4,641 matches
-
în sînu-i cu așa groaz-adîncă, Stins e-ochiul... gura rece... grozav și rece-asudă, De recea lui sudoare mi-e mâna încă udă... O, sufletul îmi arde... E groaza, este setea... Ei! să vedem odată coroana și pecetea. Scrinul închis? Cu spada să dau lacata-n laturi... Tu numai, cerc de aur, privirea mea o saturi. (Popa urmează. El sparge scrinul. Dibuie) Nu-i, nu-i coroana, pecetea, spada, tot, Dar cui le-a-ncredințat el să [î]nțeleg nu pot... (se-ntoarce... vede
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
groaza, este setea... Ei! să vedem odată coroana și pecetea. Scrinul închis? Cu spada să dau lacata-n laturi... Tu numai, cerc de aur, privirea mea o saturi. (Popa urmează. El sparge scrinul. Dibuie) Nu-i, nu-i coroana, pecetea, spada, tot, Dar cui le-a-ncredințat el să [î]nțeleg nu pot... (se-ntoarce... vede tronul acoperit) Dar cine oare tronul cu negru coperi? (tună) Ce tunet! (din sala de banchet) Să trăiască Sas!! Aide, nu pieri! Curaj! Ce sânt acestea? Nimicuri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nebuno, și totuși te urăsc! [BOGDANA] Aide! Aide, ți-e frică, aceasta-i tot, ți-e frică! Bat vinele în friguri, încolo n-ai nimică. Vezi tu ușa aceea?... Acolo, după dânsa, E piatra ce-ți stă-n cale... cu spada dă într-însa! (Sas iese) A! Bogdane, tu ram din viața mare, Curând și nici o umbră trupina toată n-are. SAS (se-ntoarce) Ca puiul unei paseri sub mâni mi se zbătea. BOGDANA Taci, taci! Ei, este gata!... E mort
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
straja să o ție în curțile domnești... M-auzi?... Nimic din aste să nu le știe nime, Veghează zi și noapte - noapte și zi veghează, N-ai auzit nimica și n-ai văzut nimic! Vezi tu pecetea asta-n mânerul spadei mele? A ei încrețiture în cap ți se-ncrețească, Cu ea, cine va cere o trecere, să-i dai. De astăzi înainte tu nu mai ai stăpân Decât pe mine. MESTEACĂN Bine. SC[ENA] V - Bună vreme. - Vreme rea. Dar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
soarte, o soarte neînvinsă, Deasupra multor capuri de pe acest pământ. Vom zice dar ca Domnul în oara mîntuirei: "Lasă să treacă, Doamne, ș-acest pahar nainte-mi, Dar nu să-mi fie voia ci voia ta să fie". Tu ești mănunchiul spadei ce Dumnezeu o poartă, Gura de lup preaaspră cu inima de miel. {EminescuOpVIII 143} ROMAN Cât veți trăi în lume, și ani mulți să trăiți, Nu-i mai vedea pe Roman. Eu n-am avut copii Și tu mi-ai fost
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e un sâmbure de *** de ***, un sâmbure de Domn, ș-ai zis, desigur..." Vere! dă *** gurile căscate, am a-ți spune o vorbă la ureche" și rămas numai cu câțiva martori * ți-ai aruncat mantaua * în colț *, ți-ai scos spada, și el a scos-o, și ai spus: Vere, să vorbim două vorbe între noi, numa între noi... " E păcat atunci* de Cornea, trebuie să fi fost viteaz și tânăr om... Tânăr om, M[ăria] T[a], și darnic cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și păru a păli. - Scrisoarea ei seamănă cu aceea maicei sale, zise el și puse epistola pe masă. Să continuăm. Noi jucarăm, însă în curând mă văzui împresorat de figurele sale; neliniștea mea internă creștea, era ca și când îmi spânzura o spadă goală de-un fir de păr deasupra capului; luminările părea a arde mai întunecat, bumbul alb de la regele meu părea palid ca laptele, pe când figurele purpurii a lui Caldero, luminoase ca cărbunii aprinși, străluceau de o lumină internă. - Șac, zise
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în mînile lui când văzu că, prin mijloacele legale întrebuințate pîn-acum, Bosnia nu va putea fi ținută deloc la legea catolică. Puterea ce-o exercita clerul sau nu ajungea ea singură la opera întreprinsă și avu nevoie de potențare prin spada autorității mirene. Așadară papa se adresă în an[ul] 1340 către banul Bosniei, Ștefan, cu cererea și admonițiunea ca să ridice din nou cultul religiei romano-catolice, {EminescuOpXIV 79} împinse aproape la pieire prin nenumărații eretici, mai cu seamă de lege grecească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
grăbitoare împăratul zbură pe teatrul de război și sosi întîi în ținutul Bulgarophygos, avid după o ciocnire cu cumanii, cari roiau desfăcuți prin țară după pradă. La știrea grabnicei apropieri a împăratului ei fugiră cu pripă înapoi și pierdură prin spada romeilor ce înaintau pe mulți dintre semenii și din însemnatele lor căpetenii naționale. Lipsit de nădejdea unei bătălii, împăratul își concentră o astea sa numeroasă și așeză cartierul său general lângă râul Rigina, de unde făcu cu toate puterile preparative pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și împărți cu el scaunul domnesc și patul conjugal. Fără nici o îndoială inițiativa unei asemenea relații a pornit de la Maria și Lachanas se zbătea la început contra ideei de-a câștiga pe calea tratativelor și a învoielii, ceea ce izbândise prin spada și puterea sa, de aceea și mai târziu el era zborșit și nu intra deloc în voia nevestei care căuta a-l deprinde cu luxul și desfătăciunea Curții. La duioșiile și dezmierdările Mariei, Lachanas răspundea cu țineri de rău, amenințări
