956 matches
-
un element adesea nelipsit în pictura epocii. În desenele din tinerețe ale artistului chiar se remarcă o extraordinară dexteritate în desenarea acestora. Un alt desen renumit este o scenă macabră desenată în 1479 în Florența, reprezentându-l pe Bernardo Baroncelli spânzurat, în legătură cu asasinarea lui Giuliano, fratele lui Lorenzo de Medici, în cazul conspirației Pazzi. Umanismul renascentist nu trasa o graniță categorică între știință și artă, astfel încât studiile științifice și inginerești ale lui Leonardo da Vinci sunt cel puțin la fel de impresionante și
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
spânzurătoare în furci, pe un deal care de atunci poartă numele de "Coasta Furcilor". Prin această pedeapsă revoluționarii maghiari au dorit sa dea o lovitură contrarevoluționarilor din regiune. Dealul este unul dintre cele mai înalte din zonă, iar furcile cu spânzurații puteau fi văzute de la mare distanță. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 140) localitatea apare sub numele de „"Forró"”. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.239 locuitori, dintre care 1.190 români, 39 maghiari și 9
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
respingând cererea lui Caracciolo de a fi judecat de ofițeri britanici și nici nu îi permite să citeze martori în apărarea sa. Caracciolo este judecat de ofițeri napolitani regaliști și este condamnat la moarte. El cere să fie împușcat, nu spânzurat, dar Nelson la dorința reginei Maria Carlota (prietenă apropiată cu amanta sa, Lady Hamilton) ,îl refuză și ignoră cererea instanței de a-i da 24 de ore timp lui Caracciolo să se pregătească. Caracciolo este spânzurat la bordul fregatei napolitane
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
lui Turcu Petru (Ponoran) că în Petros au spânzurat mulți oameni. Într-o noapte, pe ascuns au venit niște oameni din Petros la profesor acasă și l-au rugat să intervină la comandant deoarece oamenii din Petros erau în continuare spânzurați. Profesorul a intervenit la căpitan, care a trimis un curier cu o scrisoare și cu acei oameni la ofițerii din Petros și au încetat masacrele. Alt eveniment: La 1 dec. 1918 și din comuna Livadia a plecat o delegație de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Bichigiu și Romuli. Opoziția inițială a localnicilor a culminat cu revoltă din mai 1763 de la Salva când grănicerii au refuzat să depună jurământul de credință, soldata cu martirajul bătrânului centagenar Tănase Tudoran, tras pe roata, si a altor patru persoane spânzurate. Motivele fundamentale ale acestui refuz au fost: neînțelegerea și severitatea manifestate de unele cadre ofițerești și extinderea obligațiilor asumate sub jurământ prin datoria de a lupta oriunde peste granițele imperiului, chiar și pe mare, si poate mai putin, apartenența la
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
în așteptarea execuției, poetul a scris cinicul „Catren - Ce a făcut Villon când a fost condamnat la spânzurătoare” (vezi cap. Stilul villonian), în și, poate, cea mai celebră baladă a sa, un epitaf, un testament lăsat în umbra morții, „Balada spânzuraților” ("La ballade des pendus"). Pe 5 ianuarie 1463, ca urmare a recursului, Curtea supemă de justiție a Parisului ("le Parlement") i-a anulat pedeapsa capitală, posibil, deoarece unul dintre cei trei judecători s-a nimerit să fie părintele Henri Thiboust
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
des gallans, pour abbreger," "Respondit : « Ma vie est finée !" "En enfer me fault heberger." "Vecy ma dernière journée ;" Or suis-je bien ame dampnée !" "Nostre peché nous a attains," "Car nous yrons, sans demourée," "En enfer avec ces putains !" </poem> „Balada spânzuraților” ((La) "Ballade des pendus", 1463) este considerată ca poemul villonian cel mai remarcabil și, poate, unul dintre cele mai excelente texte ale Evul Mediu Târziu (Gert Pinkernell: ). Pinkernell presupune că a fost scrisă în temniță, în așteptarea execuției în timp ce Claude
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
-Biserică de zid cu hramul ,Sf. Ioan Botezătorul, (datata din 1877) din satul Vaideeni - monument de arhitectură; -Biserică de lemn cu hramul ,Cuvioasa Paraschiva, (datata din 1893) din satul Cornet -monument de arhitectură; -Capelele Talănci și Bădulesti; -Cheile Cernei; -,Piatra spânzurata, - monument al naturii pe Valea plopilor, sat Izvoru- Rece; -Piua pe apă din satul Vaideeni; -Defileul râului Luncavăț; Din Vaideeni, două drumuri de plai, cu acces la stani, constituie trasee turistice de intrare, dinspre sud, în masivele Căpățâna și Parâng
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
