1,987 matches
-
formei de organizare incipientă socială, „obștea teritorială, satul ca realitate imemorială și entitate ancestrală”. Observăm că se poate constata în satele noastre vechi, chiar și la o sumară cercetare și analiză a structurilor teritoriale, din punct de vedere economic și social-politic, modul în care s-au integrat anumitor cerințe și reguli îndelung aplicate, și foarte mult timp neschimbate, permanentizându-se în ceea ce cu timpul se va numi legea țării sau obiceiul pămâtului. Asemenea norme juridice se regăsesc în documentele medievale și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
își crează vetre noi, păstrându-se însă juridic în hotarul ancestral comun ca o singură obște teritorială, cu vechile ei structuri social-economice. Între timp, unele dintre comunitățile separate intră într-un ritm mai rapid de disoluție a devălmășiei, de stratificare social-politică și economică, statul având un rol principal în procesul de disoluție, sfârșind prin a deveni stăpâniri boierești, în care devălmășia se mai păstrează doar pentru acele structuri legate de principiul de muncă și de folosință, dovadă a unor practici cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și transmise din tată în fiu, reprezintă calități și virtuți de incontestabilă noblețe și ele vor sta la baza intransigenței răzeșilor noștri față de orice aspect cu tentă denigratoare, răzeșii având permanent conștiința că descind din oameni liberi de orice servituți social-politice. De aici și natura semeției și a mândriei oricărui neam de răzeș în timpurile cele bune, când conștiința descendenței lor din oameni liberi ai pământului pe care viețuiau era vie și nealterată. Cât privește starea lor materială în timpurile normale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la „Dănăilă, sin Irimie ot Umbrărești, nepot lui David”, tot din Umbrărești. Cine erau acești oameni care fac danii sau vânzări în alte sate decât baștina lor, ori care apar ca martori la vânzări din satele vecine și ce statut social-politic aveau ei ? Întrebarea se impune și pe considerentul că unii dețineau stăpâniri în afara satului în care își aveau originea, deci se potriveau cu marii stăpâni de sate și moșii, dar la scară mult redusă. Credem că ei reprezintă categoria de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
marii stăpâni de sate și moșii, dar la scară mult redusă. Credem că ei reprezintă categoria de țărani înstăriți din punct de vedere material, înzestrați cu calități militare și intelectuale, capabili să facă față unor momente mai deosebite în viața social-politică, ocupând funcții locale în serviciul statului, al stăpânului, al autorităților locale și care contribuie, prin continua lor înavuțire, la procesul de diferențiere social-economică a țărănimii. Din rândul unor astfel de slujitori s-au ridicat, cu timpul, mari dregători, după cum și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
an după catagrafie. Recensământul din 1845 implică un număr mai mare de oameni care iau parte la întocmirea lucrării, dar și aici trebuie admis că fiecare strat social din cele trei și-a trimis reprezentanți proprii. Respectiva formă de organizare social-politică și administrativă nu credem că e de sorginte modernă, adică recentă, ci, mai degrabă, o reminiscență a vechii alcătuiri devălmașe, structură ce nu trebuie luată și înțeleasă ca o simplă îngrămădire de oameni ajunși din întâmplare într-o poziție și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rurală, satele fiind structurile care impuneau legea de organizare a muncii și de reglementare a problemelor de interes intern și extern. Modul de viața orășenească lipsea în străvechimea românească și își va face simțită prezența o dată cu constituirea și lărgirea formațiunilor social-politice din cadrul uniunilor de obști. Acum se impune ca necesitate permanentă existența cetelor de viteji, ce implică o ierarhizare graduală în rândurile cetașilor, după cum și în interiorul obștilor se vor stabili ierarhizări social-politice. În cadrul lor, conducătorii își vor subordona și vor pune
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
va face simțită prezența o dată cu constituirea și lărgirea formațiunilor social-politice din cadrul uniunilor de obști. Acum se impune ca necesitate permanentă existența cetelor de viteji, ce implică o ierarhizare graduală în rândurile cetașilor, după cum și în interiorul obștilor se vor stabili ierarhizări social-politice. În cadrul lor, conducătorii își vor subordona și vor pune sub ascultarea lor pe prinșii din timpul acțiunilor militare încheiate victorios. În felul acesta va apare categoria socială a robilor, pe care documentele de la noi o găsesc și o menționează ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu are un caracter definitiv, deoarece pot să apară conflicte de valori sau să fie puse la îndoială legitimitatea anumitor norme și reguli sociale. Acest lucru se petrece cu deosebire în perioadele de mișcări sociale, de trecere de la un sistem social-politic la altul. Ei bine, tocmai necesitatea explicației variațiilor și abaterilor de la comportamentul social în raport cu aranjamentele sociale normative, a condus la apariția sociologiei devianței, care constituie astăzi una dintre cele mai importante și răspândite sociologii de ramură. Pentru că, așa cum spune Sorin
