5,222 matches
-
logica pragmatică, logica zisa concretă, logica materială), psihologica, logica transcedentală, logica intuiționistă, etc.; logica știință a obiectelor gândirii (cuprinde apodictica, logica semantică, logica operatorie concretă, logica dialectică, logistica sau auto-logica); logica știință a formelor gândirii (cuprinde logica formală tradițională, logica sintactică, logica formală operatorie, logica formală modernă); logica știința a operațiilor gândirii (cuprinde logica operatorie naturală și formală, logica deducției naturale, logica reflexiva, etc.); logica știință a structurilor gândirii (cuprinde teoria logică a ordinii, topo-logica, logica operatorie structurală, logica algebrică, etc.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
clasici" Editura Didactică și Pedagogică București, 1980, p.249 26 Of.Ms. 2237, f.29v., apud. op.citată, p.235. 27 H. Wald , „Structura logică a gândirii", Editura Științifică, București, 1978, p.104. 21 I. Iordan subliniază: "Un cuvânt, o particularitate sintactică, etc., pot avea, în ceea ce privește sensul, două elemente distincte : unul strict intelectual, care este noțiunea pură, reprezentarea obiectului în discuție, altul afectiv, care arată oarecum poziția subiectivă, reacția sentimentala a individului vorbitor față de noțiunea respectivă” 28. Există cuvinte al căror înțeles
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
gramatici generative enumerăm : gramatica cu un număr finit de stări, gramatica de structură a grupului (modelul sintagmatic), gramatica transformațională, a cărei primă formă apare în lucrarea lui Chomsky "Syntactic Structures” . În concepția chomskyana a gramaticii transformaționale se consideră că reprezentarea sintactica a unei fraze cuprinde, în esență, doua nivele, și anume : structura de adâncime (care conține ansamblul indicatorilor sintagmatici subiacenți și interpretarea lor semantica), și structura de suprafața (care conține indicatorii sintagmatici derivați finali și interpretarea lor fonetică). Deci, opoziția dintre
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
indicatorii sintagmatici derivați finali și interpretarea lor fonetică). Deci, opoziția dintre cele două structuri se realizează, atât la nivelul întregii gramatici, între componentul semantic și cel fonologic (ceea ce justifică relația arbitrară dintre semnificant și semnificat), cât și in interiorul componentului sintactic, între regulile de structură a frazei, care generează structura de adâncime, și regulile transformaționale, care o convertesc în structura de suprafața. Gramatica structurala s-a limitat la analiza structurii de suprafață, iar gramatica tradiționala s-a referit sporadic la diferența
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Chomsky crede că apar primele elemente ale gramaticii transformaționale 67. Conceptul de transformare și distincția dintre cele doua structuri sunt elementele definitorii ale gramaticii generative de tip transforma țional. Cu ajutorul lor pot fi interpretate situațiile de sinonimie și omonimie (ambiguitatea) sintactica. Pentru aceasta, gramatica urmează să distingă și să definească eu precizie noțiunile de funcție gramaticală (de tipul subiect, obiect, predicat), de relație gramaticală (de tipul raportului dintre subiect și predicat, verb tranzitiv și obiect, determinat și determinant), și de categorie
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
68 Ibidem. op.citata, p.261-262 46 c.c. de scop „Am comandat o haină fiului meu” Sau fraze construite la fel în structura de suprafață: „Ion este de temut." „Ion este de compătimit” se dovedesc a avea o organizare sintactica și sensuri diferite în structura de adâncimei: CI „Lumea se teme de Ion” CD „Lumea compătimește pe Ion” De asemenea, prin apelul la noțiunea de transformare, sunt explicate ambiguitățile sintactice ca în: „Am lovit pe un om cu un băț
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Ion este de compătimit” se dovedesc a avea o organizare sintactica și sensuri diferite în structura de adâncimei: CI „Lumea se teme de Ion” CD „Lumea compătimește pe Ion” De asemenea, prin apelul la noțiunea de transformare, sunt explicate ambiguitățile sintactice ca în: „Am lovit pe un om cu un băț” în care ultima sintagmă este, în structura de adâncime atribut al lui „om” („om cu un băț”) sau instrumental pe lângă verbul „a lovi”( am lovit cu un băț”)69. În
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
e) familiare (demonstrativele "ăsta", "ăla"t etc.); f) elemente livrești sau oficiale în comunicarea familiara (construcții ca "bucuros de a fi mers", etc.); g) elemente poetice în stilul științific (dativul posesiv pe lângă un substantiv: „în opera-i"). Abaterile de natură sintactică se pot explica fie prin greșeli de gândire (de logică), de pilda dezacordul dintre subiect și predicat, fie prin intervenția unor factori afectivi, în aceasta categorie intrând toate construcțiile care denota incoerență, lipsă de consecvența sau de continuitate (anacoluturi), improprietate
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
