1,041 matches
-
de minute în care nu se putuse întîmpla nimic rău, nimic urît, pe pămîntul acesta, populat de tineri cu copii în brațe, de bătrîni cu părul ca beteala, de adolescenți îndrăgostiți, de hippies dezorientați, de oameni cu grele răspunderi, de slujbași mărunți... A fost atîta pace, în mijlocul sunetelor tunătoare ale orgii! Și cînd totul a luat sfîrșit, lumea s-a scurs în aceleași valuri pestrițe, umăr lîngă umăr, spre malurile tăcute ale Senei, în înserarea de toamnă, în timp ce, lîngă mine, pruncul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Îi aparține textul, adaugă un alt mare adevăr: ,,De când e lumea lume, În orice timp și sub orice regim au fost oameni și ... oameni”. Cum se scria istoria ,,marilor realizări” În epoca anilor de până la 1989 și modul cum participau slujbașii statului la Înfăptuiri le relatează Costache Uliciuc În cartea sa ,,Costeștii Botoșanilor la sfârșit de mileniu” octombrie 2004: la o plenară a comitetului județean Iași al PCR, colegul și prietenul său - epigramistul Constantin Iurașcu, inginer agronom, distribuia În sala următoarea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și case parohiale. În cadrul școlilor de grămătici, care funcționau în toate provinciile istorice românești, conținutul învățământului era direcționat spre cunoașterea scrierii, mai ales în latină și slavonă, limbi oficiale la acea dată în cancelariile domnești și imperiale. Ucenicii laolaltă cu slujbașii din vămi, dar și negustorii, trebuiau să-și însușească cele patru operații aritmetice. Odată cu trecerea timpului sunt create școli de rang mai înalt, în care conținutul învățării este mai bogat și mai diversificat. În astfel de școli, ca, de pildă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
să fie liber, deci singur, ceea ce vine în contradicție, remarcă femeia, cu intenția filosofului, declarată anterior, de a afla un om drept remediu al solitudinii (ca să nu fii singur, trebuie să găsești un om, măcar un om - p. 116). În fața slujbașilor care vor să-i verifice actele, Diogene se proclamă din nou om liber și cetățean al lumii aflat deasupra rigorilor legilor ateniene : libertatea este înlăuntrul meu și n-o puteți închide (p. 118). Pasiphon, fiul lui Aristodem, este atras de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
iubesc ceva la mine, este voința mea de libertate absolută. Iar dacă urăsc ceva la mine, este neputința de a o avea (p. 129). Așa cum o înțelege filosoful din Sinope, libertatea echivalează cu singurătatea. Acuzat de vagabondaj, Diogene le arată slujbașilor veniți să-l aresteze butoiul în care și-a aflat mai mult decât un domiciliu, un univers unde poate fi singur cu sine (p. 139). Departe de a fi sensibili la acest argument, cei însărcinați cu ordinea publică îl batjocoresc
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mă ocup eu de toate!" Și se ocupa de toate cu furie. Alerga prin birouri și pe la ghișee pentru a pleda de-a-ndoaselea cauza tatălui ei; în trecere, le reproșa funcționarilor indolența și bruschețea care nu rimau cu calitatea lor de slujbași ai poporului. Umbla cu mama ei prin spitale și dispensare și nu se ferea să denunțe, dacă era cazul, tratamentele de favoare și alte practici blamabile. În fine, se ducea pe la edituri ca să ciupească traduceri din rusă, pentru că nu aveau
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
stradă și le-au repezit de la depărtare; numai astfel au izbutit.* După plecarea bandei, un public numeros s-a adunat în fața redacției și comenta întâmplarea. Precât îmi mai aduc aminte, în fruntea acestor manifestanți se aflau următorii: Ghiță Vornicu, fost slujbaș inferior la poștă, Nae Ulmeanu, fost cârciumar și revizor călare la accizele comunale, Manolescu-Lungu, comerciant, Toboc, Tănase Bărbieru, Niță Berechet și alții. După prânz, pe la orele 3, banda s-a reîntors. Atât de ciudate erau vremurile, încât autoritățile nici măcar de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
S-a stins un mare profesor de fizică..., dar nu ca o flacără pe care poți să o aprinzi, ci ca una care se stinge și lasă peren parfumul ! Remarcabil a intrat în legenda școlii românești, în timp ce alții sunt doar slujbași ai unui regim, fie comunist, fie actual. A iubit fizica, oamenii și familia, subtil s-a dus dintre noi, ca să nu supere pe nimeni, dar spiritul său dăinuie printre noi... Hei, voi... We need his education ! IV. ACTIVITATEA OGLINDITĂ ÎN
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
