35,079 matches
-
cum îi venise ideea acestei ediții, a scris, tot despre Rilke: Dacă am încercat să încredințez limbii franceze gândirea lui Rilke atât de conștientă și de sigură de ea însăși, cum chiar el a spus-o, am făcut-o cu speranța de a face mai bine cunoscut lumii sufletul acestui poet rătăcitor". Și totuși nu acestea au fost, probabil, rațiunile care au adunat atâta lume aleasă la conferința d-nei v. Mutius. Ci, cu siguranță, curiozitatea de a afla de la sursă date
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
simplu, la care mereu a tînjit, l-a împins pe Sebastian la sinucidere, (ades invocată ca o posibilă soluție) așa cum l-a împins, de pildă, pe alt mare nefericit, Cezare Pavese. Ultimele pagini ale jurnalului atestă că resursele lui vitale, speranța de a se bucura de beneficiile libertății erau mai puternice decît tristețea, amărăciunile și deziluziile. O afirmă chiar el în ultima însemnare din jurnal.
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
șmecher." (Ispitele lui Moș Grămadă) Urmuziană este alăturarea de elemente altfel greu de întâlnit: "un convoi compus din șapte mii de scripete, din fleici, din inele și din astre" (Autobiografie) "Calistrat împacă inerția cu spasmele, deziluzia definitivă și tragică cu speranța imediată a unui crenvurșt, și hipnotismul cu onania, exhibând o fizionomie radioasă și profund muncită de cele mai chinuitoare probleme." (Calistrat) Se vede cu ochiul liber că stilul lucid, cu simetrii calculate, se află departe de automatism. Urmuz e urmat
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
multele personaje istorice pe care le pomenește naratorul, împroșcîndu-le cu insulte (ale căror motivații rămîn, din păcate, un mister), numai Bartolomeu Dias pare a-i merita simpatia, ceea ce, totuși, nu-l face vrednic de un tratament mai riguros. Capul Bunei Speranțe, atins de Bartolomeu Dias în 1487, și care inițial a fost botezat Capul Furtunilor, și-a primit numele cunoscut astăzi de la regele D. Joăo al II-lea și nu, așa cum pretinde autorul, de la D. Manuel, care, la vremea respectivă, nici
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
vremea ostaticilor femei. Parcă le împingea cineva de la spate, să cadă în plasă, să-și pună protectorii în dificultate. Grație televiziunii rebele, aflase că bioloaga se afla într-un fel de deportare, pe undeva, prin Africa, și că nu existau speranțele eliberării. El însuși era implicat în odiseea Salmei, căci dorise să aibă mai multe piețe de desfacere în afacerile sale, doar se spurcase la bani și era orb atunci când voia să-i obțină. Situația Gildei îl punea la o nouă
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
radio un serviciu de ceai de culoarea pămîntului un suflet orgolios și necruțător o piele afurisită un dumnezeu plictisit o dorință ca o vină de moarte tu plimbi pe străzile unui oraș din centrul europei lașitatea și lipsa mea de speranță a doua scrisoare către nikos pune mîna pipăie simți zidul? aici nu ne vede nimeni aici suntem în siguranță cu noi e un zid mare și gros am putea să ne mîngîiem săruta tăia sexele dar asta deja nu mai
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
complete a scrierilor marelui poet medieval francez François Villon, Opera omnia, lucrare plănuită și definitivată numărînd peste 1400 de pagini. Realizarea acestei ediții integrale este rămasă, pentru moment, în stadiu de proiect din lipsa fondurilor necesare tipăririi". O rază de speranță se întrezărește totuși, prin chemarea adresată în același Preambul unor ,binefăcători cu dare de mînă, dispuși să acopere cheltuielile imprimării celor 1000 de exemplare prevăzute". Dacă apelul va trezi ecoul scontat, vom avea ,prima ediție integrală din lume a operei
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
puține, până acum câteva săptămâni, când, cotrobăind după o informație prin cutiile cu fișe extrase după cutremur, am dat, pe neașteptate, de plic și de fotografii. Le public acum, înainte de a le dărui, la rându-mi, Muzeului Literaturii Române, cu speranța că, procedând astfel, nu le voi mai ,pune bine" încă o dată. Pe fiecare fotografie, d-l Dem. Urmă a scris câte o ,legendă", legende pe care le reproduc în ordinea numerotată a fotografiilor: 1. ,Iulie 1931, București. Paraschiva și Tudor
Tudor Arghezi, naș - patru fotografii necunoscute by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11482_a_12807]
-
