2,989 matches
-
romanul Parfumul rochiei mixează două scriituri cu narator ubicuu - un realism ironic-sordid al banalității, cu etalonul în Dimineață pierdută a Gabrielei Adameșteanu, și un realism magic, cu bune pagini în linia V. Voiculescu, Mircea Eliade, Ștefan Bănulescu. Se juxtapun mutațiile situării în lume din conștiința a trei generații, la finele anilor ’80, sub apogeul bolnav al ceaușismului. Cu toată amploarea acoladei în timp, narațiunea stagnează în perimetrul unor partituri individuale. Armenii în istorie și cultură grupează în trei secțiuni - Armenii în
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
mobilitate Între generații, subliniază C. Attias-Donfut, și, de aceea, „este riscantă și nesigură comparația generațiilor situate În faze diferite ale ciclului lor de viață” (Attias-Donfut, 2002, 210). În acest sens, sociologul francez accentuează faptul că „aceste profiluri comparate permit numai situarea celor trei generații studiate În evoluția lor istorică”. În plus, În analiza generațională trebuie să se țină cont de diferențele sexuale, pentru că „În jurul lor se organizează schimburile Între generații și tot prin ele se trece la schimbul social” (Attias-Donfut, 2002
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
filiația Își are rădăcinile În axa stabilității construcției familiale. Dinamica generațiilor. Raporturile dintre generații și schimbarea socială Analizele transmiterilor culturale și ale solidarităților Între generații s-au ghidat după aceleași orientări ce se Înscriu În timpul lung al succesiunii generațiilor, În situarea lor la interferența vieții private cu cea publică. Cu alte cuvinte, aceste analize intergeneraționale se referă la schimbarea socială, la transformările economice sau la cele din sistemul welfare-ului. Studiile comparative generaționale aduc cel puțin trei elemente pentru fondarea unei apropieri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
regiune, dinainte și de după 1989. Denunțată ca ,,știință burgheză” sub comunism și opusă astfel materialismului istoric profesat oficial, antropologia intră volens nolens Într-un joc ideologic și În niște raporturi de putere Încă active (după toate probabilitățile) și În prezent. Situarea periferică a disciplinei pe ansamblul specializărilor academice centralși est-europene depășește, atunci, cadrul unei dispute strict terminologice sau teoretice (cum o sugerează unii dintre ,,etnografii” sau ,,etnologii” autohtoni), spre a deveni, din nefericire, ,,exponentul” intelectual al unei ,,corectitudini politice” care nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cel puțin la noi, nu recurg la practicile curente ale eșantionării, interogării unui lot de subiecți sau la alte procedee de extragere a unei categorii de indivizi reprezentativi. Ei adoptă și adaptează un model metodologic propus de Bourdieu, cel al situării subiecților Într-un spațiu social de relații și Într-un context (cadru) geografic. Bourdieu a Întreprins cercetări celebre asupra orașului, a cartierelor producătoare de capital simbolic, a opoziției dintre spatii geografice saturate de semnificații și simboluri. Populația cercetată de cei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu permitea trecerea razelor de lumină. Ecranul, acoperit cu platino-cianură de bariu, așezat lângă tubul Crookes, devenea fluorescent numai când tubul era alimentat la sursă de tensiune electrică, în cazul în care ecranul era lângă tub, dar și în cazul situării ecranului într-o cameră învecinată, fără lumină și cu ușa închisă. La acea vreme era cunoscută fluorescenta platino-cianurii de bariu determinată de radiațiile catodice, ceea ce explică prezenta acestei substanțe în laboratorul lui Roentgen. Reproducând de nenumărate ori experimentul, Roentgen și-
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
trecutul tiparului românesc (1940) - sau spre rosturile educative ale cărții. Excesiva preocupare didactic-analitică subminează sinteza, necesară în astfel de incursiuni. Uneori criticate de confrați, textele lasă de dorit și la nivel formal. În cazul poeților Văcărești, P. aduce, totuși, o situare istorică mai precisă, alături de o caracterizare pertinentă a scrierilor. Având opțiuni neosămănătoriste și un cult exagerat pentru tradiție, ajunge la o atitudine lipsită de receptivitate față de deschiderile moderniste. Activitatea lui, poate necesară în epocă, este marcată de un eclectism critic
PAPADOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
PAȘOPTISM, Curent ideologic exprimând starea de spirit și situarea politică a participanților la revoluția din 1848 în Țările Române, configurat în deceniul al cincilea din secolul al XIX-lea, p. își are premisele în mișcarea de înnoire de după 1821, intensificată începând de pe la sfârșitul deceniului, mișcare animată de principii iluministe
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
