2,618 matches
-
cumpăna oglinzii întinsă-n catafalc sub ochi de gheață, amar de suflet plâns de tihna grinzii, sorbind din roua iernii fără viață. O să mă uiți... pe buzele luminii ștergând de dor săruturi reci de îngeri, suflând stingher a vară-n spicul pâinii, curgând a maci sub pașii ce mi-i sângeri. O să mă uiți... în primăveri de floare cioplind nectarul peste liniști coapte, dezgheț de patimi erupând vlăstare, gemând de frigul toamnei ce mă zbate. O să mă uiți... în cingătoarea lunii
UITĂRILE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375235_a_376564]
-
dimineții care face ca grâul valuri asemănătoare mării, și ciocârlia care țâșnește din lan și urcă cu spinarea în sus spre cerul boltit și albastru, și întradevăr, pitpalacul tulburător și barza care pășește rar printre răzoare, și floarea galbenă a spicelor de grâu, care nu s-au copt, încă și se revarsă în aer din nimic, și drumurile care lasă satul în urmă, și ierburile groase de pe marginea drumurilor înțesate cu scaieți puternici, a căror floare uimește ochiul de la mare distanță
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
cumplit! Își plânge aleanul, Pe-un petic de plajă Și-și cerne nisipu-n Clepsidre de-argint. Poate-i viață! Și aripi de îngeri! Un zâmbet sclipind Pe obraji de copil! O dulce-cireașă, O floare de lotus, Un fluture galben, Un spic auriu. Referință Bibliografică: Poate / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2196, Anul VII, 04 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
POATE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372689_a_374018]
-
spre etaj. Cel mai mult i-a plăcut bucătăria, mare aproape cât o cameră normală, cu o mobilă de culoare verzuie ca a oului de rață, așezată pe tot peretele din capătul camerei. Și aici pereții erau zugrăviți în culoarea spicului de grâu și la fel și tot cu niște dungi late la culoarea mobilei, așezate dintr-un colț în altul al peretelui. De asemeni mai exista o comoda și un TV pe aceasta, iar masa din mijlocul bucătăriei era de
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
În spatele secerătorilor vin legătorii. Legătura de snop se face din două mănunchiuri de grâu, smulse cu rădăcină și prinse în două noduri, mai întâi unul cu rădăcinile, pus pe pământ și călcat cu talpa piciorului și al doilea făcut cu spicele, să strângă snopul. Snopii se așează în trei rânduri suprapuse, de câte patru așezați în cruce, cu spicele în centru, și cu un al treisprezecelea snop pus în vârf. Această construcție, căruia i se zice picior, ferește spicele de dogoarea
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
prinse în două noduri, mai întâi unul cu rădăcinile, pus pe pământ și călcat cu talpa piciorului și al doilea făcut cu spicele, să strângă snopul. Snopii se așează în trei rânduri suprapuse, de câte patru așezați în cruce, cu spicele în centru, și cu un al treisprezecelea snop pus în vârf. Această construcție, căruia i se zice picior, ferește spicele de dogoarea soarelui, asigurând menținerea unei oarecare umidități a acestora pentru ca boabele să nu se piardă prin scuturare. Modul de
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
făcut cu spicele, să strângă snopul. Snopii se așează în trei rânduri suprapuse, de câte patru așezați în cruce, cu spicele în centru, și cu un al treisprezecelea snop pus în vârf. Această construcție, căruia i se zice picior, ferește spicele de dogoarea soarelui, asigurând menținerea unei oarecare umidități a acestora pentru ca boabele să nu se piardă prin scuturare. Modul de așezare servește și la evitarea udării spicelor în caz de ploaie, dar acest eveniment este extrem de rar în câmpia secetoasă
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
treisprezecelea snop pus în vârf. Această construcție, căruia i se zice picior, ferește spicele de dogoarea soarelui, asigurând menținerea unei oarecare umidități a acestora pentru ca boabele să nu se piardă prin scuturare. Modul de așezare servește și la evitarea udării spicelor în caz de ploaie, dar acest eveniment este extrem de rar în câmpia secetoasă a Burnazului. Două picioare așezate unul lângă celălalt formează o claie. După numărul clăilor oamenii pot aprecia recolta de boabe la pogonul secerat. Arșița soarelui în timpul secerișului
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