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
politice democratice a viitorilor cetățeni contribuie la dezvoltarea unor instituții sociale stabile, bine integrate în sistemul politic democratic. Cultura politică a unui cetățean contribuie la edificarea și consolidarea democrației din societatea sa printr-un nivel înalt al informației privind viața social-politică, printr-o participare cetățenească activă la treburile civice și printr-un simț ridicat al responsabilității față de locul și rolul său în societate. 10.1.2. Funcțiile latente ale educației Socializarea copiilor și tinerilor. Școala, care este un agent important al
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mod frecvent, ea afectează toate aspectele unei societăți. Acest lucru face studiul acesteia fascinant și dificil. Schimbarea socială poate fi identificată după patru manifestări distincte: (1) implică noi organizări și structuri, modifică organizarea socială în ansamblul sau principalele sale elemente social-politice, economice și culturale, vizând un nou sistem instituțional, un nou mod de alocare a resurselor limitate (bogăție, putere, prestigiu) etc.; (2) se manifestă într-un timp mai îndelungat prin raportarea la o situație inițială, dar și pe termen scurt sau
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
satisfăcătoare. Astfel putem spune că modul în care o societate face față problemelor sale nu depinde numai de cunoașterea particulară acumulată în privința respectivelor probleme, ci și de mecanismele acesteia, de modurile sale de organizare. Cu alte cuvinte, tipul de sistem social-politic și gradul de dezvoltare al acestuia își pun pecetea asupra modalităților de identificare și soluționare a problemelor sociale cu care se confruntă societatea respectivă. 12.5.1. Definiția problemei sociale La interogația: Ce este o problemă socială? Cătălin Zamfir (1977
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o anume condiție, împrejurare sau fenomen social reprezintă o problemă, realitatea este că acordul nu este niciodată complet. Spre exemplu, în principiu se consideră că problema accesului la dosarele securității ar avea un impact semnificativ asupra multor aspecte ale vieții social-politice din țara noastră, dar atitudinea manifestată față de aceasta ilustrează suficient de semnificativ lipsa de consens atât la nivelul politicienilor cât și al cetățenilor obișnuiți. Problemele sociale sunt adesea văzute ca fiind rezultatul unor disfuncționalități ce se produc în ordinea socială
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
deoarece înlocuisem la conducerea școlii pe un învățător cu experiență, care în mod firesc era regretat. Noul meu statut de conducător al unui colectiv în care se manifesta vădit fenomenul de respingere nu era de invidiat. Tinerețea și situația mea social-politică, la care se adăuga lipsa de experiență, mă dezavantajau. Când analizez retrospectiv, îmi dau seama că pregătirea inițială de învățător cu cunoștințe temeinice de psihopedagogie m-au ajutat să mă fac acceptat și respectat. Făcând apel la: mult tact și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Bernard de Jouvenel. Discuțiile în jurul acestui concept nu s-au epuizat, acceptându-se totuși ideea că, în principal, „calitatea vieții” cuprinde ca o componentă organică „nivelul de trai material și cultural al populației”. Calitatea vieții exprimă totalitatea condițiilor naturale, tehnicoeconomice, social-politice, culturale, ce permit ființei umane să folosească bunuri și servicii pentru asigurarea integrității sale biologice, sociale, și spirituale, să-și organizeze existența în conformitate cu aspirațiile sale. Categoria „calitatea vieții” are o arie mai largă de investigare decât cea de „nivel de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
justiție publică, așa cum au fost ele posibile imediat după căderea regimului: "[după 1989], marea revoluție la liceul Roman-Vodă [...] a fost [alegerea ca] director a secretarului de partid al școlii [deși el preda materiile cele mai politizate, cum ar fi "Cunoștințe social-politice"] pentru că, prin felul lui de a fi, era un tip absolut o.k. și atunci se bucura, cred, în momentul ăla, de cea mai mare popularitate [...]. Alegerea lui a fost și rezultatul voinței elevilor [...]. Chiar și noi făceam ore cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de putere" (Mărturii orale. Anii '90 și bucureștenii, p. 340). A fost un reflex general de intervenție într-o zonă de autoritate structural inaccesibilă tinerilor: "în licee, elevii decideau ce profesori trebuie să plece sau nu: proful nostru de "cunoștințe social-politice" nu a crâcnit când a fost înlăturat. Mai avea câțiva ani până la pensie, lovitura a fost prea importantă pentru el, drept urmare se spune că s-ar fi apucat serios de băut" (Cristina Hermeziu, op. cit., p. 86). 168 Adolescenții au fost