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în loc. Ungurii la nevoie estremă sar de pe cai jos, se aruncă cu inimă de leu asupra moldovenilor, taie pe mulți dintr-înșii și-i silesc să se retragă în cele mai apropiate ponoară și prăpăstii, aducând fugarilor mari pierderi. Cu spada în mână Sigismund își face drum în țară și pătrunde până la capitala Suceava. Ștefan Vodă, atât de viteaz între stânci, ponoară, codri și vizunii, pierde curajul la câmp limpede și, nemaiputând pune temei pe puterea sa, se pune pe rugăminți
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trebuie să aleagă un singur drum corect, este similară cu dezorientarea lui Oedip în fața multiplelor răspunsuri posibile, din care trebuie să aleagă un singur răspuns (cuvânt) corect. Acest „cuvânt corect”, Adevărul care răpune monstrul, nu este 49. Cu ghemul și spada, Ariadna și Tezeu în centrul Labirintului (gravură din cartea De Labyrintho de Stabius, Nürnberg, 1510) decât un simbol al Logos-ului - o altă „armă” magică a Demiurgului cu care „răpune”, ordonează Haosul, creând Cosmosul. Sfinxul, monstru compozit (antropozoomorf) din aceeași
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ea semnificativă. Voi menționa întâi credințele populare conform cărora Sf. Mihail, care „poartă Luna și Soarele”, este și acela care „taie pânza nourilor de grindină” (21, p. 95). Așa cum apare în credințe, colinde sau legende apocrife, Arhanghelul Mihail înarmat cu spada (sau Sf. Ilie înarmat cu fulgerul) taie una (sau două, sau patru) dintre aripile diavolului - cel care răpește (întunecă) Soarele de pe cer (7, pp. 12-13, 501, 1294). Folosirea unui descântec-blestem, cu efecte similare incantației infantile, se regăsește într-un scenariu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi destul de plauzibilă. Folosirea de către copii a unor versiuni de tipul „Dă-mi măicuță bâta/ S-alungăm ploaia-ndărâta” (11, p. 146) și, în general, menționarea frecventă în descântecele infantile a unor arme/unelte tranșante sau contondente (mai, bâtă, cuțit, topor, spadă, secure etc.), cu care sunt amenințați norii, furtuna, ploaia, sunt tot atâtea argumente în favoarea acestei ipoteze. Totuși, mai probabilă mi se pare a fi o altă soluție. În afară de înțelesul de „știulete de porumb” și de „drug”, cuvântul drugă mai are
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu Ungaria? Străin de origine română a fost Alexandru Basarab care a înfrînt pe regele Carol Robert și toți acei pe care mater parens, muma născătoare a neamului românesc, Transilvania, i-a revărsat în șesul Dunării, pentru a crea cu spada și plugul moștenirea istorică a neamului latin de lângă Dunăre? Și Bogdan și Radu Negru au ieșit fără pașaport de emigrare de sub dominațiunea străină, pentru că preferau libertatea lor de conștiință onorilor și siguranței ce le prezenta dependența de coroana Sf. Ștefan
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
instituțiuni. Domnul nu mai are dreptul de a pedepsi pe tâlharul pus în funcție, el n-are dreptul de-a apăra poporul în contra celor ce învederat îl exploatează, nici asupra vânzătorilor de țară și Domnie el nu mai are dreptul spadei. Luîndu-se puterii supreme atributele ei înalte, ele s-au depus în mâna Caradalelor; prin chiar legea fundamentală s-au consfințit domnia veneticilor și a parveniților - republica C. A. Rosetti. Să urmărim dar gradele de tranziție în care domnia acestor elemente
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care lasă să subziste rădăcinile profunde ale conflictelor."59 Să ne amintim de frontispiciul alegoric ce precede ediția orginală a Leviathanului lui Hobbes; ieșind la suprafață deasupra pădurilor, cetăților și cîmpiilor, gigantul mustăcios și încoronat ține în mîna dreaptă o spadă și în cea stîngă o cîrjă mai jos, în față, o fortăreață, o catedrală; o coroană, o mitră, un tun, un trăsnet al excomunicării; o bătălie, un conciliu. "Primăria și NRF", două chei pentru strategul nazist care sosește la Paris
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
