991 matches
-
același discurs despre cultură, nu folosește aceleași noțiuni, nici aceleași metode de investigație și de demonstrație; sintetică, urmărind să (re)găsească cel mai mic numitor comun al diferitelor câmpuri, să determine preocupările și metodele comune printre sociologiile timpului liber, a sociabilității, a culturii muncitorești, a artei, a educației, a cunoașterii, a religiei, a loisir-urilor... Principiul general de realizare a proiectului: o cultură de obiect Dacă sociologia culturii spre deosebire de alte sociologii sectoriale implantate și în contrast cu disciplinele învecinate (istorie, antropologie, filozofie, economie
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe care vom încerca să le prezentăm pe scurt. Statistica publică INSEE Optica INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) poate fi considerată dublă: economistă, când acest institut asimilează practicile cheltuielilor; antropologică, atunci când face anchete privind timpul liber sau sociabilitatea. • Practici = cheltuieli Abordarea statistică privilegiază dimensiunea comercială, alegând să traducă un maximum de practici în limbajul schimbului monetar. INSEE adoptă așadar un anumit punct de vedere asupra unui fenomen la apariția căruia a contribuit. Este cu atât mai important cu
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Ele sporesc în mod sensibil pe măsură ce populațiile apreciază mai mult plăcerile pe care le pot oferi, în serile de iarnă, lectura, conversația și întâlnirile cu vecinii. Acest articol de cheltuieli este uneori o excelentă măsură a culturii intelectuale și a sociabilității fiecărei familii". Maurice Halbwachs, 1970, p. 167 (ed. I, 1912). Această reflecție ne îndeamnă așadar să considerăm cu precauție interpretările ce se pot extrage din statisticile INSEE, ale căror categorii nu corespund numaidecât uzanțelor sociale. • Postul "Loisir și cultură" astăzi
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
6 6,1 6,1 6 Sursa: INSEE. Rezultatele depind, evident, de conținutul rubricilor: trebuie inclusă educația (care se află în ansamblul "consumurilor colective"), caz în care cifrele culturii se dublează? Trebuie integrate transporturile care au destinații de plăcere? Dar sociabilitatea care ocazionează cheltuieli (pentru sărbători, de exemplu)? Sau "bunurile" cu folosință dublă, precum automobilul, calculatoarele și animalele, care servesc, în parte, numai pentru destindere? Munca de calcul statistic și monetar efectuată de INSEE se dovedește deci complexă: nu doar că
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
industriile culturale și turismul de masă. Cronologia anchetelor 1949: Prima anchetă privind vacanțele. 1964: Anchetă generală privind vacanțele. 1966: Prima anchetă privind bugetele timpul. 1967: Anchetă privind loisir-urile. 1974: Prima anchetă națională privind "Folosirea timpului". 1981: Prima anchetă privind sociabilitatea (numită anchetă "contacte"). 1997: Anchetă "Rețele de rudenie și întrajutorare". • Sociabilitatea, o practică culturală? INSEE a sistematizat anchetele despre sociabilitate în anii 1980. Originalitatea lor constă în studierea relațiilor interpersonale (între rude, prieteni, colegi de serviciu, vecini), fără a lua
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
privind vacanțele. 1964: Anchetă generală privind vacanțele. 1966: Prima anchetă privind bugetele timpul. 1967: Anchetă privind loisir-urile. 1974: Prima anchetă națională privind "Folosirea timpului". 1981: Prima anchetă privind sociabilitatea (numită anchetă "contacte"). 1997: Anchetă "Rețele de rudenie și întrajutorare". • Sociabilitatea, o practică culturală? INSEE a sistematizat anchetele despre sociabilitate în anii 1980. Originalitatea lor constă în studierea relațiilor interpersonale (între rude, prieteni, colegi de serviciu, vecini), fără a lua în considerare bunurile sau serviciile schimbate. Optica este, de această dată
