4,821 matches
-
Fondul Monetar Internațional Iulie Conferința Națională a Partidului Comunist Român: Ceaușescu anunță o nouă mobilizare ideologică în vederea creșterii productivității. Este prezentată teza "omogenizării" care urmărește să abolească specificul național (să elimie minoritățile) și să reducă diferențele dintre orașe și sate (sistematizare) 1973 Decembrie Ceaușescu este primit de președintele Nixon în Statele Unite. Este semnat un acord de cooperare economică, industrială și tehnologică. Instituirea unui Consiliu economic româno-american 1974 Demisia lui Gheorghe Maurer din postul de Prim-ministru și înlocuirea sa cu Manea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și în curând la noua Bancă de Scont și Circulație. Elementele independente din țară devin din ce în ce mai puține alături cu elementele oficioase și semioficioase, și se-nțelege că în același grad scade neatârnarea de caracter și libertatea adevărată. Dar meșteri în sistematizarea și răspândirea oarecum epidemică a acestei boale sociale sânt roșii, cari într-adevăr vor ajunge la idealul Paraponisitului lui Alexandri, de-a face din toți românii funcționari ai statului - esceptînd reacțiunea, se-nțelege. [ 28 mai 1880] [""ROMÎNUL" CUPRINDEA... "] "Romînul" cuprindea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
devine o probă, un "pat procustian" care dă seama de rezistența modelelor românești. Câte meandre are această cercetare, câte analogii pune în mișcare comentariul autoarei putem vedea zăbovind asupra unei singure trepte motivul ochiului la Eminescu. Pentru o mai rapidă sistematizare a uriașului material voi subîmpărți expozeul nostru în trei mici subteme: 1. Cecitatea sacră. Raportul ochiului cu lumea la Eminescu este unul ontologic: lumea există dacă este oglindită. Sau pentru a fi oglindită: "Și se privesc... Codrii de secoli, oceane
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Contribuția acestor factori este ilustrată grafic în multe variante, cunoscute în literatura de specialitate sub denumirile de “spirala calității” (concepută de prof. J.M. Juran), “triunghiul calității” și “cei 6 M” (concepția aparține profesorului K. Ishikawa, considerat în Japonia “părintele calității”). Sistematizarea factorilor calității în vederea tratării lor detaliate, utilizează în principal două grupe de criterii : criterii mnemotehnice și criterii care țin seama de natura factorilor. A. Gruparea mnemotehnică a factorilor calității Gruparea cea mai frecvent întâlnită cuprinde 6 factori și anume muncitorul
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3148]
-
anumit produs (serviciu) să fie de calitate, el trebuie să corespundă exigențelor consumatorului, iar pentru a îndeplini exigențele acestora, trebuie să aibă caracteristici de calitate. Caracteristicile de calitate pot fi grupate după mai multe criterii: 1) Gruparea după generalizarea și sistematizarea cerințelor consumatorilor: tehnice; psihologice; de disponibilitate; economice și tehnico-economice cu caracter social general. a) Caracteristici tehnice. Se referă la însușirile imanente ale valorii de întrebuințare a produsului, ele confirmînd acestuia potențialul de a satisface utilitățile consumatorului. Se concretizează într-o
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
minunați artizani ai frumuseților fruste trebuiau să dea roșului cezar ce-i era de dat. Adică falsuri. Dar și un mare onest precum cel ce care întreba dezorientat: ce se mai pictează, dragă? găsise răspunsul: în confecționarea unei compoziții cu... sistematizarea iazului de la Ciric. "Compoziție cu temă", cum ar veni. Puzderie din acestea și în mapa unui alt mare "liric" ieșean, mapă cu "activitate", cum era prezentată trepădușilor activiști de către mama pictorului, fostă boieroaică, speriată, alături de fiul mult dotat, de insolenta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
DIRECȚIEI General maior /ss/Dumitru Borșan A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 16.302, vol. 18, f. 167. 140. 1976 februarie 12 - Raport al Securității orașului Corabia către Inspectoratul Județean al M.I. Olt cu privire la comentariile populației față de măsurile de sistematizare a localităților. MINISTERUL DE INTERNE Securitatea Orașului Corabia Strict secret Nr......din 12 februarie 1976 Către, INSPECTORATUL JUDEȚEAN OLT al M.I. Bir. Analiză și Sinteză Raport Buletin Raportăm unele aspecte din semnalările făcute de rețea pe marginea măsurilor luate în legătură cu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a localităților. MINISTERUL DE INTERNE Securitatea Orașului Corabia Strict secret Nr......din 12 februarie 1976 Către, INSPECTORATUL JUDEȚEAN OLT al M.I. Bir. Analiză și Sinteză Raport Buletin Raportăm unele aspecte din semnalările făcute de rețea pe marginea măsurilor luate în legătură cu sistematizarea localităților, după cum urmează: La data de 29 ianuarie 1976 sursa „Jitianu Ion” ne informează despre discuțiile purtate cu numitul BEJAN GHEORGHE din comuna Obârșia, care, printre altele, a spus: „Ai văzut ce ne fac comuniștii, ne lasă pe drumuri, că
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
