2,985 matches
-
Purnima este cea care, în mod strategic, îi înmânează banii. În cazurile lui Lakshmi și Swarna, decizia lor de a le da soților lor banii câștigați este influențată de tradiție. Cazurile prezentate demonstrează că, în ciuda unei mari diversități a mediilor socioeconomice de proveniență, experiențele referitoare la controlul veniturilor și împărțirea sarcinilor în gospodărie pot fi foarte asemănătoare. Femeile controlează venitul, dar bărbații nu participă în nici un fel la munca din gospodărietc "Femeile controlează venitul, dar bărbații nu participă în nici un fel
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
asupra veniturilor familiei, iar soții a unsprezece dintre ele participă la treburile domestice. Studiul arată că există variații în privința gradului de control al veniturilor de către femei, dar nu susține deloc ipoteza că acest control crește proporțional cu îmbunătățirea mediului lor socioeconomic de proveniență. Analiza de față contrazice, de asemenea, dovezile anterioare ale lipsei de implicare a bărbaților în munca din gospodărie atunci când femeile întră în rândurile forței de muncă remunerate. Acest studiu arată că dezmembrarea regimului de gen tradițional al bărbatului
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
mai inechitabile, ea capătă forma cea mai opresivă în sistemul capitalist. Aceasta se întâmplă, cu precădere, în societăți precum cea japoneză. Aici, conceptele de relații de gen, precapitaliste și orientate spre comunitate, precum și dezvoltarea economică obiectivată capitalistă au determinat condiții socioeconomice ce favorizează transformarea corpului femeii într-un bun de consum în cadrul unei relații de tip stăpân-sclav, exploatată ulterior de traficanți, proprietari și clienți. Societatea capitalistă patriarhală stabilește reguli care tolerează această activitate și instituționalizează traficul cu femei și exploatarea prostituției
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
L. Yoon" Introduceretc "Introducere" Procesul rapid de industrializare și democratizare din Republica Coreeaxe "Coreea" (denumită în continuare Coreea de Sudxe "Coreea de Sud") a transformat foarte mult societatea din această țară, deschizând noi spații politice femeilor din societatea civilă. Totuși, din cauza contextului socioeconomic și politic particular, spațiul politic feminin a fost în mare măsură limitat la scena extrapolitică. Mecanismele de legătură dintre mișcările locale de tip electoral și sfera politică formală sunt insuficiente și este imperios necesară o analiză a motivelor acestei lipse
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
promoveze normele raționalității, universalismului și egalitarismului, care, la rândul lor, să ducă la mobilitate și împlinire. În principiu, aceste reguli ale societății „moderne” neagă faptul că standardele atribuite - inclusiv pe motive de gen - ar fi determinante pentru statutul politic și socioeconomic al individului. Astfel, ar fi de așteptat ca șansele femeilor să sporească pe măsură ce progresul tehnologic face ca producția să depindă tot mai puțin de forța fizică. Și, se presupune, mai mari șanse profesionale înseamnă aspirații și așteptări mai mari, femeile
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Josei ni yotte Nihon no Mondai ga Mietekita: Josei no Ie HELP 10 Nen no Ayumi (Problemele Japoniei ies la iveală datorită femeilor din Asia: cei zece ani ai Camerei femeilor), Tokyo. Hewitt de Alcantara, C., 1976, Modernizing Mexican Agriculture: Socioeconomic Implications of Technological Change 1940-1979, UN Research Institute for Economic Development, Geneva. Hirsch, J., 1995, Der nationale Wettbewersstaat, Edition ID-Archiv, Berlin-Amsterdam. Hirschmann, Nancy, 1992, Rethinking Obligation, Cornell University Press, Ithaca Hirst, Paul, Thompson, Grahame, 1996, Globalization in Question, Polity Press
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Analiza cost-beneficiu<footnote http://www.fonduri ue.ro/res/filepicker users/cd25a597fd 62/DocumenteSuport/Studii/0 Studii Instrumente Structurale/Pag.2 Evaluare/4 Ghidacb r o.pdf footnote> (ACB) este un instrument analitic, utilizat pentru a estima (din punctul de vedere al beneficiilor și costurilor) impactul socioeconomic datorat implementării anumitor proiecte. ACB reprezintă „principalul instrument financiar utilizat pentru formarea unei opinii documentate și luarea unor decizii în ceea ce privește cofinanțarea proiectelor de investiții din resurse financiare de la bugetul UE”<footnote http://www.fonduri ue.ro/res/filepicker users/cd25a597fd 62
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
din resurse financiare de la bugetul UE”<footnote http://www.fonduri ue.ro/res/filepicker users/cd25a597fd 62/Documente Suport/Studii/0 Studii Instrumente Structurale/ Pag.3 ACB/12 Beneficii ACB .pdf footnote>. Analiza cost-beneficiu este un instrument utilizat în determinarea eficienței economice, având ca scop estimarea impactului socioeconomic al proiectului de investiție publică propus, prin identificarea și cuantificarea monetară a efectelor investiției, financiare și nonfinanciare. Nevoia de investiții a României este imensă în ceea ce privește atât investițiile productive, dar și cele din domeniile infrastructurii, educației, sănătății, mediului și locuințelor. Creșterea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
