3,200 matches
-
călimară.” (“Tablou de toamnă 2”) Întâlnim, în aceleași tablouri “pictate” din condei, asocieri sensibile între anotimp și timpul de suflet: “Plouă mărunt ca-ntr-o iubire/ ce-și cată rostul său fragil/ dar întâlnește remușcarea/ prin adieri de dor nubil.// Spinii din suflet îi culege,/ patima unei flăcări vii/ moare-nșelată doar de timpul/ care s-a spart în clipe mii.” (Tablou de toamnă 3) Frumusețea versului sporește odată cu frumusețea figurilor de stil folosite abil de către autor, o adevărată aglomerare de sensibilitate
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > TRANDAFIRUL Autor: Mariana Petrache Publicat în: Ediția nr. 1990 din 12 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Trandafir, frumoasă floare, Faci din zi o sărbătoare, Ești Regina Florilor, Și mireasma nopților... Ai crescut, ai înflorit, Cu boboci împodobit, Spinii te-au acoperit... Te-am udat și îngrijit Și-n lacrimi adăpostit, Ai fost rău și m-ai rănit, Ai uitat că te-am iubit...! Pe la spate m-ai lovit, Spini în inimă mi-ai înfipt, Sufletul parcă mi-ai
TRANDAFIRUL de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370880_a_372209]
-
mireasma nopților... Ai crescut, ai înflorit, Cu boboci împodobit, Spinii te-au acoperit... Te-am udat și îngrijit Și-n lacrimi adăpostit, Ai fost rău și m-ai rănit, Ai uitat că te-am iubit...! Pe la spate m-ai lovit, Spini în inimă mi-ai înfipt, Sufletul parcă mi-ai fript! Ce folos că ești frumos Dacă ești prea colțuros, Scoți spinii în apărare, Ca floarea otrăvitoare... Rănești omul ce ți-e drag, Pe picioare-l faci beteag. Tu ești Roza
TRANDAFIRUL de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370880_a_372209]
-
adăpostit, Ai fost rău și m-ai rănit, Ai uitat că te-am iubit...! Pe la spate m-ai lovit, Spini în inimă mi-ai înfipt, Sufletul parcă mi-ai fript! Ce folos că ești frumos Dacă ești prea colțuros, Scoți spinii în apărare, Ca floarea otrăvitoare... Rănești omul ce ți-e drag, Pe picioare-l faci beteag. Tu ești Roza mea frumoasă, Dar ești prea orgolioasă. Ai petale parfumate, Mângâieri catifelate, Până-n seară scuturate, Când au gust de frunze moarte... Frumusețe
TRANDAFIRUL de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370880_a_372209]
-
Acasa > Literatura > Proza > CAPTIV Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1990 din 12 iunie 2016 Toate Articolele Autorului O bandană de-oțel încinge fruntea. Lugubru sună timpanele. O șerpuire incertă. Amorțire deplină. Gura doare sub chinga buzelor înțepate de spini. Împunși de lumina coclită, ochii se vădesc dușmani. O cortină înnegrită separă lumea. Firicele intermitente se sparg de retină și, deodată, un glob de lumină difuză ia-n stăpânire firea c-un alb-cenușiu. Un frison încolțește-n răstimpuri. În supliciul
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
ajung la vreo creangă pentru ca să mă cațăr numai ce văd că încep să arunce cu pui de cioară după mine pentru ca apoi coborându-se să mă fugărească și să mă sperie ajungând să cad într-un corci -tufă- mare de spini de unde am ieșit tot zgâriat și speriat, toate astea așa din senin fără să le zic ceva, cred că au observat că mie frică de ciori și m-au batjocorit, eram obișnuit, zic eu acuma. Cel mai mult îmi plăcea
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
ajung la vreo creangă pentru ca să mă cațăr numai ce văd că încep să arunce cu pui de cioară după mine pentru ca apoi coborându-se să mă fugărească și să mă sperie ajungând să cad într-un corci -tufă- mare de spini de unde am ieșit tot zgâriat și speriat, toate astea așa din senin fără să le zic ceva, cred că au observat că mie frică de ciori și m-au batjocorit, eram obișnuit, zic eu acuma.Cel mai mult îmi plăcea
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
certat, de îmi venea să te arunc în foc; cu ochi oculți tu m-ai hipnotizat, încât eram convins că-mi porți noroc. Am vrut ca sa te pup și m-ai certat, m-ai păruit și m-ai bătut cu spini, dar până la urmă, tot am apucat să te mângâi un picușor, pe sâni! Am vrut ca sa te pup, nu m-ai certat, și vraja sorții ne-a supus la probă. să nu te pierd, eram așa de disperat, că te-
VERSURI PESTRIȚE de GEORGE PENA în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369853_a_371182]
-
cer, parte integrantă a universului, aspirând spre absolut: „Mereu cu fața la cer” (titlul primei poezii din volum) „Căutând calea” (titlul celei de a doua poezii )... mai greșești, te lași ispitit și maculat; de aceea, se înverșunează să caute calea dreaptă „Fără spini‘’... și se lasă purtată de heruvim „spre sălașul ceresc”. Așa ajunge poeta la „Înflorire‘’ - din iubire, trăind prima tresărire, neliniștea la „glasurile chemării inimii” ce se pregătește să înflorească pentru că „luceafărul/ Coboară la fiecare poartă”. În „Metafizica punctului” regăsim irizări