social, obiectiv, realist și modern scris de Liviu Rebreanu și apărut în anul 1920. Liviu Rebreanu este creatorul romanului românesc modern, deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura română, "Ion" și primul roman de analiză psihologică din proza românească, "Pădurea Spânzuraților". "Ion" este primul roman obiectiv din literatura română, fiind apărut în anul 1920, după o lungă perioadă de elaborare, așa cum însuși autorul menționează în finalul operei, între martie 1913 - iulie 1920. Apariția romanului a stârnit un adevărat entuziasm în epocă
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
Apare în anul 1920, fiind o capodoperă care înfățișează universul rural într-o manieră realistă, fără idilizarea tipică sămănătoriștilor și poporaniștilor. Capodopera lui Liviu Rebreanu este romanul „Ion”, dar acesta a mai scris și alte romane izbutite artistic, precum: „Pădurea spânzuraților”, „Răscoala” și romanul de dragoste „Adam și Eva”. Romanul „Ion“ este o monografie a realităților satului ardelean de la începutul secolului al XX-lea, ilustrând conflictul generat de lupta aprigă pentru pământ, într-o lume în care statutul social al omului
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
pătrunde astfel în tainele magiei. La fel ca șamanii, el poate să-și schimbe forma, poate să-și trimită spiritul sub forma unor animale, iar în Havamal el spune că știe un farmec cu care ar putea face ca un spânzurat să coboare din spânzurătoare. Odin este ajutat de cei doi corbi ai săi, Hugin și Munin, care îi povestesc tot ce se întâmplă în lume. Conform altor legende, Odin a căpătat inteligența supremă prin intermediul vicleniei sale. El a poruncit zeilor
Odin () [Corola-website/Science/297857_a_299186]
-
grațiat și condamnarea sa a fost comutată la muncă silnică pe viață în zilele noastre a devenit un loc pașnic și bogat pentru drumețul îndrăgostit de adevărata natură dealul este unul dintre cele mai înalte din zonă iar furcile cu spânzurații puteau fi văzute de la mare distanță prin gaura de șase țoli din poarta de lemn intrau stropi albi de apă mannheim considera cunoașterea nu ca pe un fapt al gândirii pure ci ca un rezultat al conviețuirii active în societate
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Înflorirea păduceilor din Cimitirul Inocenților în dimineața de 24 august, este văzută de mulțime drept un semn divin al epurării. Cadavrul lui Coligny este găsit în apele Senei și după ce este lăsat să putrezească trei zile, este emasculat și apoi spânzurat. În dimineața de 24 august regele ordonă în van încetarea masacrului. El ia diverse măsuri și încearcă în zadar să protejeze viața oamenilor aflați în pericol. Cei doi prinți hughenoți Henric de Navara (19 ani) și prințul de Condé (20
Noaptea Sfântului Bartolomeu () [Corola-website/Science/308555_a_309884]
-
consolida împotriva alunecărilor de teren (datorate infiltrației apei în sol), precum și a eroziunii materialelor folosite la construcția acestor monumente arhitectonice. Pe latura de est a zidurilor de incintă, se poate deschide și astăzi o poartă din lemn cunoscută drept Poarta Spânzuraților. Aceasta este confecționată din lemn și are două uși care se deschid din interior și se închid cu un zăvor. Totuși, neexistând nici un drum de acces astăzi spre această poartă, ea rămâne mai tot timpul închisă. În decursul existenței sale
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
-lea Ghica, Mănăstirea a continuat tradiția primului locaș de cult fondat pe acest amplasament în secolul al XVI-lea de către hatmanul Melentie Balica. Tradiția spune că cei condamnați la moarte erau scoși pentru executare din beciurile palatului domnesc pe Poarta Spânzuraților. Ieșirea din mănăstire pe această poartă dădea către un maidan, loc unde se organizau execuțiile publice (prin spânzurare) ale tâlharilor, între 1820 și 1845, în special în zilele de iarmaroc. În curtea Mănăstirii Frumoasa, în partea stângă a bisericii, domnitorul
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
de represiune contra comunității șiite. 90 de membri ai influentei familii de clerici șiiți al-Hakim, dintre care doi membri de seamă Mohammad Baqir al-Hakim și Abdul Aziz al-Hakim se opuneau regimului lui Saddam din emigrație, au fost arestați, 6 fiind spânzurați. Represiunea împotriva kurzilor a vizat 8 000 de membri ai clanului Barzani, puși să defileze prin Bagdad, după care au fost împușcați. Începând din 1983, campania de represiune contra kurzilor irakieni s-a intensificat, pe măsură ce creștea numărul insucceselor pe câmpul
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
ascunde. Amelia, înspaimântată de faptul că îl iubește pe Riccardo, neavând puterea să se elibereze de acest sentiment, vrea să apeleze la ajutorul Ulrikăi. I se recomandă ca leac o buruiană pe care trebuie să o culeagă singură de pe dealul spânzuraților. Riccardo hotărăște să o urmeze. <br> Se aud voci. În timp ce Amelia pleacă, suita guvernatorului, la care s-au atașat Samuel și Tom, își face apariția. Riccardo, văzând că i-au sosit prietenii, iese din ascunzătoare, se apropie de Ulrika și