religie a cetățeanului cititor. Deznodînd legătura politică, electronul reînnoadă legătura economică transformînd iluzia economică în noua religie a consumatorului de imagini. Mișcare de balansoar care își are propria traducere socială. Tipăritura precipita ascensiunea burgheziei de robă și declinul burgheziei de spadă. Electronul precipită declinul moștenitorilor magistraturii (profesiuni liberale și intelectuale) și ascensiunea moștenitorilor magazinului (managerii și micii întreprinzători). Dominantele se schimbă. La fel și sacralitățile simbolice. Tipografia accelerează transferul acelei aura a Cărții ce conține Adevăr în cărțile conținătoare de adevăruri
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cea care a precedat-o.” (Emil Cioran) Este fără Îndoială o „nedreptate” produsă În planul valorilor spirituale, fiecare generație resimțind ca frustrantă Înlocuirea, uneori brutală, a valorilor În care ea s-a format și În care a crezut. * „Privirea este spada sufletului.” (A. Cehov) Pentru că „privirea” preia cele mai naturale trăiri ale noastre, adică cele mai sincere emoții și dorințe ale noastre (care dintre noi ar putea uita, de exemplu, unele dintre privirile mustrătoare ale părinților, din vremea neastîmpăratei noastre copilării
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În câte trei sau patru linii trasează portrete de neuitat, de pildă, Pitt sosind la Downing-Street pe o dimineață însorită și albăstruie de primăvară, îmbrăcat ca totdeauna în negru, cu tricornul sub brațul stâng, sprijinit de mânerul de fier al spadei, urcând cu nonșalanță treptele câte două și privind absent peste capetele emigraților solicitanți; sau regele George al III-lea, nebun, rătăcind singur, ca regele Lear, prin sălile palatului și așezându-se la clavecin să cânte din Haendel. Sute de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
în Ploiești, începând din 1940. Membru fondator al grupului „Gânduri și rânduri”, se află între cei care întemeiază și editează revista cu același nume (Ploiești, 1937-1938). Întors de pe frontul de Răsărit (va fi decorat mai târziu cu Coroana României cu spade și panglică de Virtute Militară), este numit redactor responsabil al revistei „Gând prahovean” (1943-1944). După război conduce, din 1945, Organizația Tineretului Liberal din Prahova. În 1946 este arestat timp de câteva luni; eliberat, își reia funcția până la desființarea Partidului Național
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
lui în calitate de patron al țării se producea într-un moment esențial pentru integrarea societății și constituirea națiunii medievale. De acum încolo s-a considerat că în înlănțuirea timpurilor deasupra cehilor veghează stăpânitorul veșnic, Sfântul Václav, înfățișat în platoșă, cu scut, spadă și drapel, care acordă țara Přemyslizilor temporar, spre administrare. Să reținem că suveranii cehi au exercitat puterea în evul mediu în calitate de vicarius al Sfântului Václav, și nu de vicarius Christi, cum era cazul celorlalți regi europeni. Protector al oștirii boeme
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
va intitula chiar domn al Țării Moldovei și Valahiei, vis din pricina căruia și-a aflat, de altfel, și căderea. Sunt câteva din aspectele domniei lui Vasile Lupu, ale cărei trăsături împărătești reies, inevitabil, și însemnelor puterii marelui domn: sceptrul și spada, coroana închisă, cu vulturul bicefal deasupra ei, și cu bogați lambrechini 30, înfățișată pe candelabrele de la Golia, dar și pe pecețile lui Gheorghe Ștefan și Ștefăniță Lupu31. Nu trebuie uitat un element specific domnului, acela sugerat de relația dintre numele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ed. introd. Vladimir Streinu, București, 1978. Traduceri: Isadora Duncan, Viața mea, București, 1946 (în colaborare cu Ben Corlaciu); Romain Gary, Groapa bunei speranțe, București, 1946; Demian Bednâi, Figuri cunoscute, București, 1953, Versuri alese, București, 1958; Rafael Alberti, Între garoafă și spadă, București, 1957, Versuri alese, București, 1958, Poezii, pref. Mihai Beniuc, București, 1964 (în colaborare cu Veronica Porumbacu); Irving Stone, Bucuria vieții, București, 1962 (în colaborare cu Liana Dobrescu), Agonie și extaz, pref. Dan Grigorescu, I-II, București, 1966 (în colaborare
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
serviciilor de informații într-o societate democratică și relația dintre caracterul secret și normele guvernării democratice. Potrivit uneia dintre tabere, serviciile de informații au devenit sau, cel puțin, ar fi trebuit să devină mai puțin niște instituții „de capă și spadă” și mai curând să se constituie într-o sferă a științelor sociale care să caute să analizeze și în final să anticipeze problemele de natură politică, economică, socială și militară. Prin urmare, nu era nevoie să desfășoare o activitate prin
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]