feluri a 84 Moara Avram, "Gramatica pentru toți", Editura Academiei R.S.K., București, 1986, p.386-387. 58 unui enunț. Existența unor omonimii gramaticale (forme sau construcții cu aceeași înfățișare, alcătuite din aceleași cuvinte, dar diferite din punctul de vedere al relațiilor sintactice și deci al înțelesului) este sursa a numeroase ambiguități, mai ales în textele scrise. De exemplu,"Am împrumutat cartea unui coleg”, în care "unui coleg" poate fi și complement indirect dar și atribut substantival genitival. Numeroase neclarități ale unor construcții
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
de activizare a elevilor”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. p.7. 11 În ceea ce privește studiul Limbii romane, Mioara Avram sublinia că studiul gramaticii este strâns legat de dezvoltarea gândirii logice, în special îmbinarea cuvintelor și modul de organizare a construcțiilor sintactice fiind cele care dovedesc claritatea sau confuzia din gândire, având consecințe asupra felului cum sunt înțelese ideile transmise.2 Este, de altfel, bine cunoscută formula clasică a lui Boileau; „Ceea ce este bine gândit se enunța clar”, căci, de fapt, „Cine
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
logica pragmatică, logica zisa concretă, logica materială), psihologica, logica transcedentală, logica intuiționistă, etc.; logica știință a obiectelor gândirii (cuprinde apodictica, logica semantică, logica operatorie concretă, logica dialectică, logistica sau auto-logica); logica știință a formelor gândirii (cuprinde logica formală tradițională, logica sintactică, logica formală operatorie, logica formală modernă); logica știința a operațiilor gândirii (cuprinde logica operatorie naturală și formală, logica deducției naturale, logica reflexiva, etc.); logica știință a structurilor gândirii (cuprinde teoria logică a ordinii, topo-logica, logica operatorie structurală, logica algebrică, etc.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
clasici" Editura Didactică și Pedagogică București, 1980, p.249 26 Of.Ms. 2237, f.29v., apud. op.citată, p.235. 27 H. Wald , „Structura logică a gândirii", Editura Științifică, București, 1978, p.104. 21 I. Iordan subliniază: "Un cuvânt, o particularitate sintactică, etc., pot avea, în ceea ce privește sensul, două elemente distincte : unul strict intelectual, care este noțiunea pură, reprezentarea obiectului în discuție, altul afectiv, care arată oarecum poziția subiectivă, reacția sentimentala a individului vorbitor față de noțiunea respectivă” 28. Există cuvinte al căror înțeles
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
gramatici generative enumerăm : gramatica cu un număr finit de stări, gramatica de structură a grupului (modelul sintagmatic), gramatica transformațională, a cărei primă formă apare în lucrarea lui Chomsky "Syntactic Structures” . În concepția chomskyana a gramaticii transformaționale se consideră că reprezentarea sintactica a unei fraze cuprinde, în esență, doua nivele, și anume : structura de adâncime (care conține ansamblul indicatorilor sintagmatici subiacenți și interpretarea lor semantica), și structura de suprafața (care conține indicatorii sintagmatici derivați finali și interpretarea lor fonetică). Deci, opoziția dintre
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
indicatorii sintagmatici derivați finali și interpretarea lor fonetică). Deci, opoziția dintre cele două structuri se realizează, atât la nivelul întregii gramatici, între componentul semantic și cel fonologic (ceea ce justifică relația arbitrară dintre semnificant și semnificat), cât și in interiorul componentului sintactic, între regulile de structură a frazei, care generează structura de adâncime, și regulile transformaționale, care o convertesc în structura de suprafața. Gramatica structurala s-a limitat la analiza structurii de suprafață, iar gramatica tradiționala s-a referit sporadic la diferența
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Chomsky crede că apar primele elemente ale gramaticii transformaționale 67. Conceptul de transformare și distincția dintre cele doua structuri sunt elementele definitorii ale gramaticii generative de tip transforma țional. Cu ajutorul lor pot fi interpretate situațiile de sinonimie și omonimie (ambiguitatea) sintactica. Pentru aceasta, gramatica urmează să distingă și să definească eu precizie noțiunile de funcție gramaticală (de tipul subiect, obiect, predicat), de relație gramaticală (de tipul raportului dintre subiect și predicat, verb tranzitiv și obiect, determinat și determinant), și de categorie
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
68 Ibidem. op.citata, p.261-262 46 c.c. de scop „Am comandat o haină fiului meu” Sau fraze construite la fel în structura de suprafață: „Ion este de temut." „Ion este de compătimit” se dovedesc a avea o organizare sintactica și sensuri diferite în structura de adâncimei: CI „Lumea se teme de Ion” CD „Lumea compătimește pe Ion” De asemenea, prin apelul la noțiunea de transformare, sunt explicate ambiguitățile sintactice ca în: „Am lovit pe un om cu un băț
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Ion este de compătimit” se dovedesc a avea o organizare sintactica și sensuri diferite în structura de adâncimei: CI „Lumea se teme de Ion” CD „Lumea compătimește pe Ion” De asemenea, prin apelul la noțiunea de transformare, sunt explicate ambiguitățile sintactice ca în: „Am lovit pe un om cu un băț” în care ultima sintagmă este, în structura de adâncime atribut al lui „om” („om cu un băț”) sau instrumental pe lângă verbul „a lovi”( am lovit cu un băț”)69. În