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
Autorului TAINĂ ȘI TĂCERE ... am intrat în lumea aceasta pe calea robilor înotând prin apa tulbure a îndoielii și a suspinelor în spate ducând o raniță plină cu temeri cu blesteme și păcate ancestrale duios călcând pe jar și pe spini fericit că numai o săgeată bine-ascuțită mi-a rămas înfiptă între coaste mândru că n-am scăpat niciodată în noroi crucea pe care urma să fiu răstignit amețit de simfonia minciunilor fulgurante de sub cupola himerei vrăjit de zigzagul clipei lunecoase
TAINĂ ȘI TĂCERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369998_a_371327]
-
disculp Nu-i nimeni însă fără pată Priviți la voi, nimic mai mult. Nu-mi știți nici zâmbetul, nici plânsul Nici mulțumirea, nici durerea De-am fost eroul sau învinsul Nu voi mi-ați fost la greu puterea. Călcam pe spini dar niciodată Voi sângele nu mi-ați văzut De-ați fi-nțeles măcar o dată Cât de amar e-un strigăt mut ! Urlam în mine de durere Îmi feream ochii-nlăcrimați Doar Dumnezeu mi-a dat putere Voi cu ce drept
VOI CU CE DREPT ... ? de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370005_a_371334]
-
către apus", „În asfințit"... -Iubirea pentru părinți este evocată cu sentimente de prețuire și de recunoștință pentru cei din care i-au dăruit suflet în: „Mama-file de carte", „Unde ești, mamă", „Tatălui meu", „Mamele noastre-candele ce ard cu lacrimi", „Vând spinii sufletului meu", „Învingători prin vremi", „Eu", „Mamă"... -Iubirea pentru alesul(aleasa) inimii este pusă în evidență de intensitatea trăirii sentimentale, melancolia fericirii sau nostalgia tristeții: „Așteptări târzii", „Decizii dureroase", „De-atâtea îndoieli", „Îmbrățișări", „De-ai fi rămas cu mine", „De ce
MARIA FILIPOIU DESPRE POEZIA ANGELINEI NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370031_a_371360]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > MI-AI RĂSTIGNIT IUBIREA ÎN PEREȚI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1878 din 21 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Crescuse iarba-n dulcele cerdac, azi,spini-mping cu coarnele-n podele, o lacrimă mai scheaună-ntr-un ac, bătând secunda nesfârșirii mele! Mă răstignesc apusuri sub perdele, și chipu-mi se crispează-n riduri noi, atâtea cioburi mi-au tăiat castele, că n-a fost chip
MI-AI RĂSTIGNIT IUBIREA ÎN PEREȚI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370094_a_371423]
-
pereți, poieni de vise scrijeleau albite, un dans din mucegaiuri și nămeți! În colțul meu de umbre biciuite, șiraguri de poteci făcute scrum, se arcuiesc pe amintiri ciobite, de vechi,singurătate și de fum. Crescuse iarba-n dulcele cerdac, azi,spini-mping cu coarnele-n podele, o lacrimă mai scheaună-ntr-un ac, bătând secunda nesfârșirii mele! Referință Bibliografică: MI-AI RĂSTIGNIT IUBIREA ÎN PEREȚI / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1878, Anul VI, 21 februarie 2016. Drepturi de
MI-AI RĂSTIGNIT IUBIREA ÎN PEREȚI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370094_a_371423]
-
-i tot ce port... Port dor în suflet Port cât greu pot Port viață simplă Port antidot Antidot pentru moarte Antidot de “bau-bau” Antidot pentru timpuri Antidot astăzi vreau. Nu vreau case goale Nu vreau mană-n vie Nu vreau spini în cale Nu vreau rău să fie... Să fie lumină, Să fie-adevăr, Să fie speranță, Să fie AMOR! Dan Mitrache,Bălcești,31.07.2015 Referință Bibliografică: SĂ...(Antiteză) / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1673, Anul V, 31
SĂ…(ANTITEZĂ) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370296_a_371625]
-
univers doar cât o clipă hulub în gheare de acvilă ori basm sfârșit de răutate ea, un lăstar, eu, tâmple ninse ... un uragan de voci aprinse ... cioburi de inimi sfărâmate ... Pedeapsă'i dragostea furată! Sunt prizonier în labirintul de trandafiri, spinii's alintul ... Nu vinul, dragostea îmbată! *** Referință Bibliografică: Beție / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1807, Anul V, 12 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
BEŢIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370314_a_371643]
-