le mai ajunge terenul de muncă ca (sic!) să muncească biata lume să trimită în alte țări unde mor de foame, ce zor am avea noi de alții din alte țări. Până acum, a mers cum a mers, dar cu sistematizarea i-a pus vârf, să fărâmi ce a făcut omul o viață întreagă și să rămâi cu degetul în gură... Nu este bine, ar trebui să-i lase omului casa care și-a făcut-o, pentru care a muncit din
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
C.A.P., care în trecut a făcut politică P.N.Ț. și a fost avertizat, domiciliat în comuna Obârșia, jud. Olt. Același informator ne semnalează despre discuțiile avute cu MODAN GHEORGHE din comuna Obârșia care, printre altele, i-a spus: „Pentru sistematizare vor să dărâme satul care l-am pomenit de la moși-strămoși, ca să facă deștepții alte sate, alte comune, pentru că nu le ajunge pământul să-l muncească și vor ca omul să nu mai aibă nimic al lui. Nu este bine deloc
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
politică legionară, a fost condamnat și demascat public, în prezent fiind lucrat în S.I.G., domiciliat în comuna Obârșia, județul Olt. Tot informatorul „Jitianu Ion” ne semnalează despre discuția avută cu numitul VOICU NICOLAE din comuna Obârșia, care, referindu-se la sistematizare, i-a spus: „Ai auzit că fărâmă satele ca să facă blocuri, ce or avea, nu le mai ajunge pământul, până acum cum o fi trăit lumea asta? Asta este tot pedeapsă de la Dumnezeu, că se apropie anul 2000. Ce înseamnă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
socialiste de stat (L. 12/1971). 13.Regimul armelor, munițiilor și materialelor explozive (D.367, L.77/1971 - c.m.u.). 14.Dezvoltarea economico-socială planificată a României (L. 8/1972 - c.m.u.). 15.Cazierul judiciar (L. 7/1972). 16.Sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale (L. 58/1974 - c.m.u.). 17.Legea ocrotirii patrimoniului cultural național al R.S. România (L. 63/1974). 18.Congresul, camera legislativă și conferințele consiliilor populare (L. 5/1975 - c.m.u.). 19.Legea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
situații în care transformarea enunțului în întrebare nu este posibilă datorită vastității temei. În acest caz, trebuie să se formuleze mai multe întrebări pe baza cărora să se structureze răspunsul. Pregătirea unui referat presupune: * Realizarea planului lucrării; * Selectarea, strângerea și sistematizarea informațiilor; * Formularea răspunsurilor ample și documentate la întrebările sugerate de temă; * Întocmirea referatului. Într-o primă fază, se analizează, tema referatului, se formulează, pornind de la subiect, întrebări detaliate și ipoteze de lucru și apoi se întocmește un plan provizoriu al
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
articolelor din revistele de specialitate se trece la afișarea datelor. Se notează informațiile succint, sub forma unor mici rezumate, și citatele care pot fi incluse în textul referatului. Ordonarea fișelor, în funcție de planul de la care s-a plecat, ușurează munca de sistematizare a datelor. Pe parcurs se poate constata că analiza inițială a temei a fost incompletă și deficitară. Dacă este necesar, tema se poate reanaliza și aceasta va duce implicit la modificarea ipotezelor de lucru și transformarea planului lucrării. După redetalierea
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
Pe parcurs se poate constata că analiza inițială a temei a fost incompletă și deficitară. Dacă este necesar, tema se poate reanaliza și aceasta va duce implicit la modificarea ipotezelor de lucru și transformarea planului lucrării. După redetalierea planului și sistematizarea materialului se va realiza o primă variantă a referatului. Ulterior, se va verifica veridicitatea și justețea argumentelor și se vor înlătura inadvertențele. Pentru că sunt rare situațiile în care referatele nu necesită schimbări după prima redactare, se recomandă întocmirea unei noi
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
necesare. Este important să se cunoască normele care trebuie respectate în întocmirea proiectului. În faza pregătitoare, se stabilesc cu ajutorul elevilor, criteriile de apreciere și se precizează etapele activității: * elaborarea schematică a proiectului - precizarea pașilor cercetării și precizarea așteptărilor; * colectarea informațiilor; * sistematizarea informațiilor și precizarea variantelor de rezolvare; * selectarea și redactarea detaliată a variantei finale. Trebuie să se acorde elevilor libertate de acțiune, pentru că aceasta încurajază manifestarea creativității și a originalității. Rolul profesorului poate fi, în funcție de nivelul elevilor cu care se lucrează
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
permit elevilor să-și asume responsabilitatea și îi încurajează să-și controleze creațiile. Valorificând învățarea individuală, portofoliile devin o fereastră spre mintea elevilor și o cale de înțelegere a prcesului educațional. Dacă sunt alcătuite cu acuratețe, portofoliile îmbină cunoașterea cu sistematizarea, componenta instrucțională curriculară cu creația. Modalități de realizare În practică, există o multitudine de modalități de realizare a unui portofoliu, diversitatea lor fiind dată de caracteristicile disciplinelor de învățământ, nivelul și personalitatea elevilor care le realizează. Pot fi evidențiate o