Bal mascat () [Corola-website/Science/307437_a_308766]
-
a fost până atunci ascunsă, izbucnește. Extazul este întrerupt de apariția lui Renato. Pentru a nu fi recunoscută, Amelia își acoperă fața cu vălul. Renato a venit să-l prevină pe Riccardo că grupul de conspiratori se îndreaptă spre dealul spânzuraților. Trebuie să fugă! Înainte de a pleca, Riccardo îi cere lui Renato să conducă doamna cu văl până la porțile orașului, fără însă a încerca să-i afle identitatea. Conspiratorii, conduși de Samuel și de Tom, s-au apropiat. Spre surprinderea lor
Bal mascat () [Corola-website/Science/307437_a_308766]
-
ar face referire la cele nouă nopți în care se zice că Odin a stat atârnat de crengile copacului pentru a cunoaște runele și pentru a avea inteligență supremă. Spânzurătoarea este uneori descrisă în vechile scrieri nordice sub numele "armăsarul spânzuratului". În Fjolsvinnsmal, un poem din Edda, Arborele Lumii este numit "Mimameid" (adică în limba nordică: "Copacul lui Mimir"). Foarte probabil este ca Yggdrasil să fie identic cu Lerad, un copac ale cărui frunze și rămurele cad pe acoperișurile palatului Valhalla
Yggdrasil () [Corola-website/Science/302267_a_303596]
-
Pădurea spânzuraților este un roman de război și de analiză psihologică scris de Liviu Rebreanu și publicat în 1922 de către Editura Cartea Românească din București. Romanul reia tema nuvelei anterioare „Catastrofa” (1919), completând-o cu evenimente inspirate din tragedia reală a fratelui
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
evenimente inspirate din tragedia reală a fratelui scriitorului, sublocotenentul Emil Rebreanu, ce fusese condamnat la moarte și executat în mai 1917 prin spânzurare la Ghimeș pentru încercarea de a traversa frontul în scopul de a se alătura Armatei Române. "Pădurea spânzuraților" configurează un univers dominat de război și pândit de perspectiva morții prin spânzurare, prezentată chiar din primele scene ale romanului. Acțiunea romanului se petrece în timpul Primului Război Mondial. Romanul prezintă dilema morală a lui Apostol Bologa, un tânăr ofițer român din Armata
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
suflet poți trece pragul morții, căci ea stăpânește și dincolo, pretutindeni, în toate lumile existente și inexistente...”". Moare în zorii zilei, detașat de lumea pământească, "„cu ochii însetați de lumina răsăritului”" și cu privirile îndreptate "„spre strălucirea cerească”". Romanul "Pădurea spânzuraților" este împărțit în patru părți (denumite de autor "cărți"), cu un total de 41 de capitole numerotate cu cifre romane și fără titluri. Gruparea cărților și capitolelor este realizată astfel: Fiecare dintre cele patru părți conține, potrivit caietului de creație
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
dezertor” (1919) și „Catastrofa” (1919). Ideea scrierii acestui roman datează de la sfârșitul anului 1918, când un prieten i-a arătat lui Liviu Rebreanu o fotografie ce reprezenta o pădure plină cu cehi spânzurați în spatele frontului austriac din Italia. Militarii cehi spânzurați făceau parte din Armata Austro-Ungară și refuzaseră să lupte pe frontul din Boemia, fiind considerați „trădători de patrie” ("Landesverräter"). Prietenul său urma să o prezinte ca document fotografic în dosarele delegației române la Conferința de Pace de la Paris pentru a
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
de origine română David Pop era silit să lupte împotriva armatelor românești, fiind măcinat de sentimentul vinei. Impresionat de fotografia pe care tocmai o văzuse, scriitorul a hotărât să reia frământările sufletești ale eroului nuvelei într-un roman intitulat "Pădurea spânzuraților". Ideea creativă a autorului era următoarea: „voi face o asemenea pădure cu spânzurați în Bucovina, unde oamenii executați vor fi toți români. Eroul meu, văzând atâția români uciși de către înșiși conducătorii patriei pentru care luptă și-și primejduiește viața, se
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
făcuse datoria cu cinste, ofițerul român este cooptat de superiorii săi în curtea marțială care urma să-i judece pe trădători. Confruntarea cu propria sa conștiință îl determină să încerce să treacă la români, dar va fi prins, judecat și spânzurat. Ulterior, scriitorul se răzgândește și decide să scrie un roman. Câteva luni mai târziu, în primăvara anului 1919, Liviu Rebreanu a aflat de la un prieten din copilărie (învățătorul Dariu Pop, ce fusese ofițer în rezervă în armata austro-ungară) că fratele
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]