912 matches
-
chiar liberele hotărâri ale oamenilor, înainte ca aceștia să hotărască. A, desigur, nimic nu se întâmplă în lumea aceasta fără voia lui Dumnezeu. Dar e voia lui Dumnezeu ca anumite lucruri să se întâmple după voia oamenilor, după voia lor slobodă; după judecata și hotărârea lor... Omul nu-și poate tulbura decât ordinea lui; pe a lui Dumnezeu nu; dar pe a lui, da; pe a lui și-o poate tulbura, și își poate pierde sufletul, adică mântuirea. Și așa, prin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
N. Steinhardt - se „degradează În vorbă”, adică se preschimbă În Înțelesuri care perpetuează nimicuri, fleacuri, vorbe de clacă. Așadar, „Întâi capul să gândească, ș-apoi limba să vorbească”. Gura lumii numai pământul o astupă. Frunză verde lobodă, gura lumii e slobodă. (De aceea, alte proverbe ne Îndeamnă: „Fă bine și lasă lumea să vorbească”; „La calomnii se răspunde cel mai bine tăcând”; „Cine ascultă gura lumii Își lasă repede nevasta”; „Mai ușor e să oprești vântul, decât gura satului”; „Lasă lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
plece liniștiți... După atîtea compromisuri... A plecat pentru că e laș. Pentru că n-a fost învățat să tragă la greu și să fie solidar. E un laș. Un trădător! Un transfug! Și asta numai din vina mea. L-am lăsat prea slobod. Irina: Nu, tata, vina ta este că ne-ai împins, ca și azi, la compromisuri, la concesii, la a trece cu vederea, la tăcere. Și uite unde ne-a adus tactica ta! Alex a fugit, sau a plecat, spune-i
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
toate lucrurile pe care le știa despre poet. întrucît i-am lăudat casa și faptul de a fi pus pe frontispiciul ei strofa a doua din „Inscripție pe o ușe” de Tudor Arghezi, care începe cu versul „Cînd vii pășește slobod, rîzi și cîntă”, cît și grădina plină de flori, mi-a precizat că „supraviețuiește” în acel „colț de paradis” din octombrie 1928, carevasăzică de aproape cinci decenii, timp în care prin Scorțeni au trecut și au poposit numeroase „figuri reprezentative
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Iancu Văcărescu, când de recentele brumariene: "Pasul tău pe străzi înguste/ Face flamure din fuste/ Curul tău, puțin mai sus,/ Mă lasă pe gânduri dus.// ... // Ochii tăi de aur plini/ Iar îmi caută pricini./ Gura ta cea lobodă/ Mă sărută slobodă" etc. Desigur, niciun exercițiu de virtuozitate stilistică nu poate edulcora sfârșitul cuplului (în special Dispariția și eternitatea Eonei va conține invariantele uzuale ale eroticii agonice, cu finalul inerent: reintrarea într-o "melancolie de fier"). Fulgurațiile oricărei apariții și dispariții ale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
serie tragică se definește, de la M. Costin la G. Brătianu, indicând grade și modalități diferite de implicare. Discursul istoric s-a interferat mereu cu discursul politic. M. Costin știa bine că e nevoie, "la acest fel de scrisoare", de "gând slobod, fără valuri". Năzuind spre un adevăr cît mai deplin, el căuta să împace, la acest nivel, ambele discursuri, căutând în paginile istoriei argumente pentru propria sa luptă. Marile teme ale istoriei noastre atunci s-au formulat, adesea dilematic, spre a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Am suit așa ceasuri întregi, sugrumați în acest defileu spart în stânci de năvalele primordiale. Numai o curea albastră deasupra noastră însemna că acolo e cerul. Când și unde, drumul răsufla mai slobod [...]: ne opream să admirăm primitivitatea peisa giului, arhaismul geologic, grandioasa nuditate a coclaurilor rudimentare, fără o floare, fără o iarbă. Uriașele răsturnări și rostogoliri, îngrămădirile elementare coborau dea dreptul din potop, mărturii ale giganticelor chinuri telurice. Drum lung și istovitor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Wainder, căruia-i purtăm recunoștință pentru acuratețea analizei și datelor pe care ni le-a transmis prin lucrarea sa. Actul de fondațiune al Spitalului Drăghici din Vaslui Prin care eu subscrisul postelnicul Dimitrie Drăghici scriu și încredințez cu statornicie și sloboda mea vroință următorele: Art. 1. Fondez în condițiunile anume aice stipulate și nestrămutate un spital privat în târgul Vasluiului proprietatea Domniei Sale Doamna Elena Șubin, născută Ghika care va purta pururea numele de Spitalul lui Drăghici. Art. 2. Zidurile și toate
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