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
li se precizeze elevilor: * Tema impusă sau libertatea de a alege subiectul; * Modalitatea de prezentare: mapă, dosar; * Mărimea portofoliului (dacă este impusă); * Structura cerută: cuprins, obiective, motivația întocmirii, tipuri de documente, referate, recenzii, eseuri, interviuri, concluzii personale, note, bibliografie; * Necesitatea sistematizării materialelor, evidențierea titlurilor și subtitlurilor, realizarea legendelor pentru tabele, scheme, hărți; * Indicarea provenienței documentelor, imaginilor, tipuri de interviu, suportul pe care să se prezinte: hârtie, casete audio sau video, CD uri, etc. Criteriile de evaluare propuse în fișa de evaluare
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
argumentare și analiză; * pregătește elevii pentru a lua decizii eficiente. Pentru aplicarea metodei este necesar să se realizeze portofoliul de cazuri adecvat disciplinei. Aceasta presupune identificarea cazurilor particulare relevante pentru înțelegerea unor categorii generale de probleme, documentarea, selectarea informațiilor și sistematizarea lor. Cazul poate fi prezentat elevilor în trei forme: * descriere completă - elevii primesc toate informațiile de care au nevoie pentru soluționarea problemei; * descriere parțială; * enunțarea cazului sub forma unor sarcini concrete de rezolvat. Prima variantă se aplică elevilor care au
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
este astfel un dinamism organizator, structurant. Lupasco observă pe bună dreptate că "... excluziune nu înseamnă... anarhie, tocmai pentru că ea implică eterogenizarea în lupta cu forțele de omogenizare, și deci un antagonism organizator... pentru că este... condiția și principiul formator al oricărei sistematizări..."25. Din nou, cuplul antagonist eterogenizare-omogenizare nu este suficient pentru a asigura mișcarea. Este necesar un al treilea dinamism, care implică echilibrul perfect, riguros între omogen și eterogen (și care nu este, deci, nici omogen, nici eterogen). Logica axiomatică a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Mai greu încă... scrie Lupasco este să crezi realmente, să trăiești convingerea teoretică că toate obiectele care ne înconjoară... nu au nimic "material", în sensul multimilenar și instinctiv al noțiunii de materie, și că ele nu sunt... decît manifestările și sistematizările mai mult sau mai puțin rezistente ale energiei...". Această convingere nu este, de altfel, doar teoretică. Nucleul și electronii unui atom ocupă un loc infim în raport cu talia atomului, și totuși ei sunt cei care determină masa atomului. Suntem alcătuiți, în
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de sisteme antagoniste, și așa mai departe, potrivit așa-numitei, de către noi, sistemogeneze..." scrie Lupasco 29. Contribuția lui Lupasco la dezvoltarea gîn-dirii sistemice (chiar dacă el preferă termenul de sistemologie celui de sistemică) este consi-derabilă30. CELE TREI MATERII Structura ternară a sistematizărilor energetice se traduce prin structurarea a trei tipuri de materie, care nu sunt izolate, separate: "... materia nu pleacă de la "neînsuflețit"... pentru a se ridica, prin biologic, din complexitate în complexitate, pînă la psihic și chiar dincolo: cele trei aspecte constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
psihic există un capitol curios intitulat "Dialectometodologia experienței religioase. Universul psihic și problema științifică a Divinității", în care scrie că este tentant "să extrapolezi în domeniul gîndirii religioase și să-ți imaginezi acest al treilea univers psihic ca pe o sistematizare energetică, nu zic a lui Dumnezeu, ci a Divinității [...]". Astfel, explică el, monoteismul ar fi legat de o dialectică a omogenizării, în vreme ce politeismul ar fi legat de o dialectică a eterogenizării. Prin aceste definiții, e clar că Lupasco vizează un
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
3. Clasificarea normelor morale Clasificare normelor morale se poate dovedi un lucru destul de dificil, dat fiind faptul că prea puține norme care reglementează viața morală a unei comunități sunt cuprinse în coduri. T. Cătineanu identifică trei criterii de analiză și sistematizare a normelor morale: forma de expresie, gradul de constrângere sau obligativitate și gradul de generalitate. În funcție de forma de expresie, distingem între norme pozitive și norme negative. Distincția dintre valoare și antivaloare, axul universului moral, se cristalizează, la nivelul normelor, în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o eroare de fapt, lucru ce nu poate fi întâlnit în cazul faptelor interne, de conștiință. Unii autori, cum sunt E. Durkheim sau H. Kelsen, remarcând faptul că în cadrul ordinii juridice sancțiunea atinge un grad înalt de precizie, regularitate și sistematizare, au văzut în aceasta caracteristica regulii de drept. S-a constat însă că și alte sancțiuni sociale non-juridice sunt foarte riguros precizate, spre exemplu, sancțiunile religioase. În același timp, nu toate ordinile juridice comportă în mod necesar un sistem de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]