copiii nașului său și a băgat cositoarea în lanul lor, terminând lucrarea într-un ceas. Anul trecut, alde Barbăneagră, din cauza paiului scurt, nu putuseră folosi secerătoarea-legătoare. Din aceiași cauză nici Eugen și Alexandru n-au putut strânge în grămezi toate spicele, paiele scăpând printre coarnele de fier ale furcelelor. Grâul treierat a fost predat integral la silozul din Smărdioasa, acoperind mai puțin de un sfert din cota impusă de Sfatul Popular Comunal. Florica Bălan nu avusese din ce să facă covrigul
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
culesul Și îmi scriu în tihna dimineții versul. Pleacă vara asta, doamna mea frumoasă Și ne intră toamna fericită-n casă, Cu lumina-i sfântă, cu arome dulci, Ca o hărmălaie lacomă de prunci. Grâul în hambare e-adunat din spice, O să cadă bruma, frunza o să pice, Poezia noastră, în această arcă Nicio deznădejde nu ne mai încearcă! Pleacă vara asta, tristă, fără ploi, Pleacă vara asta, vom pleca și noi, Dar e-atâta treabă, încă, prin grădină, Pleacă vara asta
PLEACĂ VARA ASTA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372254_a_373583]
-
cuprindea pe toți cei care jucau, atunci când se prindeau în ea, ținându-se strâns de degete. Acolo, în vârful degetelor îi fulgera pe tineri. Când fetele și flăcăii erau electrizați de acel fulger, jucau așa de ușor, plutind legănați, ca spicele-n bătaia vântului, purtați de ritmul melodiei. Priveai cum joacă și ți se păreau foarte simpli pașii lor. Nici ei n-ar fi fost în stare să-ți explice cum îi făceau. Jucau, precum bobocii aruncați în apă. Pentru că aveau
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
pe banca noastră te-am întrebat unde ești îmi arătai orizontul pescărușilor și catargele corăbiilor le priveam de la fereastra ta marea avea scrașnetul macaralelor și al sirenelor de bun rămas unde te voi regăsi orizontul mi se îneca în albastru spicele grâului ocupau tot geamul meu de la clasa a doua o amintire se juca prin talazuri cu picioarele goale în amurg Referință Bibliografică: cu picioarele goale / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12 septembrie 2015
CU PICIOARELE GOALE de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376249_a_377578]
-
Să pună barieră infernului de cald Și să creeze-o oază din frunze de smarald. Visam cu voce tare adeseori pe rând Apoi tăceam de-odată în liniște-admirând Și clipocitul leneș al apei din pârâu Și galbenul de aur al spicelor de grâu Ce se-ondulau în valuri de-un farmec ireal Sub razele de soare pe coastă și pe deal. Eram așa de tineri și-așa naivi eram, Că pentru veșnicie credință ne ... Citește mai mult Eram așa de tineri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
și falnic nuc care cuteazăSă pună barieră infernului de caldși să creeze-o oază din frunze de smarald.Visam cu voce tare adeseori pe rândApoi tăceam de-odată în liniște-admirândși clipocitul leneș al apei din pârâuși galbenul de aur al spicelor de grâuCe se-ondulau în valuri de-un farmec irealSub razele de soare pe coastă și pe deal.Eram așa de tineri și-așa naivi eram,Că pentru veșnicie credință ne ... III. CE-NSEAMNĂ MULT, de Emil Șușnea, publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
Că toate astea dragi-mi sunt mie./ Aici, culcu a vrea să-mi fac,/ Aici, în colț, sub iasomie”. (Izvoare) Vocea sa lirică creează o atmosferă specifică locului și momentului descris. Natura e zugrăvită în nuanțe cromatice, sonore, vibrante. „În spice mari, grâul s-a copt -/i pâine vom avea pe masă,/ Comoară scumpă pentru toți,/ Fără de preț, cea mai gustoasă.//” (În vară) „Cade dulce văzduhul în prag -/ Apa, vântul cuprinse-n parfum,/ Când se-nalță luna cu drag/ Peste nopțile
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
Publicat în: Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Neputința se măsoară uneori cu pași mărunți, rugăciunea face scară peste vai și peste munți. Gândul bun rodește via iar când poamele-s culese în hambare bogăția, toate spicele sunt dese. Furii vin să prăduiască ce cu sârg ai adunat dă-le-o undiță cerescă, un pescar m-a învățat. Un sărman bătut de soartă să primești la ușa ta, fapta să îți fie dreaptă și folos vei aduna
SCARA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374731_a_376060]
-
slavă întru fericire / Chemării din destinul omenesc // Dorințele se mistuie-mpreună / Eșarfele de raze de pe plai / Vor împleti trăirilor cunună / Să preamărească pământescul rai // Sublima dăruire cu tandrețe / Reverberează-n clipocit de râu / Luceferii dau stelelor binețe / Când sunt culese spicele de grâu // De amirat iubirea fără stavili / Pe un pământ pierdut în infinit / De admirat gândirea fără pravili / Ce-nfruntă secolul dezlănțuit”. (De admirat). În viziunea lui Virgil Ciucă, lumea este iadul, care „se hrănește cu toteme”, condusă de „imbecilii