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
anchetă privind bugetele timpul. 1967: Anchetă privind loisir-urile. 1974: Prima anchetă națională privind "Folosirea timpului". 1981: Prima anchetă privind sociabilitatea (numită anchetă "contacte"). 1997: Anchetă "Rețele de rudenie și întrajutorare". • Sociabilitatea, o practică culturală? INSEE a sistematizat anchetele despre sociabilitate în anii 1980. Originalitatea lor constă în studierea relațiilor interpersonale (între rude, prieteni, colegi de serviciu, vecini), fără a lua în considerare bunurile sau serviciile schimbate. Optica este, de această dată, deliberat non-monetară, influențată de antropologie: se consideră că schimbul
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
echipei directoare sunt multiple: să știe cine sunt vizitatorii din punct de vedere socio-demografic (origine geografică, mediu social, vârstă, sex); să contureze legăturile pe care aceștia le stabilesc cu muzeul prin intermediul identităților lor religioasă, culturală, civică, al cunoștințelor și al sociabilității lor; să determine raportarea lor practică și fizică la instituție, modul cum utilizează dispozitivele de mediere, parcursul. Să evalueze astfel funcționarea scenografiei (instalată temporar sau nu); să furnizeze organizatorilor un instrument de analiză a efectelor expoziției la nivelul reprezentărilor și
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
legături cu mediile universitare (seminarii, colocvii, cursuri), conducerea Muzeelor din Franța, ENP. Mizele acestor anchete sunt multiple: mai întâi, pentru acces și frecventare; apoi, de deschidere către publicuri a priori neinteresate (scop pedagogic); în fine, de fidelizare, în cadrul dezvoltării unei sociabilități culturale (participarea la conferințe și la dineuri, la societățile Prietenilor muzeelor etc.). Muzeele, ca și alte instituții culturale, se orientează în mai multe direcții aparent antinomice: deoarece se interesează de public, serviciile lor comerciale dezvoltă "cerere" muzeală prin mijloace de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
socială), ne îndoim de preeminența acestui factor. Se constată, de fapt, că viața culturală este întotdeauna stimulată de o ofertă concentrată (în regiunea pariziană). Invers, televiziunea are tendința de a-i ține pe oameni acasă și de a le reduce sociabilitatea exterioară. • Grupurile sociale PCS sunt variabile compozite care sintetizează nume-roase subcriterii, dintre care unele se dovedesc deosebit de decisive: diploma, despre care avem de multe ori ocazia să vorbim în lucrarea de față (Bourdieu, 1969), a fost întotdeauna considerată un element
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
vândute (aproximativ 120 de milioane), de internet (18 % dintre locuințe conectate în 2001). Este o rațiune majoră a intrării în era "culturii ecranului" și a "practicilor la domiciliu", care se individualizează și se privatizează, în detrimentul spectacolelor pe viu și al sociabilității (Donnat, 1994 și 1998, și Farchy, 1999, p. 97, care vorbește de cultura "de apartament"). Vizitarea muzeelor Dificultatea dar și interesul abordării statistice constă în ierarhizarea factorilor, unii fiind mai predictivi decât alții (cum este votul, determinat în Franța, în
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
strict interne și descriptive, nu legate de colective a priori, furnizează exemple perfecte. Dar există multe alte cercetări, mai ales în sociologia rețelelor (Forsé și Degenne, 1994). Acești autori evidențiază alianțe conjuncturale între indivizi, concepute independent de clase. Rețelele de sociabilitate studiate de INSEE începând din anii 1980 sunt subansambluri de acest tip. Principiul este simplu și original: se pornește de la o practică (ieșire în oraș, telefon, conversație cu ceilalți) și se descriu prin "grafuri", în plan formal sau morfologic, colectivele
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