ați îmbră- cat cu omul cel nou, care se înnoiește prin cunoaștere, după chipul Celui ce L-a fă-cut. Aici nu mai este nici grec, nici iudeu, nici tăiere împrejur, nici netăiere împrejur, nici barbar, nici scit, nici rob, nici slobod, ci Cristos este totul și în toți.” Saul recunoaște explicit că barbarii și sciții aveau aceleași concepte teologice cu cele din Evanghelia păcii, pe care pretinde că a primit-o el de la Dumnezeu. În zicerea lui se ascunde un clenci
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
putere să dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei să vorbească și să fa- că să fie omorîți toți cei ce nu se vor închina icoanei fiarei. 13,16 Și a făcut ca toți, mici și mari, bogați și săraci, slobozi și robi să primească un semn pe mîna dreap- tă sau pe frunte’’. Ne spune Minciunoi Împărat că fiara stăpînea lumea nu prin groază sau teroare ci prin semne care amăgeau oamenii pămîntului, de parcă toți erau niște orbeți care simțeau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cheamă toate păsările cerului să fie gata pentru marele ospăț al lui Iahwe cum ne amenință la 19,18-19: ,,ca să mîncați carnea împăraților, carnea căpitanilor, carnea celor viteji, carnea cailor și a călăreților, și carnea a tot felul de oameni, slobozi și robi, mici și mari! Am văzut fiara și împărații pămîntului și oștile lor, adunate ca să facă război cu cel ce șade călare pe cal și cu oastea lui.” Fire milostivă și plină de neprihănire, Ioan vede sufletele celor ce
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pe cunoscuții săi, cu un limbaj cu care unii nu sînt obișnuiți, nu mai e îndoială"; specialistul nostru în caragealeologie își amintește că citise în colecția lui Torouțiu o scrisoare a lui Caragiale către M. Dragomirescu care "conținea aprecieri cam slobode asupra unor contemporani, ca N. Iorga, Paul Bujor, C. Stere, G. Coșbuc, Simion Mehedinți și Ion Gorun. Mai ales, însă, ea cuprindea cîteva cuvinte tari la adresa lui Titu Maiorescu...". Supărat pe idolul său pentru că "putea fi uneori teribil de violent, în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în care ați lăsat să vă scape informații delicate sau ați împărtășit un secret unei alte persoane, este aproape garantat că secretul dumneavoastră va deveni în curând o informație publică. Așa cum spunea o zicală din al doilea război mondial: „Gurile slobode scufundă vapoare”. Atunci când polițiștii le citesc suspecților drepturile, întotdeauna le comunică acestora că au dreptul să păstreze tăcerea. Problema este că cei mai mulți oameni nu au tăria de caracter necesară pentru a-și ține gura. Atunci când aveți de a face cu
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
de concurență, probleme de personal sau schimbări delicate în afacerea dumneavoastră, învățați să păstrați tăcerea. Scurgerile de informații și zvonurile pot fi extrem de periculoase în ce privește distrugerea încrederii, loialității și inspirației. Dacă păstrați tăcerea, secretele dumneavoastră sunt în siguranță. +++ +++ TEMĂ „Gurile slobode scufundă vapoare”. Scrieți acest lucru pe un carton de 3 × 5 și revedeți-l des. Păstrați informațiile delicate pentru dumneavoastră. +++ +++ Epilog Câteodată trebuie să păstrați informațiile numai pentru dumneavoastră pentru a vă proteja de concurență, nu de propriii angajați. +++ Ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
fie învățat să acționeze ca un microfon, atât în interiorul, cât și în exteriorul companiei, pentru a alerta conducerea când aude comentarii nepotrivite cu privire la companie. Pentru a vă aminti acest aspect crucial, scrieți pe un carton de 3 × 5 următoarele: „Gurile slobode scufundă vapoare. Toată lumea trebuie să vorbească pozitiv despre companie. Veniți la mine dacă nu reușiți acest lucru și vom încerca să găsim o soluție”. Folosiți cartonașul pentru a reaminti acest lucru echipei din când în când. +++ Imaginați-vă cum au
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
le-am admirat stăruința în tot felul de munci, am rămas uimit de râvna lor neîntreruptă pentru rugăciune, văzând cum înlătură somnul și cum își impun să se abțină de la orice poftă a firii, păstrându-și în toată vremea mintea slobodă și înălțată deasupra patimilor, în foame și sete, în frig și golătate, fără să poarte grijă de trup și fără să se gândească prea mult la el și să-i ducă prea mult grija, lăsându-mi impresia că ar petrece
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