distribuția produselor agricole. În această lucrare voi încerca să analizez rolurile pe care le au statul și piața în apariția și modelarea managementului fermelor agricole. Analiza se va concentra în mod special asupra organizării fermelor la nivel local, asupra relațiilor socioeconomice dezvoltate de către acestea cu două categorii de actori: țăranii și agenții economici. Datorită diversității fermelor și a actorilor activi în procesele agricole, perspectiva de abordare este una comparativă. În acest sens voi încerca să arăt cum tipuri diferite de ferme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
monetare. Totuși, datorită accesului la credite bancare și rețele profesionalizate, schimburile non-monetare au o incidență mult mai mică în activitatea generală de producție și distribuție a fermelor mari în comparație cu fermele mici. În concluzie, am identificat trei tipuri dominante de relații socioeconomice în care fermele studiate se implică: Relații economice conduse de „încredere” relații cu companii naționale și alte ferme din aceeași regiune; Relații economice pure care au la baza „siguranța” relații cu parteneri străini, cu anumite avantaje pentru ambele părți implicate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
consecință, să ducă la stagnare economică locală. Pe de altă parte, fermele mici investesc social în comunitatea locală. Prezența mai multor ferme mici și competiția sau alianțele dintre acestea determină servicii mai bune și arende mai mari pentru țărani. Mediul socioeconomic articulat de fermele mici/medii și membrii acestora poate constitui un punct de plecare pentru eventuale acțiuni de dezvoltare rurală. Existența monopolurilor fermelor mari, ca și eșecurile cumulate ale statului de reglementare a pieței agricole, împiedică o mare parte a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
bebeluș până la subiectul în vârstă. Interacțiunea și complexitatea unor modele de comprehensiune, fie că sunt fiziologice, sociologice, psihanalitice, cognitive și educative constituie o regulă în practica clinică. Colecția Les âges de la vie propune o abordare completă, nosologică, clinică, terapeutică și socioeconomică a problemelor psihopatologice proprii diferitelor etape ale vieții. Lucrarea Legăturile evidente dintre depresie și tentativele de suicid (TS) prezente la toate etapele vieții dar și la adolescență au impus, din interes pentru coerență, abordarea concomitentă a celor două probleme. Cititorul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
poziție. Este un determinant favorizant pentru ceea ce va urma și o formă de manifestare a încrederii în evoluția unui subiect. Diploma este un instrument de recunoaștere a unor calități fără ca acestea să mai fie revelate la intrarea în noul sistem (socioeconomic). Cine posedă o diplomă „grea” are toate șansele să obțină o slujbă pe măsură. Una e să arăți o diplomă de licență obținută la o universitate oarecare din România, iar alta e să te prezinți undeva cu o diplomă obținută
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
el nu ajunge să semnifice trăsături distinctive ale întregului. Microeconomia operează cu simplificări factoriale, după moda mecanicii, dar spune, până la urmă, că nu este aceasta esența procesului economic ca dinamică a intersubiectivității în context macroeconomic, moderat și el cu perspectiva socioeconomică și cu deschideri către cunoașterea altor științe sociale. Or, echilibrul ca egalitate de forțe este inconsistent logic, căci factorii sunt egali doar cu ei înșiși, deci nu sunt egali între ei (Taleb, 2008), mai ales factorul muncă (homo œconomicus). Ca
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
omogenității prin echivalența dintre cauze și consecințe. Chiar strategiile cogniției economice, cum vom concluziona în continuare, născute din obsesia simplificării, până la unicentrarea semnificațiilor, devin surse de distorsiune, de turbulențe (vezi analiza privind tipurile de economie cazinou și autoreglementată). Nici perspectiva socioeconomică asupra proceselor economice, focalizată pe finalitate, nu reușește să construiască o viziune nuanțată, cu șanse mai mari de consistență, cu procesul real. Practic, socioeconomia sau economia instituțională încearcă se rezolve ce nu pot rezolva nici singure și nici la un
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a celorlalte puteri ca și cea a excluderii căii de mijloc pentru a imita matematica în utilizarea cu succes a metodei reducerii la absurd pentru soluționarea problemelor formale. Descrierea anterioară a comportamentelor factorilor, inclusiv prin agregarea la nivel micro-, macroși socioeconomic, oferă suficiente argumente ale recentrării conceptualizării pe procesualitatea economică posibilă în sisteme în condiții de mediere a stărilor de dezechilibru favorabil, nu diferit de perspectiva teoretică asupra sistemelor „departe de echilibru”, de natura complexă (Prigogine, Stengers, 1984). Dezechilibrul favorabil descris
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
-l scădea în țările bogate; abordarea interdisciplinară, ceea ce înseamnă, în forma cea mai simplă, corelarea nevoilor și criteriilor de ordin social, economic și de mediu. Procesul amplu de dezbatere a temei și de generare a unei noi strategii de dezvoltare socioeconomică globală, de identificare a mecanismelor juridice și financiare adecvate pentru a orienta tranziția la scară planetară a sistemelor socioeconomice spre un model de dezvoltare durabilă (Vădineanu, 1998) s-a derulat sub auspiciile ONU, concretizându-se în câteva documente importante, între