A pus în el un sâmbure din Lumina Sa lăsându-l să dospească În unele trupuri sâmburele a prins rădăcini În altele s-a uscat În unele a crescut armonios asemenea unui copac în care fructele hrănesc În altele doar spini Și totuși Toate au crescut din Lumina Sa 26.05.2017 Referință Bibliografică: Însămânțătorul / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2339, Anul VII, 27 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriel Todică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎNSĂMÂNŢĂTORUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370363_a_371692]
-
A pus în el un sâmbure din Lumina Sa lăsându-l să dospească În unele trupuri sâmburele a prins rădăcini În altele s-a uscat În unele a crescut armonios asemenea unui copac în care fructele hrănesc În altele doar spini Și totuși Toate au crescut din Lumina Sa 26.05.2017 ... Citește mai mult Dumnezeu ne-a creat din țărânăconstruindu-ne trupulasemenea olaruluidintr-un bulgăre de lutA pus în elun sâmbure din Lumina Salăsându-l să dospeascăîn unele trupurisâmburelea prins rădăciniîn altele s-
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Atât de mult m-ai învățat Să tac, să uit și am iertat, Că pieptul mi s-a despicat În lut uscat. E fără sânge ! Sunt la apus; tot mi-e străin, Accept cu scrâșnet din destin Un ultim, durerosul spin ! Când va fi viforul alin ? Pot plânge. De ce n-ai stat sub norul meu Plăpândă minte, cu pas greu ? Cheamă-L acum pe Dumnezeu, Învăluiește-ți micul Eu ! Mă strânge... Pe unde ai zburat hai-hui Ai prins năluca vântului, Bizar
GRUPAJ DE POEME de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370515_a_371844]
-
sălciu. Îmi place-a rămâne-n picioare, Pe iarbă ferita de vânt, Îmi place să beau din izvoare Cunoașterea dintr-un cuvânt. Îmi place să țin flori din crinii Ce cresc la mormântul dintâi, Cănd smuls-au din mine toți spinii Măceșului de căpătai. Aștern liniștită, pe iarbă, Lumina a ochiului sfânt, Aștern la picioare rubarba, Să crească din mine-n pământ. Privesc ochi în ochi o lumină, Și în dimineața de azi; Să soarba din cupă mea plină, Ca mugur
CRINII SUSPINĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370603_a_371932]
-
căpătâi și nebăgați în seamă de concitadini (Identitate), cu gara pe lângă care „trenuri trec grăbite, păsări fără zbor” (Așteptare). Cele mai frumoase versuri sunt dedicate naturii, aceasta fiind văzută în cele mai inedite ipostaze, de la ogorul „sterp” și plin de „spini”, la poiana din codru, unde pasc caii „iarba-ger și iarba-teamă” (Caii), sau la „plaja calmă, pustie,/aur între uscat și ape” (Poem marin), peisajul inducându-i o stare de liniște sufletească, dar și de nostalgie și amintire a vremurilor din
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
Timpul a rămas pe loc... ascultându-și clipele. Eu, merg mai departe... Pașii mei nu se opresc, oricât de mult mi-aș dori. Ei parcurg un Drum pietros, a cărui sfârșit nu am curajul să-l caut... Este presărat cu spini, capcane, pietre ascuțite, ce-mi sângerează soarta... Privesc în urmă, căutând parcă un... ajutor, o mână întinsă. Doar Timpul, stă pe loc uitându-se după mine. Trist și îngândurat, mă privește cu milă... © D. Theiss Referință Bibliografică: Când visul se
CÂND VISUL SE DESTRAMĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369404_a_370733]
-
OMAGIU DIVIN 9 Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Mă-ntorc la Tine! Mă-ntorc la Tine, Tatăl meu Primește-mă la pieptul Tău... E drumul greu...și-am obosit... Pe cale spinii m-au rănit... Acum mi-e haina zdrențuită Și inima mi-e împietrită C-am fost departe Domnul meu De dragostea și Harul Tău... Mă-ntorc la Tine...mi-a fost dor În pacea Ta să mă-nfășor, Să-Ți
OMAGIU DIVIN 9 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369419_a_370748]
-
căpătâi și nebăgați în seamă de concitadini (Identitate), cu gara pe lângă care „trenuri trec grăbite, păsări fără zbor” (Așteptare). Cele mai frumoase versuri sunt dedicate naturii, aceasta fiind văzută în cele mai inedite ipostaze, de la ogorul „sterp” și plin de „spini”, la poiana din codru unde pasc caii „iarba-ger și iarba-teamă” (Caii) sau la „plaja calmă, pustie,/aur între uscat și ape” (Poem marin), peisajul inducându-i o stare de liniște sufletească, dar și de nostalgia și amintirea vremurilor din copilăria
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > ECOURI ALE BĂTĂILOR INIMII MELE - VI Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2086 din 16 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului De ce să pun răul înainte? Dacă pun spini înainte, urmează să trec prin spini. Dacă pun un covor, urmează să pășesc pe covor. Eu pun numai binele înainte, răul îl las în urmă. Și nici nu mai privesc înapoi, ca să nu pățesc ca femeia lui Lot. Apel către
VI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369530_a_370859]