduziei" (București) ș.a. Se remarcă în calitate de autor de versuri (balade, poezii patriotice), proză, schițe, prelucrare a unor legende istorice sau amintiri. Pe lângă culegerea de folclor, el scrie balade după model folcloric ("Anița"), prelucrează legende din popor ("Ieremie Movilă și sihastrul sau Altariul mânăstirii Sucevița") sau evocă obiceiuri legate de îndeletnicirile sătești ("Stâna"). În poeziile sale patriotice, el exaltă originea latină a neamului ("Fata de roman"), elogiază unii luptători români din Revoluția de la 1848 ("Lui Iancu") sau își exprimă compasiunea pentru
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
slăbit în timpul secolului al XVI și începutul secolului al XVII, atunci când Japonia și Qing aproape i-au invadat teritoriul. Această a dus la o politică izolaționista din partea Dinastiei Joseon, politica pentru care statul a ajuns să fie cunoscut că ,Regatul Sihastru”. După încheierea invaziilor manciuriene, statul a avut parte de o perioadă de aproape 200 de ani de pace. Chiar dacă s-a încercat recuperarea puterii în timpul izolării, în secolul al XVIII-lea s-a ajuns la un colaps cauzat de luptele
Dinastia Joseon () [Corola-website/Science/317233_a_318562]
-
este o grotă săpată într-o stâncă de pe valea pârâului Vițău, în care a viețuit ca pustnic Cuviosul Daniil Sihastrul. Ea se află la o distanță de circa 1 km de Mănăstirea Putna (județul Suceava). a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Daniil Sihastrul s-a născut la începutul secolului
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
a viețuit ca pustnic Cuviosul Daniil Sihastrul. Ea se află la o distanță de circa 1 km de Mănăstirea Putna (județul Suceava). a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Daniil Sihastrul s-a născut la începutul secolului al XV-lea, într-un sat din apropierea orașului Rădăuți, primind la botez numele Dumitru. La vârsta de 16 ani, a fost călugărit cu numele David la Mănăstirea „Sfântul Nicolae” din Rădăuți și apoi a
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
Ștefan cel Mare în anul 1451, după uciderea tatălui său Bogdan al II-lea, la Reuseni, pustnicul Daniil proorocind că în curând va deveni domnitor al Moldovei, ceea ce s-a și întâmplat în anul 1457. Tot la îndemnul lui Daniil Sihastrul, Ștefan cel Mare construiește Mănăstirea Putna în anul 1466. După sfințirea în 1470 a acestui lăcaș, se retrage la Voroneț, pe malul pârâului Voroneț, sub stânca Șoimului, unde își continuă viața monahală. La Voroneț îl vizitează din nou Ștefan cel
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
în 1470 a acestui lăcaș, se retrage la Voroneț, pe malul pârâului Voroneț, sub stânca Șoimului, unde își continuă viața monahală. La Voroneț îl vizitează din nou Ștefan cel Mare, după înfrângerea de la Războieni din 1476, cerându-i sfatul. Daniil Sihastrul l-a sfătuit să continue luptele cu turcii, prevăzând că va birui, ceea ce s-a și întâmplat. În amintirea acestei victorii, domnitorul a construit în anul 1488 Mănăstirea Voroneț. După sfințirea mănăstirii, Daniil se mută de la chilie în mănăstire. Aici
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
A fost considerat sfânt încă din timpul vieții, vindecând pe cei bolnavi, alungând demonii și alinând suferințele. El a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în ședința din 20-21 iunie 1992 a Sfântului Sinod, cu numele de "Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul" și zi de prăznuire la 18 decembrie. Fiind un duhovnic renumit, ieromonahul David de la Mănăstirea „Sf. Lavrentie” era asaltat de o mulțime de credincioși care-i cereau ajutorul în diverse probleme. Dorind să se roage în liniște, el a îmbrăcat
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
Sf. Lavrentie” era asaltat de o mulțime de credincioși care-i cereau ajutorul în diverse probleme. Dorind să se roage în liniște, el a îmbrăcat schima cea mare, primind numele de schimonah de Daniil. El s-a retras ca pustnic (sihastru) într-o zonă împădurită ascunsă și greu accesibilă, înspre munte, în apropierea vărsării pârâului Vițău în râul Putna. La începutul secolului al XX-lea, folcloristul și istoricul Dimitrie Dan (1856-1927), membru al Academiei Române, a cules o legendă populară în care