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
e) familiare (demonstrativele "ăsta", "ăla"t etc.); f) elemente livrești sau oficiale în comunicarea familiara (construcții ca "bucuros de a fi mers", etc.); g) elemente poetice în stilul științific (dativul posesiv pe lângă un substantiv: „în opera-i"). Abaterile de natură sintactică se pot explica fie prin greșeli de gândire (de logică), de pilda dezacordul dintre subiect și predicat, fie prin intervenția unor factori afectivi, în aceasta categorie intrând toate construcțiile care denota incoerență, lipsă de consecvența sau de continuitate (anacoluturi), improprietate
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
feluri a 84 Moara Avram, "Gramatica pentru toți", Editura Academiei R.S.K., București, 1986, p.386-387. 58 unui enunț. Existența unor omonimii gramaticale (forme sau construcții cu aceeași înfățișare, alcătuite din aceleași cuvinte, dar diferite din punctul de vedere al relațiilor sintactice și deci al înțelesului) este sursa a numeroase ambiguități, mai ales în textele scrise. De exemplu,"Am împrumutat cartea unui coleg”, în care "unui coleg" poate fi și complement indirect dar și atribut substantival genitival. Numeroase neclarități ale unor construcții
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
de cealaltă. Motivația care ordonează simbolurile este "masivă", ea constituindu-se într-un sistem, ,,într-o rețea de rețele", de "constelații simbolice" infinite care permit ,,deplasări multiple de sensuri". Toate acestea ar forma în final ,,un sistem semantic și a-sintactic". Gilbert Durand se înscrie cu această concepție în direcția pe care o trasau și Mircea Eliade și Carl Gustav Jung, neacceptând teoria freudiană asupra simbolului, conceput ca un obiect despre care nu se poate vorbi datorită ,,refulării libidoului". Conceptul fundamental
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
fonematic, apărând o serie de fenomene specifice dislaliei polimorfe de facturaudiogenăă; Ințelege cu dificultate sau eronat conținutul cuvintelor, acestea rămânându-i de multe ori neclare și generând confuzii și înlocuiri V cu F, P cu Bă; dificultăți lexicale, morfologice și sintactice, datorit confuziilor și înlocuirilor din cuvânt; Omite sunete, pronunțsunetele deformat, neclar siflantele, șuierătoarele, africateleă, înlocuiește sunetele pe care nu știe cum sle articuleze corect, confundfrecvent sunetele sonore cu cele surde; Dificultăți grave în redarea ideilor într-o succesiune logică, coerentși
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
Florilor de mucigai, Frumosul își are sorgintea în cele mai imunde locuri: "Hrăniți cu putrezime, de asemeni, / Se-ngrașe nuferii suavi și gemeni."71 Paralelismul poate continua și la nivel stilistic, Camil Petrescu uzitând, ca și Arghezi, de numeroase dizlocări sintactice: "Când ochiul meu spre cruguri, sus, atent e" Asocierile noastre, fie și succinte, cu operele lui Baudelaire, Blaga și Arghezi, dovedesc că articolul, atât de fascinant pe marginea viețuitoarelor anacronice, evidențiază posibilitățile lui Camil Petrescu de a redescoperi, prin intermediul inconștientului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
broască Buboasă". Autorul Minor (în. fr. "Mineur") ne lasă în ceața care plutește deasupra smârcului la vreme de toamnă (cam la timpul când Elpi își încheia sezonul nataționist și elaționist). Deschizând situl CNRTL aflăm în schimb o mulțime de combinații (sintactice, nu vă gândiți la cele aranjate de Supervizori pentru a atrage în capcană vreun brotăcel naiv venit de aiurea ca lector de Froggy-Sprache, Rosbif-Yazâk sau Hertman-Langue). Iar toate astea se referă numai la bietul animal. Descoperim astfel că în marină
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
care are o nuanță de Încetinire, de recluziune ... verbele a Închide, a revărsa, a atinge . Tehnici de Învăluire „... și pas cu pas În urma ei alunecă-n odaie”, țesînd cu recile-i scîntei, o mreajă de văpaie” ... Iată plasa, textura, cea sintactică, cea fenomenală ... imaginea pînzei, a năvodului este preluată de imaginarul poetic din recuzita, din simbolistica vînătorului, a predatorului, a carnasierului, cel care aruncă plasa, cel care țese o „mreajă” pentru a captura, a imobiliza Imaginea eminesciană ,simbolistica gestului poetic de
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
de sens ce se configureză, în cadrul corpusului ales, prin combinarea motivelor și care poate transcende granițele operei unui autor. Termenii leopardieni identificați în țesătura versurilor scrise de ermetic vor fi cuantificați, apoi analizați în paralel cu cei co-ocurenți din înlănțuirea sintactica. O dată delimitate, motivele și temele din poezia lui Quasimodo vor fi comparate cu cele leopardiene pentru a vedea dacă ascendentă se verifică și pentru a punctă natură deviației. Demersul va pune în lumina rețeaua de influențe din opera sicilianului. Conform
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]