2,760 matches
-
apare în 1910. Colaborează la „Revista noastră”, „Ramuri”, „Calendarul «Minervei»”, „Viața literară”, „Convorbiri critice”, „Universul literar”, „Vieața nouă”, „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Secolul”, „Seara”, „Dimineața”, „Convorbiri literare” ș.a. A mai semnat N. Pralea, Ion Gruia, Barbu Lăutarul. Prezență consemnată sporadic în critica vremii, P. trece drept un autor al „tranziției” (E. Lovinescu), fără calități care să îl individualizeze sau să îl atașeze altei direcții decât sămănătorismului întârziat, pe care îl ilustrează într-o totală desincronizare față de tendințele momentului. În povestiri
PORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288974_a_290303]
-
Două lumi. De altfel, Cezar Petrescu e unul dintre cei mai activi colaboratori ai ziarului, cu numeroase articole pe temele cele mai diverse. Alături de el se află Constantin Virgil Gheorghiu, care ține o vreme și cronica literară, și D. Murărașu. Sporadic semnează Nichifor Crainic (Fondul muncii), C. Barcaroiu, N. Crevedia (proza Din pățaniile lui Vasile Tăgârțan). Pentru scurt timp gazeta dispune de o pagină de satiră și umor, „Cucurigu”, redactată de Ion Manu. R. se ocupă și de popularizarea operei lui
RASARITUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289138_a_290467]
-
Al. Brătescu- Voinești (Puiul), Al. Lupeanu-Melin, Florian Cristescu, I. Roșiu ș.a. În afară de versuri, N. Iorga are câteva contribuții importante: Căutați urmele trecutului vostru!, Vorbe înțelepte, Iorga despre Goga (1905), Neamul românesc din Bucovina, Neamul românesc din Basarabia, Despre discuții (1906). Sporadic, cronica literară este susținută de Sever C. Dan (De ce-i O. Goga poetul nostru), Petru Suciu (St. O. Iosif, Credințe), Elie Dăianu (Scrisori și inscripții ardelene și maramureșene de N. Iorga), D. Tomescu (Apus de soare de B. Delavrancea) etc.
RAVASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289150_a_290479]
-
de țară (1957). O mare parte a activității sale a dedicat-o însă creației pentru copii: Un alai la pescuit (1972), Cerbul de lumină (1977), Secretul de la Fântâna Roșie (1981), În grădina de lumină (1984). Ca traducător, s-a manifestat sporadic și nesemnificativ. SCRIERI: Vitralii, București, 1936; Hronic, București, 1939; Cântec de țărână, București, 1939; Cetățile înecate, Bucureși, 1941; Carnet de soldat, București, 1942; Hai cu mine, pref. Ionel Teodoreanu, București, 1942; Puntea din vale, postfață G. Călinescu, București, 1948; Vâltoarea
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
și prezentul imediat, epoci despre care se pot formula mai degrabă ipoteze și presupuneri prudente. Literal, termenul înseamnă „după modernism”, dar lucrurile rămân vagi în privința datării și a periodizării. Nici durata de manifestare a modernismului nu e fixată consensual. Utilizat sporadic, cu înțelesuri diferite, încă din prima parte a secolului al XX-lea - istoricul englez Arnold Toynbee, bunăoară, numea postmodernă epoca de după anul 1870 -, mai târziu tot mai frecvent, vizând evoluții din domeniul artelor (arhitectura și literatura, dar și artele plastice
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Surdulescu, Antoaneta Ralian și Mircea Ivănescu și precedate de un studiu de Andrei Brezianu, intitulat Post-modernii americani, o traiectorie spre viitor, care prezenta noua proză nord-americană și se încheia într-o notă de circumspecție și ușor scepticism. Ulterior termenul apare sporadic în presa culturală românească, pentru ca pe la mijlocul anilor ’80 interesul pentru p. să cunoască, destul de brusc, o intensificare sensibilă, chiar spectaculoasă. De îndată ce rigoarea și strășnicia controlului ideologic slăbiseră, necesitatea sincronizării, postulată de E. Lovinescu în epoca interbelică, fusese asumată ca o
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
comercială, industrială, financiară, mondenă și sportivă”, iese cu subtitlul „Informație și propagandă străjerească, turistică și literară”. Periodicul este de informație generală și de analiză politică și economică. Zona culturală și literară cuprinde poezie și proză (texte originale apar însă destul de sporadic în sumare și fără o selecție riguroasă), studii, eseuri, portrete. „Note literare și artistice” este o rubrică ocazională, inserând informații culturale de actualitate. Se publică sau se retipărește poezie de Mihai Gregoriady de Bonacchi, Mihail Munteanu, Cincinat Pavelelscu (epigrame), Gallia
REVISTA GENERALA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289213_a_290542]
-
Ovid Densusianu revista își manifestă interesul pentru problemele generale ale literaturii (curente și genuri literare, evoluția criticii literare), în pas cu ideile criticii literare europene (H.Taine, F. Brunetière, Sainte-Beuve, M.-J. Guyau ș.a.). Aceiași colaboratori, cărora li se alătură sporadic S. Fl. Marian, Țiț Bud ș.a., scriu numeroase articole despre folclorul românesc, Nicolae Densușianu fiind autorul unui important Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile terilor locuite de români, prin care intenționa colecționarea datinilor populare și a legendelor străvechi. Printre producțiile
REVISTA CRITICA-LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289198_a_290527]
-
o transpunere (semnată Noi) a romanului Gil Blas de Lesage, prezentată în foileton, versiunea realizată de Elena Farago la Pasărea albastră, piesa lui Maurice Maeterlinck. Rubrici permanente sunt „Pagina hazlie” (cuprinzând fabule, epigrame, aforisme), „Jocuri distractive”, și, cu o apariție sporadică, rubrica intitulată „Cărți și reviste”, susținută de colectivul redacțional. Alți colaboratori: G. Gr. Caïr, C. Niculescu-Novaci, Barbu Solalcolu, Corneliu Dragu, N.T. Cristescu, I. Neagu, Sanda Movilă. C.Tt.