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ordin social, economic și de mediu. Procesul amplu de dezbatere a temei și de generare a unei noi strategii de dezvoltare socioeconomică globală, de identificare a mecanismelor juridice și financiare adecvate pentru a orienta tranziția la scară planetară a sistemelor socioeconomice spre un model de dezvoltare durabilă (Vădineanu, 1998) s-a derulat sub auspiciile ONU, concretizându-se în câteva documente importante, între care Declarația politică de la Rio privind mediul și dezvoltarea și Agenda 21, ambele adoptate de reprezentanții a peste 150
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
activități prin care sistemele sociale pot asigura dezvoltarea și valorificarea acestei categorii de „resurse”: a) identificare: această activitate se poate manifesta la nivelul a cel puțin trei paliere de complexitate: - identificarea aptitudinilor-cheie: este vorba despre identificarea aptitudinilor care, în funcție de situația socioeconomică prezentă, obiectivele programelor naționale de dezvoltare și tendințele previzibile ale evoluției situației internaționale, vor fi considerate deosebit de semnificative, putându-se constitui în centre de interes pentru programe specifice; - identificarea specificului aptitudinal: este vorba despre identificarea unor particularități ale distribuției aptitudinilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
caracteristice pentru un „bun cetățean” al unei societăți democratice - respectarea promisiunilor și angajamentelor, asumarea responsabilității, inițiativa, autodisciplina, toleranța (Wills, 1993); atitudinile sunt din ce în ce mai frecvent menționate, fie explicit, fie implicit, în contextul dezbaterilor de idei privind interdependențele dintre mediu și dezvoltarea socioeconomică, inclusiv prin referiri la necesitatea înlocuirii paradigmei „cuceririi naturii” prin paradigma „contractului cu natura” sau a paradigmei „excepționalității umane” prin „noua paradigmă a mediului”. Bibliografie Bowers, D.; Franklin, J.; Pecorella P. (1973), A Taxonomy of Intervention. The Science of Organizational
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
angajament. Încrederea de a canaliza schimbarea spre oportunități vine prin aplicarea tehnicilor de conducere care sunt centrate pe principii corecte și legi naturale. Schimbările continue vor fi marca Universităților de succes din secolul XXI. Pentru a rămâne deschise la schimbările socioeconomice și politice ale societății actuale, Universitățile, la fel ca alte organizații, ar trebui să renunțe la orice speranță că lucrurile vor rămâne neschimbate. Într-o Universitate dinamică și inspirată, schimbările continue ale obiectivelor, rolurilor și procedurilor ar trebui să fie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de tip asociativ-verbal TAV) ne arată că unele probleme generale se mențin, dar apar și unele aspecte noi față de perioada 1994-1995. De aceea, apreciem că modificările generale și complexe atât în țară, cât și în contextul european, internațional (de natură socioeconomică și geopolitică etc.) sunt principalele variabile care ar putea explica atât concepția/atitudinea diferențiatoare față de diplomație, cât și modificarea segmentului motivațional al angajaților. Aceștia proiectează o serie de priorități socioeconomice și politice în însăși activitatea lor, a MAE, a României
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în țară, cât și în contextul european, internațional (de natură socioeconomică și geopolitică etc.) sunt principalele variabile care ar putea explica atât concepția/atitudinea diferențiatoare față de diplomație, cât și modificarea segmentului motivațional al angajaților. Aceștia proiectează o serie de priorități socioeconomice și politice în însăși activitatea lor, a MAE, a României. Global, din clasificarea rezultatelor la chestionarul completat de lotul II sesizăm introducerea unor itemi de mare complexitate și responsabilizare. Sintetic, acești itemi sunt centrați în jurul foarte multor răspunsuri care se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
guvernamentală, se afirmă tot mai pregnant drept un organism puternic, calificat și capabil să-și exercite funcțiile esențiale de asigurare a siguranței cetățeanului și a ordinii publice nationale, având în vedere următoarele categorii de motive: • Motive ce țin de contextul socioeconomic Schimb[rile produse în societatea românească implică o nouă viziune asupra efectelor criminalității, ca fenomen social cu consecințe grave, inclusiv sub raportul eficienței acțiunilor întreprinse. Cu toate eforturile depuse, indicatorii crimei organizate se mențin încă la un nivel ridicat, iar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
390-401. Kasl, S.V. (1996), „The influence of the work environment on cardiovascular health: A historical, conceptual and metodological perspective”, Journal of Occupational Health Psychology, 1, pp. 42-56. Pitariu, H.D. (2003), „Stresul profesional la manageri: Corelative ale personalității în contextul tranziției socioeconomice din România”, Revista de psihologie organizațională, Editura Polirom, vol. III, nr. 3-4, pp. 11-31. Pitariu, H.D. (2004), „Stresul profesional la manageri: Corelate ale personalității în contextual situației de tranziție social-economică din România, în A. Opre (coord.), Noi tendințe în psihologia
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]