dumitale. S-ar putea să te chemăm de la o zi la alta, de la o oră la alta. Nu putem ști. Depinde ce șansă ai. Obiectiv vorbind, șansele sunt mai mari acum fiindcă începe vara." Folosise câteva soiuri de medicamente în speranța că verdictul ar putea fi infirmat. Dar se dovedise repede că el nu putea fi decât amânat. Și, din păcate, simțea că amânarea nu mai putea dura multă vreme, deși, de aproape un an încoace, își legăna insomniile în susurul
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
orientale deoarece cititorul român este mai puțin familiarizat cu ele decât cu cele grecești. Și apoi este tulburător să constați cum primii poeți ai omenirii sunt obsedați de gândul morții ineluctabile și să citești strigătul lor disperat că nu există speranța, așa credeau ei, într-o viață dincolo de cea terestră. Iată finalul unui poem sumerian intitulat Moartea păstorului Dummuzi, în frumoasa tălmăcire a lui Ion Acsan: " Eroul, stăpânul nostru e-n țara pierzaniei Părintele recoltei, stăpânul vostru, e-n țara pierzaniei
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
peste blestem cocoș cu creastă de lacrimi pe dealurile mute în sifonul stelar cu burtă melodică își strigă iertarea : transhumanță de ape în culorile ascunse cu vuiet în tuburi de orgă strălucește depărtarea sufletelor noastre planetele unei mari schimbări fără speranță nu poți să începi
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
eul proptit de cealaltă parte a nopții Ritual Pe zăpada paginii mele o sărbătoare a florii de gheață în iarna ce ne unește îți nasc un poem mica lui veșnicie să-mi umble prin suflet sub ninsori se încheagă bulbul speranței percepută cu ochiul din suflet (un fel de prizonier al singurătății) se naște o margine spre care și marea tânjește cu pulsul ce biruie țărmul sângelui meu Amprente Acest paltin efeb știutor a toate privind viața lăuntrică cu brațele lui
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
căror IMN intențional era la chanson d^un dadaiste venit prin tristan tzara când încă avea pene așa că organizatorii au importat O echipă de samariteni de elită ceteciste metafiziciene și dame de ghindă să schieze pe valuri se punea mare speranță și în așa de subtilul sentimentalism venit prin travestiți deși preoțimea își împietrea inima înspre a judeca iubirea încă neprinsă în stânca literei vai cu câtă pioșenie își plecau ochii când treceau pe lângă statuia venus-adonis ca apoi în sacristie să
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
de nevoi și teamă, deși nu sunt un răufăcător și deși muncesc din răsputeri și am făcut ceva în cultura românească. Uneori mă simt un nimic, gata să fie suflat de vânt și toată încrederea în artă, ardoarea de expresie, speranța într-o lume mai luminoasă mi se năruie". Deși lucrează în trei locuri, la Fundațiile Regale, la ,Timpul" și la Direcția Generală a Teatrelor, nu-i ajung banii și mereu se împrumută. în 1947 apare ultimul număr din publicația la
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
poziția lui estetică în propunerile de a fi jucate piese de O'Neill și Synge. Avea să constate, cu prisosință, că unele idei pe care le susținuse, în cadrul noii sale publicistici, erau profunde erori. Astfel, avea să se convingă că speranțele sale de a sluji valorile culturale erau utopii, așa cum utopie era speranța sa că afirmarea convingerilor sale de stânga, convingeri sincere, îi va facilita colaborarea sinceră și eficientă cu noii conducători. I se îngustează câmpul de acțiune, nu-și mai
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
Neill și Synge. Avea să constate, cu prisosință, că unele idei pe care le susținuse, în cadrul noii sale publicistici, erau profunde erori. Astfel, avea să se convingă că speranțele sale de a sluji valorile culturale erau utopii, așa cum utopie era speranța sa că afirmarea convingerilor sale de stânga, convingeri sincere, îi va facilita colaborarea sinceră și eficientă cu noii conducători. I se îngustează câmpul de acțiune, nu-și mai poate exercita enciclopedismul, polivalența din timpul asociației ,Criterion". Teama de a i
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
sunt invitate într-o călătorie nelimitată casele în care n-a murit și nu s-a născut nimeni sunt ca boabele de grîu sub un clopot de sticlă rana care iese încet-încet la iveală e primită ca o consfințire a speranței 5. Trăim cu toții în zile diferite unul își caută broasca țestoasă care a dispărut altul tot tergiversează excursia pe malul lacului un altul trimite prietenilor scrisori din locuri inventate copilului îi scapă felia de pîine în canal în poiana mierlelor
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