CSP rămâne eficace, la scara populației franceze, pentru a evidenția puternicele disparități care continuă să marcheze accesul la marile opere de artă și de spirit". Olivier Donnat, 1999, pp. 115-116. În aceeași ordine de idei, la capătul vastei anchete despre sociabilitatea francezilor (ancheta "Contacte" a INSEE), François Héran (1988) asimilează sociabilitatea practicilor culturale prin faptul că este ierarhizată social ca și acestea. La fel cum capitalul trage la capital, relațiile sociale trag la relații. În fine, trebuie să semnalăm recenta luare
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
puternicele disparități care continuă să marcheze accesul la marile opere de artă și de spirit". Olivier Donnat, 1999, pp. 115-116. În aceeași ordine de idei, la capătul vastei anchete despre sociabilitatea francezilor (ancheta "Contacte" a INSEE), François Héran (1988) asimilează sociabilitatea practicilor culturale prin faptul că este ierarhizată social ca și acestea. La fel cum capitalul trage la capital, relațiile sociale trag la relații. În fine, trebuie să semnalăm recenta luare de poziție a unuia dintre membrii grupului, Louis Dirn, care
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Subculturi de clasă Crozier, 1965 Chenu, 1994 Alte sub-culturi Donnat, 1994 Cultură de masă Mendras, 1988 Dirn, 1999 Rețele și forme sociale Durkheim, 1895 Simmel, 1897 Degenne și Forsé, 1994 Walzer, 1983 Boltanski și Thévenot, 1991 Donnat, 1994 Heinich, 1998 Sociabilitate, grupuri de statute Schumpeter, 1927 Simmel, 1895 Desrosières și Thévenot, 2000 Boltanski, 1982 Héran, 1988 Donnat, 1999 Chauvel, 2001 Înțelegerea "Înțelegerea" și "explicarea" nu sunt opuse. Vom spune, împreună cu Weber, că ele se completează: "Sarcina specifică [sociologiei comprehensive] nu ar
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
McClelland propune, de exemplu, o distincție între logicile de afiliație și de împlinire, pe care Chazel o aplică practicilor culturale (David McClelland, The Achieving Society, The Free Press, New York, 1961). Pe de o parte, se pune accent pe integrare și sociabilitate, iar pe de alta se evidențiază reușita individuală și performanța. Warnier (1999), în aceeași linie, vorbește despre "producerea subiecților" de către practicile culturale. Capitolul 6 Interpretări în lumina tradițiilor sociologice Un asemenea capitol poate surprinde, în cel puțin trei privințe: el
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Baudelot și Roger Establet, Maurice Halbwachs. Consommation et société, PUF, Paris, 1994). Consumul muncitorilor exprimă în același timp controlul materiei asupra existenței lor și nevoia lor de a compensa îndepărtarea de focar. Ei privilegiază un consum care va susține o sociabilitate puternică: printr-o "cultură de stradă", frecventarea cafenelelor, în detrimentul investițiilor pentru locuință, pe care le asimilează unei izolări în sfera privată; prin importanța cheltuielilor destinate consumului alimentar, pentru a favoriza efectele sociale ale meselor, privite ca ocazii de a discuta
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
privată; prin importanța cheltuielilor destinate consumului alimentar, pentru a favoriza efectele sociale ale meselor, privite ca ocazii de a discuta, de a se anima, de a fi împreună. Numeroși sociologi contemporani s-au angajat de atunci în cercetări aprofundate asupra sociabilității (Paradeise, Héran, Forsé, Lemel), constatând că sociabilitatea depinde efectiv de statutul social, măsurat prin PCS. Cu cât statutele sunt mai înalte, cu atât sociabilitatea este mai intensă, încât poate fi citită ca o a doua meserie pentru cadrele și clasele
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pentru a favoriza efectele sociale ale meselor, privite ca ocazii de a discuta, de a se anima, de a fi împreună. Numeroși sociologi contemporani s-au angajat de atunci în cercetări aprofundate asupra sociabilității (Paradeise, Héran, Forsé, Lemel), constatând că sociabilitatea depinde efectiv de statutul social, măsurat prin PCS. Cu cât statutele sunt mai înalte, cu atât sociabilitatea este mai intensă, încât poate fi citită ca o a doua meserie pentru cadrele și clasele medii. Ea este, în plus, ierarhizată social