REVISTA COPIILOR SI A TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
act (Arvinte și Pepelea, Concina, Nobila cerșetoare). Cu câte o poezie figurează tinerii Al. Macedonski și I.L. Caragiale. Poetul cultivat cu deosebire de R.c. este Mihail Zamphirescu. Alături de el, versuri dau frecvent G. Crețeanu, Ciru Oeconomu, N.V. Scurtescu și, sporadic, C. Aristia, N.T. Orășanu, Gr. Ventura, N. Țincu, D. Petrino, Th. Șerbănescu. Cu rare excepții, poeții grupați în jurul revistei scriu o poezie minoră, pastișându-i pe romanticii francezi. Prozatorii revistei sunt Pantazi Ghica (nuvele istorice), G. Marian (schițe de moravuri
REVISTA CONTIMPORANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289193_a_290522]
-
Sadoveanu, E. Lovinescu, Dimitrie Gusti, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Biberi), dar și franceze (Henry de Montherlant, Julien Benda). Și alte rubrici au, prin semnatarii lor și prin spațiul acordat, o ținută remarcabilă. De cronică dramatică se ocupă asiduu E. Cernătescu și, sporadic, Al. Tzigara-Samurcaș, Mărgărita Miller-Verghy, C.T. Bobeș, Ana Maria Tudury. Cronică muzicală, frecvență, îi revine Cellei Delavrancea și - în ultima perioadă - lui Mihail Andricu, iar Mihail Toneghin, I. Iliu și (începând din 1940) Ionel Jianu acoperă cronică plastică, în vreme ce Alexandru Vianu
MOMENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288232_a_289561]
-
ianuarie 1937 D.I. Suchianu începe să-și publice sclipitoarele cronici cinematografice. Câteva contribuții mai importante: C. Gane, Le Bon vieux temps, N. Iorga, Leș Minorités en Roumanie, Victor Ion Popa, Quelques aspects de notre théâtre și Le Théâtre villageois. Apar, sporadic, versuri de Ion Minulescu, traduse de Olga Crușevan-Florescu, si de Lucian Blaga, în transpunerea Sidoniei Tudor. Proza este ilustrata prin câteva fragmente din Gală Galaction (Le Violon de Hugolin, Le Caligraphe Tertius), Ion Creangă (La Bellemère et șes trois bruș
MOMENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288232_a_289561]
-
Pompiliu Constantinescu, debutează în 1935 cu povestiri și recenzii iscălite Renaldino (sau Rinaldin) Moor. În anul următor își începe colaborarea la „Dimineața copiilor”, continuată, din 1939, la „Curentul pentru copii și tineret” și la „Curentul magazin literar”, apoi la „Rapid”. Sporadic, semnătura îi mai apare în „Curentul”, „Universul literar”, „Timpul”, „Vremea” ș.a. Povestioarelor și poeziilor pentru cei mici li se adaugă nuvele și, mai târziu, pe când este student la Facultatea de Litere, traduceri și două romane în genul lui Jules Verne
MOROIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288254_a_289583]
-
nord de Nerej (1975) un țăran ucide fata care urma să-i fie soție și pe iubitul acesteia, lăsând orfană o fetiță, marcată iremediabil de aceste întâmplări și incapabilă să se integreze social la maturitate. În Trubendal (1946) apar doar sporadic secvențe în care sunt satirizate parvenitismul, ponderea fiind deținută de analiza unui caz de alienare prin preocuparea excesivă pentru artele plastice, întruchipat de Anton van Trubendal, un proprietar al unui muzeu de pictură. Devenit vulnerabil în relațiile cu ceilalți, apăsat
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
Debutează cu versuri la ziarul „Unirea” din Blaj în 1909. Colaborează susținut cu poezii, proză și articole la periodicele ardelene „Răvașul”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Cosinzeana”, „Revista politică și literară”, „Românul”, „Transilvania”, „Țara noastră”, „Societatea de mâine”, „Gazeta de la Turda”, „Înfrățirea” și, sporadic, la altele. A fost redactor responsabil la ziarul „Turda” (din 1919), director la „Arieșul” (din 1926) și redactor la revistele „Abecedar” (1933-1934) și „Pagini literare” (1934-1943). În editoriale, rubrici fixe, diverse alte articole, semnate și T. M., Hyperion, Ion Codrin
