2,017 matches
-
mod firesc, dezbaterea pe marginea globalizării rămâne deschisă mai ales în aprecierile normative ale fenomenului, care diferă chiar și în interiorul grupurilor hiperglobalist și sceptic, în contextul în care transformaționaliștii adoptă o viziune mecanicistă, pe cât posibil neutră axiologic. Astfel, hiperglobaliștii de sorginte neomarxistă consideră că termenul globalizare este un slogan menit să escamoteze încercările unor liberali extremi de a dezmembra sistemele naționale de asigurare a bunăstării și de a reduce cheltuielile sociale ale statului și deplâng extinderea monopolului capitalismului imperialist. Scepticii de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
inspiră din bogata tradiție filosofilor Iluminismului, resuscitând ideea kantiană a „păcii eterne”. În opinia lui, odată cu încheierea „războiului rece” asistăm la „sfârșitul istoriei” ca atare: acesta reprezintă punctul final în evoluția ideologică a lumii și presupune universalizarea democrației liberale de sorginte occidentală ca formă finală de guvernare umană (Fukuyama, 1989, p. 4). Războiul ideologiilor este de domeniul trecutului, precum și era conflictelor globale, viitorul fiind „crearea unei piețe comune a politicii mondiale” (Ibidem, p. 16) care va diminua probabilitatea războaielor generalizate. Fukuyama
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
precum CTN, mișcările sociale transnaționale, agențiile de reglementare internaționale. Perspectivele globalizării vor fi conturate de cinci factori de influență: i. globalizarea - ca proces și concept - este produsul capitalismului și, ca atare, viitorul ei va fi pus în legătură cu evoluția capitalismului; ii. sorgintea globalizării, ca practică, proces sau fenomen, este situată în SUA; rolul și locul SUA în lume, în perspectivă, se pare că se vor schimba și globalizarea s-ar putea să capete alte dimensiuni teoretice și practice; iii. ca proces și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
structurale ale personalității asupra cărora nu vom insista în acest capitol. Toți factorii psihologici de prevenire sau combatere a stresului pot impune o serie de intervenții la nivel individual, nespecifice psihologiei muncii sau organizaționale. Dintre acestea putem aminti terapiile de sorginte cognitiv-comportamentală, tehnicile de relaxare, tehnicile de bio-feedback sau programele de training vizând managementul stresului sau timpului, ori îmbunătățirea abilităților sociale. Primele sunt denumite intervenții secundare, iar programele de training, intervenții terțiare, ambele acționând mai degrabă la nivelul reducerii morbidității generale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de întreținere, de corectare, etc. La acestea putem adăuga și ”funcția auxologică - de dezvoltarea fizică și psihică, funcția conativă - de împlinire a unor nevoi de mișcare și funcția integrativ socială” MIHAI EPURAN op.cit. (2005) ”Plastia” corporală MIHAI EPURAN (ibidem), de sorginte heteronomă sau autonomă (n.n.), rezultată prin modelarea sau remodelarea corpului uman, prin optimizarea marilor funcțiuni sistemice și organice, prin conotațiile sale de natură psihică, cu vechime milenară. Mens sana in corpore sano, devine astfel, un domeniu fundamental al activităților umane
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
este Cântarea Psalmilor, apărută la Madrid (1986), cu un cuvânt înainte de Vintilă Horia ( În loc de prefață) și o introducere de Aureliu Răuță. Este, așa cum remarca Vintilă Horia, o transpunere a psalmilor într-un limbaj cursiv, actual și într-o versificație de sorginte folclorică. Principalele calități ale poemelor originale, ca și ale tălmăcirilor poetice, sunt cantabilitatea, precum și un simț al ritmului și o firească adaptare a valențelor arhaice la tonalități moderne. Nota elegiacă se nuanțează mai propriu liric decât cea imprecativă în traducerea
ADAMS-MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285181_a_286510]
-
aici, În țări străine, [...] din pricina asupririlor ungurești”. Stăruind asupra acestui subiect, cineva atrăgea chiar atenția că „istoriografia problemei emigrării românilor În America are, totuși [...], lacune serioase. Astfel, cu toate că pentru cei mai mulți cercetători cauzele emigrării erau considerate a fi fost exclusiv de sorginte economică și socială, nu se poate nega Însă că această realitate era strîns legată de determinările politice ale regimului dualist din Ungaria”. Justificîndu-și afirmația, autorul citat arăta că „un elocvent argument În a ilustra și substratul etnico-politic al emigrării Îl
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