roade ruble“. îmi amintesc că, din cauza acestei scăderi, am fost păcălit și eu cu câteva parale. Și iată cum. Eram copist în Ministerul de Instrucție, unde primeam salariul lunar de 88 lei. E lesne de înțeles că întotdeauna noi, micii slujbași, trăgeam pe dracul de coadă. Când ne puteam împrumuta asupra acestor salarii, consideram lucrul acesta ca o binefacere. Ei bine, într-o zi, un ajutor de șef de biurou, care erea și mandatarul nostru - adică acela asupra căruia se făcea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
jumătate pentru întreținerea legiuitei soții și creșterea copiilor. O asemenea lege erea cerută de faptul că întreaga funcționărime și toți pensionarii ereau prada unor cămătari cari, întocmai ca paraziții, roiau în jurul ministerelor și a celorlalte autorități și sugeau sângele bieților slujbași și pensionari. Toți funcționarii și toți pensionarii ereau datori vânduți cămătarilor, bietul slujbaș și bietul pensionar nu mai avea ce mânca literalmente. Pentru nevoile războiului, Camera votase o reținere de 5 la sută asupra salariilor și pensiunilor. Cămătarii luau 2
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de faptul că întreaga funcționărime și toți pensionarii ereau prada unor cămătari cari, întocmai ca paraziții, roiau în jurul ministerelor și a celorlalte autorități și sugeau sângele bieților slujbași și pensionari. Toți funcționarii și toți pensionarii ereau datori vânduți cămătarilor, bietul slujbaș și bietul pensionar nu mai avea ce mânca literalmente. Pentru nevoile războiului, Camera votase o reținere de 5 la sută asupra salariilor și pensiunilor. Cămătarii luau 2 lei la 20 pe lună, iar salariile începeau de la sume ridicule, e destul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
public (secretar și apoi notar comunal), era iubitor de școală și ar fi vrut să-și urmeze fratele la București, dar bunicul a considerat că patru clase de liceu (la Suceava) sunt pentru el de ajuns, ca să rămână în sat slujbaș și continuator al stăpânirii gospodăriei și pământului. Când a fost propus să rămână "furier" în armată, bunica a plâns o săptămână și l-a adus la gospodărie, să le fie sprijin la bătrânețe, lăsându-l moștenitor unic. (Fratele său, unchiul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Mortul" a fost viu De cele mai multe ori, în primărie se instala un climat deosebit de destindere și voie bună, după ore încărcate de lucru cu sătenii, care veneau să-și rezolve nemulțumirile. Într-o după-amiază, întârziind mult peste program, nu știau slujbașii cum să-și mai omoare timpul. Astfel, venind o serie de nevestuici frumușele din capătul satului pentru a se interesa de unele probleme de-ale lor, domnul referent Gheorghe Pascari le-a zis văicărindu-se, că în ultima vreme tare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și-și ridică pe malul lacului o clădire, care-i servea și de locuință, cum zürichezii nu mai văzuseră niciodată. Era mai degrabă un palat, de-a lungul unei străzi, În care roboteau de dimineața până seara o sumedenie de slujbași, unii În spatele pupitrelor, alții În curelărie sau În prăvălia de mătăsuri, pe care Urs le importa ca să le poată vinde mai departe. Al treilea din dinastie, numit tot Urs, extinse și mai mult negoțul. Legăturile lui se Întindeau de la Bizanț
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
timp ca să-i prevenim. Dar trebuie să fim foarte prevăzători. De altfel, domnul Spada e Însăr cinat de signorie. Veneția e totdeauna credincioasă prietenilor ei. Să plecăm, așadar, degrabă. Toate celelalte le povestim pe drum. Solomon Își chemă În grabă slujbașii, ca să le spună că treburi urgente Îl sileau să plece neîntârziat spre Worms: Plec deocamdată până la Rin, acolo o să găsesc eu un barcaz să mă ducă mai departe. În câteva zile sunt Înapoi. Dacă se Întoarce Între timp stăpânul nostru
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
controla averea tuturor înalților dregători, a oamenilor politici care au ocupat sau vor ocupa posturi înalte în cadrul conducerii statului. Pe lângă că este chemată să scoată din viața politică pe cei necinstiți, legea are și menirea să întărească încrederea cetățenilor în slujbașii statului, în conducătorii lor politici și administrativi... „Pilde din alte țări” este un alt demers care vizează evitarea păgubirii țăranilor de „roadele muncii lor din cauza intermediarilor, adică a negustorilor care le cumpără produsele pe un preț de nimic ca să le
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
consilier în Societatea Centrală a funcționarilor publici Cernăuți afirmă că „apariția ziarului Renașterea este salutată de publicul funcționăresc. El umple un gol pe cât de mare, pe atât de simțit în rândul salariaților publici. El va fi organul de comunicare între slujbașii diferitelor autorități, glasul public al celor obijduiți, săraci și nevoiași, va fi strigătul de alarmă a soartei lor, mijlocul de a face să răsune la urechile celor surzi disperarea lor.” Ziarul era socotit organul salariaților și pensionarilor publici din Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