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în atitudine de neîncredere și suspiciune față de „ceilalți” din afara familiei. Excesul iubirii părintești se exprimă sub aspect educațional printr-un minus, printr-o educație familială deficitară. Platon afirmă că tirania copiilor și a tinerilor în familie pregătește anarhia și despoțiile social-politice. De asemenea, de la invidia puternic profilată în familie, față de părinți și frați, de la revolta și sentimentul de victimă în familie, nu mai este mult, în unele cazuri până la acțiunile antisociale. Cât de nuanțată va trebui să fie munca de educație
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
-o (dar nu de tot!) în afara discuției purtate în cartea de față. Mai 2014 Livia COTORCEA Argument În a doua jumătate a secolului al XX-lea, în literatură se înregistrează o creștere a numărului de scrieri strâns legate de contextul social-politic, dominat de atrocitățile regimurilor nazist și comunist sovietic. Aceste scrieri au fost reunite sub denumiri precum "literatură carcerală" sau "literatura universului concentraționar", iar în ultimele decenii în lucrările de specialitate este preferat termenul de "literatură concentraționară". Autorii unor asemenea cărți
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
inconfundabilă. Prin analiza operei unui strălucit reprezentant al literaturii concentraționare, iese în evidență și faptul că aceasta din urmă nu constă într-un val de scrieri aflate temporar în atenția cititorilor și care se bucură de interes doar din cauza condițiilor social-politice care le-au generat, ci o literatură de sine stătătoare, căreia valoarea artistică intrinsecă îi asigură succesul și supraviețuirea. Din totalitatea scrierilor lui Soljenițîn, este supusă analizei opera literară publicată între 1962 (anul debutului) și 1974 (când s-a petrecut
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a dorit să fie, un scriitor adulat în unanimitate. Deprinderea de a lua atitudine și de a exprima o poziție tranșantă nu putea să nu atragă reacții de dezaprobare, unele îndreptățite, judecând după contradicțiile care au marcat uneori opiniile filosofice, social-politice și religioase ale scriitorului 103. "Omul liniei drepte", cum îl numește G. Nivat, a primit acuzații de nerecunoștință, de orbire și egocentrism de la câțiva dintre cei care l-au cunoscut, precum fosta soție Natalia Reșetovskaia, de la Vladimir Lakșin sau Olga
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a oricăror acțiuni cu caracter militar (de valoare politico-strategică, operativă sau tactică), ce puteau pune în pericol capacitatea de apărare a țării”. Centrele contrainformative teritoriale coordonau serviciile teritoriale ale poliției (jandarmerie, chestură, siguranță), pentru prevenirea manifestărilor subversiv-diversioniste care periclitau situația social-politică în spatele frontului operativ-informativ. Aceste centre teritoriale erau conduse de ofițeri de carieră și asigurau „orientarea” muncii informativ-contrainformative a centrului. Ele se subordonau Marelui Stat Major și reprezentau elementul „tactic”. Acționau „la vedere” și nu se implicau în munca „aparatului tehnic
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
conceptului de curriculum nu a fost lineară, fiindu-i recunoscută tocmai importanța lui pentru dezvoltarea multiplă a societății, mai ales în SUA, după 1970, prin cuplare și cu teoriile învățării (behaviorism și apoi cognitivism, constructivism), cu orientările filosofice (umanismul) sau social-politice asupra educației (de la polul conservator la cel liberal). Aici, sensul conceptului este cel al unei traiectorii date de parcursul în dezvoltarea unui educat, care implică și dificultăți, obstacole, componente distincte, un ansamblu de situații și experiențe de învățare, prin care
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
expresie a majorității parlamentare 6. Regimul prezidențial concentrează în schimb întreaga putere executivă în mâinile președintelui republicii. În S. U. A. regimul prezidențial este în strânsă interacțiune cu forma de guvernământ republicană, după cum o arată și denumirea 7. Constituirea parlamentului. Practica social-politică a pus în evidență existența a trei căi de constituire a parlamentului: a) numirea parțială sau totală a membrilor parlamentului; b) constituirea sa pe calea electorilor, a censului; c) votul universal. a) Numirea parțială a membrilor parlamentului este caracteristică perioadei
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de la vot un mare și important grup social, cel al femeilor. Acest cens s-a păstrat până în perioada contemporană. Și astăzi mai sunt, este adevărat puține, societăți unde se mai aplică censul de sex. Censul de vârstă excludea de la viața social-politică tineretul prin impunerea unei vârste ridicate, 25-30 de ani, atât pentru exercitarea dreptului de vot, cât și pentru cei ce urmau să fie aleși. Un asemenea sistem de desemnare a parlamentului era restrictiv, votul cenzitar, sub diferitele sale forme, constituie
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]