în bună parte nedrepte și nu o dată răuvoitoare. Se poate spune că M. practică o istorie critică sau o critică istorizată. Demersul lui învederează de regulă recursul simultan la două perspective complementare: pe de o parte - privirea de ansamblu, sinteza, situarea istorico-literară, pe de alta - examinarea minuțioasă a textelor avute în vedere, cu accent pe interpretarea acestora și semnalarea calităților estetice. Scriind despre operele unor scriitori contemporani, criticul le raportează - explicit sau implicit - la tabloul de ansamblu al literaturii epocilor anterioare
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
ce străbate marginea întregului sat și care se revarsă măcar de două ori pe an - a împletit de-a lungul vremii o rețea de relații sociale bazate pe o puternică solidaritate între oameni. Localizare: infrastructură și legăturile cu mediul urban Situarea Zerindului între cele două municipii („Arad, la 55 de kilometri, și Oradea, la 62 de kilometri” - femeie, secretarul primăriei, 35 de ani) și șoseaua națională care răzbate centrul satului asigură legături economice și sociale permanente cu orașele Chișineu Criș, Salonta
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
efect al pericolului generat de inundațiile determinate de creșterea cotelor apelor Crișului care amenință distrugerea gospodăriilor satului în medie de două ori pe an. Sătenii au așadar practica întrajutorării și cred în rezultatul efortului comun pentru dezvoltarea comunității lor. b. Situarea geografică a satului (la 5 kilometri de Ungaria) și accesul la informații ce provin de la o experiență asemănătoare deja consumată, cea a aderării Ungariei la Uniunea Europeană. Chiar dacă sunt aparent modeste, rezultatele dezvoltării satului din ultimii ani (care au fost descrise
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Istorie și universalitate" Mitul este o încercare de totalizare a experienței umane în forma unei narațiuni exemplare, având o valoare etiologică și soteriologică. Mitul explică și expiază. Timpul mitic este responsabil pentru condiția prezentă a omului. Miturile culturilor tradiționale surprind situarea omului în miezul unui conflict între forțele care guvernează cosmosul. Intuiția unității experienței umane a timpului este aici fundamentală. Lumea și umanitatea nu sunt simple abstracții; ele se țin împreună într-un destin împărtășit. Gândirea simbolică a mitului organizează experiența
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
oferă câteva instrumente teoretice. Cartea a doua a acestui eseu reprezintă una dintre cele mai inovatoare reflecții recente pe tema relației între obiect și subiectivitate. Studiile despre dar au sesizat, pe urmele cercetărilor antropologice ale lui Marcel Mauss (1872-1950), că situarea „economică” a darului în societățile „primitive” presupune respectarea regulii de aur: „Dă ca să primești” (do ut des)2. Chiar dacă despărțiți de școala metafizică, filozofii s-au întrebat imediat dacă nu cumva darul autentic are o puritate ascunsă, care refuză obiectivarea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fenomenologiei Dasein-ului1? Poate fi integrată într-un fel perspectiva heideggeriană ce amână indefinit momentul deciziei hermeneutice care determină relația dintre om și Dumnezeu (ori, în termeni generali, sacrul)? Yannaras acceptă însă fenomenologia „ființării întrebătoare” ca pe o descriere fidelă a situării existențiale a omului lipsit de Dumnezeu, bântuit doar de nostalgia paradisului într-o lume închisă, în care orizontul morții este nedepășit. În sfârșit, Yannaras supralicitează conexiunea dintre tematizarea heideggeriană a experienței afective a nimicului și „apofatismul personalist” ce refuză orice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pierdut urgența -, voi continua să scriu și să vorbesc despre întreaga transformare a spațiului nostru public. Chiar atunci când trăiesc în alte părți ale lumii și mă concentrez asupra unor subiecte fără legătură vizibilă cu România, exercițiul sistematic al autodefinirii - al situării -, indispensabil atunci când lucrezi în mediul universitar, cu deosebire în domenii socio-umane, mă readuce la experiența istorică pe care o cunosc cel mai bine și nu încetez s-o studiez: Lebenswelt-ul natal și formativ, în care am articulat primele idei, primele
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
catolicii și, mai ambiguu, ortodocșii plasează sursa autorității religioase în altă parte, după cum știm) nu este tolerant încă, fiindcă se așteaptă ca toată lumea să fie creștină, dar drumul spre John Locke și a sa Letter Concerning Toleration e deschis. Pentru „situarea” rapidă a lui Hobbes, merită să ne amintim că el, mai curând ateu, scria într-o perioadă de război civil cu puternică motivație religioasă; în general, partizani ai evoluției și nu ai revoluției, englezii au făcut totuși o sângeroasă excepție
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de Întrebări și de dorințe, se izbesc de cei inerți, le clatină și acestora amorțirea, reușesc Împreună datorită numai muncii comuniștilor, să dea luptei lor spontane conținutul ei revoluționar (Ă). La baza metodei realismului socialist stă spiritul de partid, adică situarea scriitorului În mod deschis pe pozițiile cele mai avansate ale clasei muncitoare, pe pozițiile avangardei sale. (Ă). Al. Jar reușește să valorifice metoda realismului socialist, să câștige datorită acesteia succesele romanului său. Dar acolo unde romancierul nu mai e consecvent