oare, că acestea nu vor mai fi scrise în baza cine știe cărei comenzi de stat și de partid?! (Convorbiri literare, nr. 10, octombrie, 1996) CARTEA ALBĂ A DIVERSIUNII Mediatizată pînă la saturație în toată presa scrisă și audio-vizuală, opera informatorilor, a slujbașilor cooperativei "ochiul și timpanul", iat-o în sfîrșit materializată într-un prim volum, format mare, cu peste 500 de pagini. Avînd ca autor Serviciul Român de Informații, opul se intitulează Cartea albă a securității. Istorii literare și artistice, 1969-1989 și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lucra pînă la istovire, la îndiguire. * Florin Constantin Pavlovici, autorul Torturii pe înțelesul tuturor, face un adevărat rechizitoriu instanțelor militare, regimului comunist: În sistemul de represiune care a stăpînit România mai mult de patruzeci de ani, există o categorie de slujbași ce s-a acoperit de-a pururi de rușine. În ea s-a întîlnit corupția magistratului civil cu brutalitatea soldatului. Din această acuplare morbidă s-a născut mercenarul de tip nou: judecătorul militar. Dacă securistul de rînd urmărește, păzește și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
citadină precare, În plus cu sacrificarea agriculturii), dar a urbanizat-o totuși; procesul a rămas Însă neîncheiat, fiindcă ponderea populației rurale rămâne În România mult mai mare decât În societățile occidentale. S-a petrecut și un proces de uniformizare socială. Slujbași la stat, educați Într-o manieră uniformă, cu salarii nu prea diferențiate, adunați În cartiere de blocuri aproape identice și dispunând laolaltă de aceeași gamă redusă de produse și servicii, oamenii au ajuns să trăiască aproximativ la fel. Și regiunile
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din Moscova... Am avea de așteptat mai mult de o oră. Îi ofer unei femei, pe post de controloare la intrare, zece ruble peste costul obișnuit al biletului și trecem destul de repede. Știu că rușii de pe-aici, oamenii simpli, slujbașii mărunți și conștiincioși, nu primesc salariu de câteva luni, exact ca la noi, în Basarabia. Catedrala e o bijuterie, contemplată și din interior: pictură excelentă, un triumf al spiritului religios, iar iconostasul mi se pare unul dintre cele mai impunătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mai multe ezături și, după un drum de peste 4 ceasuri din Botoșani, dăm în Adășeni, moșia d-lui Garabet Ciomac, pe care o cercetez. Găsesc aici o așezare bună, cum nu sunt multe prin partea locului. Satul cu case bunișoare. Slujbașii moșiei în locuinți curățele. Toate acareturile curții bine îngrijite și casa proprietății în mijlocul unei grădini. Aici petrece familia în timpul verii. Spre seară, la Ichimeni, la curte. Aici e proprietar George Morțun, om în puterea tinereții. Satul, peste deal, nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dări cătră stat: 6 lei drumuri, 2-3 lei funciar la decar, și mică dare pentru școală. În cătun este școală. Unii bătrâni de 80 de ani; unul chiar între alții, regretau stăpânirea Turcului când armată nu făceau Bulgarii și pe slujbașii turci îi puteau înșela ca să nu plătească darea... La crâșmă, cea mai arătoasă casă, stampe cu războiul recent și harta marei Bulgarii care cuprinde toată vechea Turcie aproape, și insule în Marea Egee. În câmp hoitul unui cal mort... Munți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
externă. Moldovenii de acolo își văd de treburi și de nevoi. Și au și năcazurile pe care le avem cu toții în restul regatului. Parcă noi ne bucurăm de o administrație ideală, după războiu? Ei bine, frații noștri se bucură de slujbași și mai puțin ideali. Se bucură" e o expresie poetică. Mai sunt și alte chestii și greutăți inerente regăsirii după o sută de ani de despărțire. Nici Italienii, nici Francezii, nici Sârbii, nici Cehoslovacii n-au fost și nu sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cați, mă, cu cuțitu-n bobou? braniște Vatman un vig (val) de sumani voștmar vrășmaș grui (munte ascuțit) danie jidovină zăpodie = loc plan pe munte iliș (dare pentru provizia armatei) ilișar cneaz culme miezuină (hotar-hat) muncel obârșie paltin poslușnic (servitor) pripasari (slujbașii) pripasuri (vitele prinse) păhărnicel runc holtei zurbar hotar troian șteaza (până mai mică) St + Marușca = Alexandru St + Evdochia = Olena = Petru + 1480 St. + Maria de Mangop = Bogdan și Iliaș +1479 + St. + Maria Radului V.V. = Bogdan cel Orb se naște la 9
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]