M. poate fi considerat unul dintre cei mai importanți scriitori balcanici români, în sensul echivalării acestui balcanism cu ironia. Mărturie stau volumele de poezii, întâiul dintre ele, Capricii (1929), remarcat de Perpessicius și datorită faptului că îngemănează, original, „fantazia” de sorginte eminesciană cu eludarea ludică a morții, așa cum se va întâmpla și în Coarde vechi și noi (1936). Aptitudinea pentru jocul liric, lexical și ideatic i-a adus lui M. eticheta de poet bizar, grav și ludic în același timp. În
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
după abia un deceniu de publicistică literară. Remarcabil este efortul criticului de a scăpa de tarele sociologizante ale vremii printr-o cercetare riguroasă a izvoarelor biografice și prin analiza mijloacelor artistice ale textului. Astfel, se observă coexistența unor formulări de sorginte ideologică („esența școlii burgheze” - „caracterul de clasă”, religia creștină - „dimensiune otrăvitoare” ș.a.) cu investigarea surselor, ceea ce duce la descoperirea unor mărturii noi despre anii de școală ai lui Sahia la Liceul Militar din Craiova și la „Sf. Sava” din București
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
de autor, Utopia nopții, îi este tipărită în 1998. Versurile târzii sunt percepute de autorul însuși „ca niște flori suferinde”, în care critica sesiza un tragism livresc, augmentat de vârsta adolescentină a eului liric. Totul este imaginar și reverie de sorginte romantică, filtrate în retortele moderniștilor simbolisto-decadenți, suprapunându-se unui alt imaginar, al cărților, al muzicii, al picturii și arhitecturii de burg. Interferența celor două zone ale fanteziei nu duce la o intensificarea sentimentelor, ci la volatilizarea lor, subțiind „mușchii și
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
o schimbare, o mai bună decantare a motivelor poetice și o personalizare a manierei de a scrie. Elemente specifice basmului vin să dea contur unei atmosfere exotice, încărcate de mister. Peisajul devine un personaj, un spațiu adecvat inițierii spirituale de sorginte folclorică. În următoarea carte, Versuri (1937), autorul reușește să creeze o stare de echilibru între expresie și idee, astfel încât trăirea poetică nu mai cunoaște acele sincope de tranzitivitate specifice scrierilor anterioare. Începe să devină perceptibil sentimentul morții, care cunoaște o
MARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288029_a_289358]
-
Israel și din Organizația Internațională a Ziariștilor. Interesul scriitoarei se îndreaptă spre proza memorialistică, în care creionează îndeosebi portrete de artiști, dar și spre proza de ficțiune. Nucleul magic (1986) este conceput ca o evocare a avangardei românești interbelice de sorginte evreiască. În centrul acesteia se află privirea cercetătoare a lui M., născută pe când tatăl său, M.H. Maxy, era la studii în Germania. Coeziunea familiei este aceea care motivează titlul cărții. În plus, familia Maxy își are magnetismul ei. Cei ce
MAXY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288069_a_289398]
-
lirismului conținut, de o senzualitate aproape inocentă, consacră o voce contemporană, în descendența directă a Magdei Isanos sau a Anei Blandiana. I. traduce și selectează în colaborare cu Dumitru M. Ion numeroase scrieri, alcătuind antologii, în special din literaturile de sorginte sud-slavă. De altfel, în 1986 primește, împreună cu Dumitru M. Ion, Premiul „Pana de aur” pentru traducerile din literatura macedoneană. SCRIERI: Neîmblânzită ca o stea lactee, București, 1974; Cu împrumut, mireasma tinereții, cu gravuri de Marcel Chirnoagă, București, 1975; Dogoarea și
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
refuzului înregimentării politice primele cărți ale lui I., Pastel handicapat și Autoportret cu foxterrier (1980), nu au putut apărea la o editură de stat, tipărirea lor fiind susținută financiar de autor. Textele, scrise în maniera story-poemului, conțin viziuni carnavalești, de sorginte suprarealistă sau expresionistă, personaje alegorice și onirice, precum și numeroase teme, motive și simboluri la care poetul revine obsesiv: labirintul și spațiile de trecere (ușa, fereastra, coridorul, tunelul, pragul, rama), jocul de lumini și umbre, instrumentele optice de percepere și de
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
mai întâi, o frescă istorică și socială cuprinzătoare. Boieri, țărani, târgoveți, haiduci, oșteni întrețin în jurul celor doi eroi un comentariu bine individualizat. Scrisă în versuri, drama alternează spectaculos impetuozitatea, retorismul tumultuos cu tonurile grave ori lirice, cu tentele comice, de sorginte populară. Există însă în urzeala piesei o meditație tulburătoare asupra nestatorniciei sorții, asupra zădărniciei atotstăpânitoare în răgazul pământesc. E un spor de profunzime reflexivă pe care drama istorică românească îl va recâștiga mult mai târziu. Ca urmași mai apropiați, V.