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > A VENIT TOAMNA... Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mândră, colo sus la vie, Se arată toamna bună, Împletindu-și cu mândrie, Spicul de grâu în cunună. Vântul fuge pe cărare Din drum să sufle frunzele, Căci făcut-au zarvă mare Și s-au certat cu gâzele. Privesc triste, ofilite De prin grădini și florile, Că de soare-s văduvite, Și le-au
A VENIT TOAMNA... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374746_a_376075]
-
te-au dușmănit/ că ești neam blagoslovit./ Unde sapă sapa locul/ Sare din pământ norocul./ Ai pământ și ape multe,/ Vântul stă să ți le-asculte,/ Și izvoare călătoare,/ Crapii-n ele cât berbecii/ Pepenii de zahăr roșu,/ În grâu spice cât cocoșul./ Pui un bob, din el răsare/ Mia de mărgăritare,/ Dulce binecuvântare...” Pașoptiștii români s-au pronunțat în cuvinte lămuritoare în privința noțiunilor de libertate, neatârnare, credință, neam, datorie, patriotism, țară ș.a. Filozofi din antichitatea grecească și cea romană: Democrit
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
căutător...Tu...doar Geniul îl găseștiși cu el te logodești...CODRULE, CODRUȚULE...-Codrule, codruțule,... II. VARĂ ÎNTR-UN VERB..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017. VARĂ ÎNTR-UN VERB ... Roșu mac și albăstrele, Galben spic și turturele, Raze calde și verdeață, Viață, viață, calmă viață! ... Cer senin și unde clare, Liber zbor și sălcioare, Vânt ușor și drum de țară, Vară, vară, blândă vară! ... Cânt de cuc, parfum de floare, Car cu boi, fân cu
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
cu glume, Lume, lume, soro lume!... Cârd de oi, deal cu căpițe, Flori de tei, vis cu dorințe, Ochi albaștri, trup din soare... Oare, oare, unde-s oare?... Citește mai mult VARĂ ÎNTR-UN VERB ...Roșu mac și albăstrele,Galben spic și turturele,Raze calde și verdeață,Viață, viață, calmă viață! ...Cer senin și unde clare,Liber zbor și sălcioare,Vânt ușor și drum de țară,Vară, vară, blândă vară! ...Cânt de cuc, parfum de floare,Car cu boi, fân cu
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
ochiul de Lumină, Toarnă Nevinovăție peste Vină, Stoarce-adânc din suflete Durerea Și-ndulcește-o-n Bucuria ca și mierea, Cu un strop de Nepăsare-alină Dorul Și cu Ură-astupă-i Dragostei izvorul, Fă Mărirea vieții una cu Nimicul Și, în somnu-i, Pâinea să își vadă Spicul, Pune Graiurile lumii toate-ntr-un Cuvânt Și Furtuna domolește-o-n Adieri de vânt... Apoi...uită aluatu-acesta la dospit Ani...și secole, ... Citește mai mult ÎN CEA MAI BUNĂ DINTRE LUMILE POSIBILE...Mai frământă, Doamne,-o-dată lutulși amestecă Frumosul
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
Stinge cu-Ntuneric ochiul de Lumină,Toarnă Nevinovăție peste Vină,Stoarce-adânc din suflete Durereași-ndulcește-o-n Bucuria ca și mierea,Cu un strop de Nepăsare-alină Dorulși cu Ură-astupă-i Dragostei izvorul, Fă Mărirea vieții una cu Nimiculși, în somnu-i, Pâinea să își vadă Spicul,Pune Graiurile lumii toate-ntr-un Cuvântși Furtuna domolește-o-n Adieri de vânt... Apoi...uită aluatu-acesta la dospitAni...și secole, ... VII. SUBSTITUIRE, de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 2062 din 23 august 2016. SUBSTITUIRE O ploaie-n noapte
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
iunie 2015. CÂMPIA... Căldura a-nghițit orice urmă de zgomot Și greierele stă la umbră de troscot... Lăcuste verzi mai saltă prin mohoru-nalt Și... nu mi-e dor de al metropolei asfalt... În zbor de-albine... blând aerul vibrează... Cu galben spicul tabloul colorează... A adormit în soare câmpia-ntinsă Și, c-aș dori un loc urban, nu sunt convinsă... Străjuiesc pe drumul lung... mii de-albăstrele... Din depărtări...aud ca-n vis... doar turturele... Un stol de vrăbiuțe zboară lin spre
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
buburuză... Citește mai mult CÂMPIA...Căldura a-nghițit orice urmă de zgomotși greierele stă la umbră de troscot...Lăcuste verzi mai saltă prin mohoru-naltși... nu mi-e dor de al metropolei asfalt...În zbor de-albine... blând aerul vibrează...Cu galben spicul tabloul colorează...A adormit în soare câmpia-ntinsăși, c-aș dori un loc urban, nu sunt convinsă...Străjuiesc pe drumul lung... mii de-albăstrele...Din depărtări...aud ca-n vis... doar turturele...Un stol de vrăbiuțe zboară lin spre zări...Și-
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]