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
de retragerea pustnicului Daniil în aceste locuri. Această legendă a fost publicată în revista „Șezătoarea” din Fălticeni. "„S-a hotărât să se tragă până la sfârșitul vieții în fundul munților, într-un loc cu totul neumblat și pustiu și să se facă sihastru. Și așa și făcu. Se trase adică într-un codru necălcat de picior de om, care era între munții de la asfințit și cei de la miazănoapte de la mănăstirea Sfântului Laurențiu și într-o depărtare ca de un ceas și mai bine
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
lângă el curgea în vale un pârâu cu o lingură de apă, și al treilea: că aici codrul era plin de stânci uriașe. Și mai ales această de pe urmă însușire a locului se lovea cu dorința lui ca să se faca sihastru. El, adică, se hotărî să-și scobească într-o stâncă de aici o chilie, unde să se poată adăposti de greul iernii, de ploi și de fiarele cele răpitoare. Ani întregi petrecu bietul sihastru în genunchi cu dalta-n mână
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
cu dorința lui ca să se faca sihastru. El, adică, se hotărî să-și scobească într-o stâncă de aici o chilie, unde să se poată adăposti de greul iernii, de ploi și de fiarele cele răpitoare. Ani întregi petrecu bietul sihastru în genunchi cu dalta-n mână, cioplind necontenit și din greu în vârtoasa stâncă. După o muncă strașnic de grea, ostenitoare și îndelungată își văzu și el sfârșită chilia, cu ajutorul lui Dumnezeu, la care nădăjduia mereu. Această chilie se poate
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
din fierturi de plante. Într-o scobitură mică din peretele altarului era așezată o icoană. Pe peretele naosului, lângă fereastră, se află săpată o cruce și câteva slove care datează din anul 1499. Încăperea aflată sub paraclis era folosită de sihastru drept chilie, aici nevoindu-se zi de zi în post aspru, tăcere și rugăciuni neîncetate. Tradiția spune că sihastrul Daniil a viețuit în aceste locuri timp de 20 de ani. Vestea despre acest evlavios sihastru s-a răspândit repede, iar
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
fereastră, se află săpată o cruce și câteva slove care datează din anul 1499. Încăperea aflată sub paraclis era folosită de sihastru drept chilie, aici nevoindu-se zi de zi în post aspru, tăcere și rugăciuni neîncetate. Tradiția spune că sihastrul Daniil a viețuit în aceste locuri timp de 20 de ani. Vestea despre acest evlavios sihastru s-a răspândit repede, iar Daniil a început să fie căutat de o mulțime de credincioși cărora le citea rugăciuni pentru izbăvirea de boli
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
sub paraclis era folosită de sihastru drept chilie, aici nevoindu-se zi de zi în post aspru, tăcere și rugăciuni neîncetate. Tradiția spune că sihastrul Daniil a viețuit în aceste locuri timp de 20 de ani. Vestea despre acest evlavios sihastru s-a răspândit repede, iar Daniil a început să fie căutat de o mulțime de credincioși cărora le citea rugăciuni pentru izbăvirea de boli și suferințe, precum și de monahi ori pustnici din întreaga Moldovă care-i cereau îndemnuri și sfaturi
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
repede, iar Daniil a început să fie căutat de o mulțime de credincioși cărora le citea rugăciuni pentru izbăvirea de boli și suferințe, precum și de monahi ori pustnici din întreaga Moldovă care-i cereau îndemnuri și sfaturi duhovnicești. Despre Daniil Sihastrul a auzit și tânărul Ștefan, fiul fostului voievod Bogdan al II-lea. El a venit aici în jurul anului 1451, după uciderea tatălui său la Reuseni, iar pustnicul Daniil i-a prezis că în curând va deveni domnitor al Moldovei, ceea ce
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
Reuseni, iar pustnicul Daniil i-a prezis că în curând va deveni domnitor al Moldovei, ceea ce s-a și întâmplat în anul 1457. Ajuns domnitor, Ștefan cel Mare a construit în anul 1466 Mănăstirea Putna, în apropierea chiliei lui Daniil Sihastrul. După sfințirea în 1470 a bisericii Mănăstirii Putna, sihastrul Daniil s-a retras în pădurea de pe malul râului Voroneț, sub stânca Șoimului, unde și-a continuat viața monahală. În prezent, Chilia lui Daniil Sihastrul a deveniut un loc de pelerinaj
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]