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
avea să se manifeste constant de-a lungul întregului traiect liric al lui I. Observația, poate prea tranșantă (nici celelalte „ispite” nu au dispărut ulterior), este în esență corectă: se rețin în primul rând obsesia unei mitologii rustice, ancestrale, de sorginte dacică (deși sunt evocate și „săbiile izvoarelor latine”), apoi filonul glorificării măreției voievodale, celebrarea marilor momente ale istoriei naționale, mitologizate prin recursul la o retorică solemnă și totodată ardentă (câteva titluri de poeme: Mihai Voievod, Motiv de baladă, Dacica, Voievozii
IUGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
precum și două piese de teatru: Artistul și Moartea, publicată postum, și Dialogii Psihopatului, rămasă în manuscris. Proza de debut a lui I. preia, în registru parodic, poza romantică a artistului nebun; nebunia este aici mimată, lucidă, ironică, autoironică și de sorginte livrescă. „Personajul”, care se poate identifica cu „autorul” (proza este o mică scenetă scrisă la persoana întâi), se trezește dintr-un vis revelator și, după un scurt monolog reflexiv, declară retoric: „Da, eram nebun”, apoi declamă din Odă (în metru
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
într-o situație de complet) ocupare a forței de munc). Că și pentru Keynes, abordarea este una macroeconomic), examinând relațiile dintre aggregate la nivelul sistemului în ansamblu, pentru a explica starea economiei ca întreg. Avem acum în fâț) elementele de sorginte economic) ale teoriei hobsoniene a imperialismului. Confruntați acas) cu o rât) a profitului în sc)dere și cu resurse subutilizate, potențialii investitori pornesc în c)utarea unor posibilit)ți mai mari peste granit). Acele oportunit)ți sunt descoperite acolo unde
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
un tânăr, cartea poate fi citită și ca o parabolă a scriitorului ce încearcă să țină trează atenția publicului său. În prelungirea acelorași tendințe, romanul Lebăda cu două intrări (2003) se dispensează de un al doilea personaj, extinde monologul de sorginte woolfiană și joyceană, într-un text fără nici un semn de punctuație, ceea ce trimite în cele din urmă tot la fibra inalienabilă a poetei. SCRIERI: Vina nu e a mea, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1968; Captivitatea cercului, București, 1970; Scrisori
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
privitoare la modul de viață al poporului român, respectiv portul, locuința, hrana, credințele, obiceiurile, superstițiile, particularitățile organizatorice și de ritual ale bisericii creștine ortodoxe (covârșitoare în Principate), care, laolaltă și diferențiat, emană, în propria-i viziune, același iz oriental de sorginte precumpănitor rusesc, dar și cu influențe occidentale pe care, curios, lasă impresia că nu le agreează 24. După șase săptămâni de ședere în București și de petrecere a timpului întro lume a contrastelor, printre bogați și săraci, între palate și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fel forța acestei influențe chiar în perioada regulamentară, când observăm o circulație a cărții grecești sufocată de publicațiile franceze, germane și engleze. Relevantă este chiar ușurința prin care, între 1821 și jumătatea veacului, modelele grecești sunt înlocuite cu altele, de sorginte occidentală, fără îndoială mai evoluate. Elina nu mai era la modă, iar generația care își împlinește • P.P. Panaitescu, Contribuții la istoria culturii românești, ediție de Silvia Panaitescu, prefață, note, bibliografie de Dan Zamfirescu, București, Editura Minerva, 1971, p. 30. O
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
regăsește în versurile din volumele ulterioare. Peisajul din care lipsesc (1981) dezvăluie un lirism neliniștit, cenzurat de cerebralitate, sentimente evanescente, topite în nostalgii și resemnări. Aceeași formulă - sugestia și ambiguitatea, elaborarea expresiei artistice, chiar estetizarea imaginilor și un simbolism de sorginte culturală - duce la estomparea stărilor recuperate ca trăiri lirice și în Terasa cu oleandri (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din București). Moderne ca simțire poetică, versurile decupează dintr-un jurnal intim, cu precizie, cu luciditate de chirurg, stări de spirit surd-persistente
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
povestirii, naratorul își pregătește cu grijă auditoriul, recurgând la strategii și trucuri anume, și totul dobândește un aer ceremonios, de ritual. G. are și gustul anecdotei (Cânele călcat pe coadă, Dac-a vrea Dumnezeu), al snoavei (Jalbă la Dumnezeu) de sorginte folclorică (Două nebunii - adevărată scenă de Decameron autohton). Sub aspectul oralității, apar unele potriviri cu Ion Creangă. Cu o memorie vie a întâmplărilor de altcândva, naratorul revine, din când în când, în acel spațiu al candorii: Cânele Bălan, nuvelă de
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
faptul că descripția lui nu avea un model real, ci se năștea din negura minții.” Acest „paradis pierdut” pe care-l caută i-l redă numai amintirea. Dincolo de modelul „lumii rurale a lui Francis Jammes” sau de estetica urâtului de sorginte baudelairiană, afinități confesate de autorul însuși, dincolo de umbra lui Arghezi, pe care poetul îl descoperă spre a se găsi pe sine, după cum demonstrează Mircea Martin, Moldova copilăriei lui F. se recompune mozaicat din amintirea târgurilor patriarhale ale Herței, unde „miroase
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
stadiu inițial de exercițiu sau de simplu joc, prin elementele moderne atunci ale scriiturii, prin finețea și adecvarea cu care sunt urmărite reacțiile personajelor, în primul rând cele ale copiilor și adolescenților, prin prospețimea și umorul dialogurilor. Un intelectual de sorginte pascaliană, pentru care ironia este, de asemenea, un mijloc firesc de expresie, se arată G. în publicistica răspândită în reviste și strânsă în volumul Eseuri din 1971, prefațat de Șerban Cioculescu. Sunt glose, aparent fără pretenții, dar pline de miez
GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287244_a_288573]