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de a fi împreună. Numeroși sociologi contemporani s-au angajat de atunci în cercetări aprofundate asupra sociabilității (Paradeise, Héran, Forsé, Lemel), constatând că sociabilitatea depinde efectiv de statutul social, măsurat prin PCS. Cu cât statutele sunt mai înalte, cu atât sociabilitatea este mai intensă, încât poate fi citită ca o a doua meserie pentru cadrele și clasele medii. Ea este, în plus, ierarhizată social prin diplomă și statut, ca toate practicile culturale (Héran, 1988). Educație populară și loisir-uri Ceea ce Durkheim
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
170, 172-173, 175, 178, 184, 200, 202-203, 213, 219, 224, 227, 230, 232, 235, 241, 250, 252-254, 261, 267, 270-274, 285, 287, 290, 292, 295, 298, 304. Sindicatul artiștilor, 247. Singularitate, 20, 172, 181, 255-256, 278, 284. Sistem cultural, 261. Sociabilitate, 7, 9, 86, 88-98, 92, 102, 122, 124, 132, 134-136, 143, 152. Socializare, 7-8, 29, 155, 193, 238, 247, 254, 281. Sociologie critică, 139, 286. Sociologism, 282, 305-206. Sondaj, 95, 98, 99, 110, 114, 118. Spațiu public, 111, 147, 220
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fenomene actuale, precum cele magico-religioase, care implică vehicularea altor norme și valori. Ne-au inspirat în acest sens lucrările semnate de Ilie Bădescu în care este surprins tocmai acest fapt. Pe baza ideilor paretiene, Ilie Bădescu încearcă să stabilească "reziduurile sociabilității și ale integrității", să distingă între "omul logic și omul social" sau să analizeze și să construiască un model de circulație a elitelor în spațiul românesc. Amintim în acest sens următoarele lucrări: Ilie Bădescu, Istoria sociologiei, ed. cit.; Ilie Bădescu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o umanitate complexă și aproape ideală. Era la el o nestăpânită tendință către tot ce poate fi frumos în realitatea socială, tot ce poate fi util semenilor lui în realizări; o vigoare și o precizie în concepție, un spirit de sociabilitate, împăcat și tolerant, o capacitate fenomenală de a organiza acțiuni și instituții umanitare. Momentul declanșator al inițiativei sale în problema „Salvării” l- a constituit Expoziția din 1906 din Parcul Carol din București, unde, la pavilionul vienez, era expusă o ambulanță
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
sau are pendulări monotone ale capului și ale membrelor. Afectivitatea la nivelul afectelor foarte puternică. Emotivitate exagerată prin lipsa controlului cortical. În general, afectuos, vesel, bine dispus. Se întâlnesc rar cazuri de iritabilitate sau agresivitate. Manifestă în permanență tendința de sociabilitate, fără o formulă axiologică. Are puternice reacții de gelozie datorită infantilismului afectiv. Comunicarea spre deosebire de alte categorii de deficienți, mongoloidienii sunt foarte comunicativi, au inițiativă în stabilirea comunicării verbale sau a comunicării paraverbale. Limbajul se dezvoltă târziu (după 3 ani) și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
estetică de pe la 1880, care profesa concepția unei supremații a valorilor artistice în viață." În intimitatea personajului pe care și-l crease Mateiu, pătrunde cu finețe analitică Eugen Lovinescu alăturînd și unele elocvente comparații cu personalitatea paternă: "Nu moștenise nimic din sociabilitatea, din nevoia de a fi în tovărășie numeroasă, în continuă reprezentație, din verva tatălui său risipită în fața unei galerii mute de admirație. Era mai mult un nesociabil, un singuratic, cu aparențe ursuze și posomorîte. Numai între prieteni, în intimitate, reapărea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]