școlile din București și Craiova, unde școlile începătoare durau patru ani). În privința conținutului învățământului și a programei școlare, materiile predate erau următoarele: la clasa I se predau cititul și scrisul; la clasa a II-a se introducea scrierea dictando, cititul "slobod" din cărți, cele patru operațiuni aritmetice, precum și o gramatică elementară a limbii române ce cuprindea exerciții de declinări și conjugări ale verbelor; în clasa a III-a era introdus catehismul legii ortodoxe, alături de elemente de gramatică românească, de geografie și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
predate se numărau retorica, geometria și algebra, fizica, chimia, logica, morala, arheologia, precum și limbile elină și latină. • Cursurile speciale, cu durata de trei ani, erau alcătuită din trei discipline: cursul legilor, cursul de matematică aplicată și cursul de agricultură. • Cursurile slobode, se organizau doar la București, în afara sistemului format din cele patru cicluri de învățământ. Ele cuprindeau istoria naturală și limbile greacă, slavonă și rusă. Dincolo de Milcov, în Principatul Moldovei, structura învățământului, deși în mare parte similară celei din Țara Românească
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
slobozenia, acestea era ideile de care era absorbiți rumânii [p. 320] din țara rumânească în vremea cârmuirii lui cei viteze. Din rumâni apăsați sub un jug greu, amorțiți printr-un dispodism nesuferit și degradați printr-o tiranie sălbatică, făcu oameni slobozi, făcu atâțea eroi care dădură lumei probă de celea ce poate o nație slobodă și cârmuită de un prinț mare. Niciodată țara rumânească n-a fost mai slăbită și mai vrednică de respectul și cinstea altor staturi ca în vremea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în vremea cârmuirii lui cei viteze. Din rumâni apăsați sub un jug greu, amorțiți printr-un dispodism nesuferit și degradați printr-o tiranie sălbatică, făcu oameni slobozi, făcu atâțea eroi care dădură lumei probă de celea ce poate o nație slobodă și cârmuită de un prinț mare. Niciodată țara rumânească n-a fost mai slăbită și mai vrednică de respectul și cinstea altor staturi ca în vremea aceasta. Ca să îngrădească, să întemeieze slobozenia și să asigureze țării fericire vecinică, croii proiectul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Din aur colivia dac-ar fi,/ De mii de ori mai bine și-ar petrece/ Răgazul în pădurea grea și rece,/ Hrănindu-se cu viermi și scârnăvii;/ Căci orice pasăre, cât va trăi,/ Căta-va a fugi din închisoare/ și slobodă să viețuiască-n soare.”88 În Povestea economului, soția lui Phoebus este ucisă fără a i se oferi însă șansa de a se apăra sau măcar de a rosti un singur cuvânt, de aceea poate nici numele nu îi este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ca în fața unui senior: „Stăpânul nostru ești, ci fă cum vrei/ Cu ce-i al tău și sfatul nu mi-l cere./ Cum mi-am lăsat veșmintele-n bordei/ Când te urmai, la fel, de bună vrere,/ Lăsai și traiul slobod, când avere/ și trai bogat mi ai dat. Rogu-te mult/ 793 Ibidem. 794 Ibidem, p. 353. 795 Ibidem, p. 354. 796 Ibidem. 797 Ibidem, p. 356. 216 Urmează voii tale; eu te-ascult.”798 Deși admirabilă în acceptarea rolului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
căci atunci au putere, pentru că ele cu dracul, cu necuratu îmblă..."; "chiar pe drum a merge, noaptea, la lună nouă, e cu groază și cu primejdie timpul acela, până nu se face slujba; atunci e ceasul Necuratului, el are atunci slobod de la Dumnezeu să îmble și toate necurățeniile"; "toate farmecele cele rele la lună nouă se fac și totul ce se face de bine se face la lună veche"; Tot răul la lună nouă se înnoiește și rămâne cum a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
După Ziua Crucei, dacă găsești șerpe n-ai voie să-l omori. Șerpii numai pân` la Ziua Crucei se pot omorî, pe urmă e pacat, căci le vine timpul să se ascundă iar în pământ; dar pân-atunci au avut slobod de la Dumnezeu ca să umble prin lume. În ziua de Ziua Crucei intră dihăniile în pământ, și care șerpe a mușcat pe cineva, om sau vită, pe acela nu-l primește pământul să intre înapoi și umblă rătăcind în toate părțile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
botezat”. Căci suntem o singură tulpină cu El, întru asemănarea morții Lui. Deoarece știm că omul nostru cel vechi s-a răstignit împreună cu El, ca să nimicească trupul păcatului, ca să nu mai fim robi ai păcatului. Căci, cine a murit este slobod de păcat. Și dacă am murit împreună cu Hristos, vom învia împreună cu El, știind că Hristos, care a înviat din morți, „nu mai moare”. în Cele dintâi cuvinte ale Domnului pe cruce, când toată ura, toată răutatea și ocara lumii erau
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]