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
baza succeselor poeziei noastre. El constituie legea dezvoltării acesteia spre realismul socialist. Partidul nostru a știut să-i mobilizeze pe cei mai buni poeți români ai naționalităților conlocuitoare, vârstnici și tineri, la lupta pentru construirea noii culturi. Ca urmare a situării lor deschise și conștiente pe pozițiile de luptă ale clasei muncitoare, poeții noștri au Început să se intereseze Îndeaproape de viața poporului, de luptele și de năzuințele sale, oglindindu-le În creații tot mai numeroase și mai de valoare. (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
știința matematică a naturii. De aici marea rezonanță a îndemnului adversarilor idealismului absolut: „Înapoi la Kant”. Modelul filosofic german, așa cum s-a profilat el îndeosebi prin opera lui Kant, Schopenhauer și, mai târziu, prin scrierile neokantienilor, domina conștiința filosofică europeană. Situarea multor tineri intelectuali români, fondatori de școli, instituții de cultură și societăți culturale, precum și de publicații culturale, va fi în mod firesc marcată de această stare de spirit. Gheorghe Lazăr, care studiase la Viena, obișnuia să spună: „Filosofia franțuzească trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ea. Cum știți dacă luna este în coborâre sau în urcare? Pentru a lămuri problema, observați poziția lunii pe cerul nopții, luându-vă un punct de reper fix, ca de pildă un copac, o biserică sau un stâlp, a cărui situare o veți reține. A doua zi, așezați-vă în același loc și observați din nou poziția lunii. Bineînțeles, dacă ea se situează mai jos decât cu o zi înainte în raport cu reperul pe care vi l-ați ales, înseamnă că e
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
mai largă, nu în mod îngust, centrat pe sine. Pe măsură ce puterea noastră interioară crește (inner strength), putem să dăm spațiu și celuilalt, să-l acceptăm așa cum este și să evităm să-l punem pe o poziție inferioară. Primul pas presupune situarea pe o poziție de echivalență în raport cu ceilalți, identificarea pe cât posibil a propriilor fundamente și păstrarea unui loc și pentru fundamentele celorlalți. În pasul al doilea, prin comunicarea cu celălalt identificăm fundamentele ambelor părți. Trebuie să ne exprimăm propriile fundamente cât
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a informațiilor Diversitatea informațiilor, volumul lor în continuă creștere, formele diferite de exprimare și alte considerente practice sunt argumentele care conduc la necesitatea clasificării informațiilor. Cele mai utilizate criterii de clasificare întâlnite în literatura de specialitate sunt: forma de exprimare; situarea în timp față de fenomenele reprezentate; conținutul; domeniul de activitate la care se referă. După forma de exprimare a fenomenelor pe care le reflectă, informațiile sunt: informații cantitative; informații calitative. Informațiile cantitative pot fi analogice și numerice (digitale). Informația analogică este
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
sau păstrarea acesteia, informația calitativă poate fi: sonoră, inclusiv verbală, scrisă, grafică (imagini fixe), video (imagini în mișcare), sub forma undelor radio sau magnetice, sub formă codificată, înregistrată pe benzi sau discuri magnetice, pe discuri optice sau magneto-optice. 2. După situarea în timp față de fenomenele reprezentate, distingem: informații active (dinamice, operative); informații pasive; informații previzionale. Informațiile active (dinamice, operative) reprezintă procese sau fenomene în curs de desfășurare. Informațiile pasive se referă la procese sau fenomene care au avut loc și care
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
angajează actorii organizaționali în comportamente articulate sinergic, și anume de co-elaborare (generare interactivă de cunoștințe noi), co-învățare (validare reciprocă a noilor achiziții cognitive), cogestiune a cunoașterii capitalizate. Ele se referă la cunoașterea organizațională ca resursă, dar și ca proces, antrenând situarea actorilor care le animă într-un cadru comunitar; relațiile dominante aici sunt cele orizontale (non-ierarhice), de tipul interacțiunii între omologi, rezultând, astfel, efecte sistemice de co-evoluție a lor în plan cognitiv. Întemeierea pe cunoaștere are și o dimensiune interorganizațională; în
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Informațiile sunt contextuale, ele capătă semnificație într-o anumită conjunctură. Cunoștințele sunt elementele care condiționează activitatea și performanțele obținute. Ele sunt determinate de calitatea informațiilor obținute, dar și a interacțiunilor cu ceilalți membri ai organizației. Cunoștințele implică prelucrarea informațiilor și situarea lor într-un context bine delimitat, pe baza pregătirii, experienței, valorilor și atitudinilor personale. Ele sunt evidențiate în comportamentele salariaților, în activitățile pe care aceștia le desfășoară și se regăsesc în cele din urmă, în nivelul performanțelor obținute. Cunoștințele se
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]