prin schimbarea conduitei alimentare. Gîndul îi fuge îndată spre alte sensuri ale cuvîntului ,regim", unde lucrurile se petrec oarecum la fel. ,Noi, care am trăit decenii de-a rîndul sub un regim politic nefast, nu trebuie deci să ne punem speranța într-un alt Ťregimť politic. Reforma veritabilă este una de conduită. Ceea ce e sinonim cu a spune că atîrnă de fiecare în parte, că refuză soluțiile venite de sus, că angajează în procesul schimbării toate zonele existenței, fără a neglija
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
manuscrisul încredințat editurii. Am fost și eu implicat în destinul acelei cărți, întocmindu-i ca referent extern o călduroasă recomandare. Autorul și-a manifestat gratitudinea dăruindu-mi o copie manuscrisă a bucăților neincluse în volum (85 de proze). Nutream amîndoi speranța unei viitoare ediții adăugite. Din păcate, peste vreo doi ani, Vasilică Urechia a încetat din viață. Voluminosul dosar cafeniu (Amintiri. Caragiale, Doctorul Urechia, eu) a rămas să se odihnească în fundul unui dulap. De curînd, lectura revistei ,Manuscriptum" m-a îmbiat
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
persoana-filtru pentru aspirațiunile înecate'n ocean dissolvate'n nestemata barocă din extremul occident al europei persoana-filtru pentru lacrimile preschimbate'n mare persoana-filtru pentru sublimarea portugaliei în cuvânt persoana-pessoa disipată'n personaje conferind personalitate tragediilor și fericirilor altminteri anodine elanurilor și speranțelor altminteri tăcute ocultei glorii lusitane frumuseții lisboete adumbrind timp de o carte surparea din naștere către moarte Des, cântarea României. Literare port în mine istoria revistei românia literară împlinisem 17 ani când într'un interviu matinal la radio geo dumitrescu
Poezie by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Imaginative/11764_a_13089]
-
neapărat și pe la casa în care copilărise. Zis și făcut. Din acest moment începe acțiunea romanului, surprizele ținându-se lanț. Astfel, Ștefan Itu va recunoaște în noua locatară pe Sanda, fosta lui colegă de liceu de care fusese îndrăgostit fără speranță, confesiunea ei târzie confirmându-i firea egocentrică și bilanțul aventuros al unei eredități. Se conturează deci romanul de familie în care Paul Eugen Banciu și-a mai încercat talentul, cu rezultate notabile (vezi romanele Remora, 1998, și Marii fericiți, 2000
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
de la Budapesta. Și dacă Sadoveanu spusese asta... }in minte cozile de la ziare, de o lungime cu totul neobișnuită. Le priveam drept cozi ale îngrijorării, ca mult mai tîrziu să-mi dau seama că puteau să fi fost și cozi ale speranței." 2) Ștefan Cazimir a străbătut și el, ca în viziunea lui Mitrea Cocor, "drumul spinos al înțelegerii", numai că în sens opus... Este un drum curent al generației sale în anii regimului comunist: de la adeziune la nedumerire, de la nedumerire la
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
insularilor era precar și difuz, iar căile de a-l rosti aproape inexistente. Fiecare rămânea prizonierul spaimelor proprii și victima potențială a reprimării. Partea cea mai tristă a lucrurilor era trecerea lor într-un regim al obișnuinței, acceptarea, resemnarea, lipsa speranțelor de schimbare. După suferiri multe inima se-mpietrește; Lanțul ce-n veci ne-apasă uităm cît e de greu; Răul se face fire, simțirea amorțește, Și trăiesc în durere ca-n elementul meu. (Gr. Alexandrescu, Anul 1840) Ultima frază a
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
albaștri-i pot fi ochii!) în otomana unei rochii mov-purpurii, cu fir și două plătci îmbinîndu-se pe umeri precum tunicile elene; o damă unduind alene ca lebăda, - pe cînd tu numeri minutele pîn-o să sune de miezul nopții și-al speranței; și e ca tricolorul Franței obrazul damei importune, căci de-o așa splendoare,-ncît ți-e teamă să începi o nouă idilă,-n '909, și să-i săruți prelungul gît; sau (pe cînd domnii toți fac sluj în jurul ei, iar
Poezie by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/11810_a_13135]
-
Dan Sociu Cîntec eXcesiv I Încă mi se mai întîmplă să cred că în curînd mi se vor trezi superputerile: zborul, invizibilitatea, întoarcerea-n timp, superelasticitatea, trecerea prin ziduri, dragostea ta - La 26 de ani, la mijlocul speranței de viață din România, la începutul lui decembrie, la capătul scării abrupte din Green am incercat sa te sărut & ai dat înapoi și era să cad - Ultima dată m-ai atins la muzeu, ți-ai lipit o secundă, cît să
Cântece eXcesive by Dan Sociu () [Corola-journal/Imaginative/11361_a_12686]