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
dintr-o înaltă preocupare morală, reflectând într-însa așteptările și năzuințele națiunii”. Rubrici: „Note parlamentare”, „Foițe”, „Ultimele informațiuni”, „Adunările naționale”. Gazeta conține publicistică semnată de Tudor Arghezi (Proprietatea literară, O editură nouă-Cultura Națională și alte articole în cadrul rubricii „Foițe”) și, sporadic, literatură, grupată în pagina intitulată „Literatura și arta plastică”. Astfel, sunt publicate scrieri în proză de Cezar Petrescu (Vera Arcadievna, fragment din Scrisorile unui răzeș), Al. Macedonski (Pomul Margaritii), Tudor Arghezi (Amintirile ierodiaconului Iosif), Gh. Brăescu și traduceri din poezia
NAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288368_a_289697]
-
devenită în 1961 „Informations culturelles” (Balcesco et Anna Pauker, Le Maquis et la littérature officielle. Petru Dumitriu, „Vânătoare de lupi”, Cénacles et cercles littéraires, Leș Jeunes écrivains, Leș Arts plastiques en RPR ș.a.). În anii ’60 în paginile literar-culturale apar sporadic noi rubrici: „Leș Consciences enchainées” (din 1964), „Notes de lectures” (1968), semnate C.A. (Constantin Amăriuței), Aurora Cornu, C. Cesianu, Gr. Filiti, și „La Chronique littéraire”, susținută de Constantin Amăriuței. Prezenta în redacție, din 1959, a lui Constantin Amăriuței a
NATION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288358_a_289687]
-
paysan du Danube”, Libération de la pensée poétique? (considerații pe marginea a doua dialoguri publicate în „Contemporanul”, cu Ștefan Aug. Doinaș și N. Tertulian), Un Nouveau poète roumain (despre Marin Sorescu, „ultimul nostru mare poet național”), La Condition roumaine. Au colaborat sporadic la pagina literară Virgil Ierunca (Deux morts, un même exil. Lucian Blaga et Alexandre Busuioceanu, Le Cas Petru Dumitriu. Un dialogue révélateur sans masque et sans rideau de fer), Theodor Cazaban (Invitation à l’exil), Vintilă Horia (Un Écrivain face
NATION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288358_a_289687]
-
aderarea și agregarea plachetară, cu formarea de trombi plachetari în microcirculație. 8.1. PURPURA TROMBOCITOPENICĂ TROMBOTICĂ (PTT) Este o formă foarte gravă de MAT, care se poate asocia cu insuficiențe viscerale multiple. Din punct de vedere evolutiv, PTT poate fi: sporadică (episod unic, urmat de vindecare), recidivantă (cu recăderi frecvente și regulate) și intermitentă (recăderi neregulate). 8.1.1. Fiziopatologie Rolul infecțiilor în declanșarea bolii este sugerat de observația că numeroase episoade de PTT se asociază cu diverse microorganisme, ca Streptococcus
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în MAT din SAPL lipsesc anemia hemolitică microangiopatică, schizocitele și trombocitopenia severă. Examenul histologic evidențiază leziuni de MAT la nivelul vaselor intrarenale, inclusiv al capilarelor glomerulare. Prognosticul este variabil, dar IRC terminală survine rar. Glomerulonefrite asociate SAPL au fost raportate sporadic, acesta fiind de diferite tipuri: nefropatie membranoasă, GSFS, leziuni minime, GN mezangială cu C3 sau GN crescentică. Tromboza venei renale se manifestă, de obicei, prin apariția bruscă a unui SN. Transplantul renal la pacienții cu SAPL se asociază cu un
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de talent (cu o oarecare faimă pe la 1885, din cauza unui incident cu Al. Vlahuță), și, în anul 1889, actorul Ștefan Vellescu sunt directorii periodicului, care se situează ca orientare între gazetele tutelate de Al. Macedonski. Deși colaborarea lui Macedonski este sporadică (un articol biografic dedicat generalului I. Em. Florescu și un excelent portret al actorului C. Dimitriade), referirile la el sunt des întâlnite. M. I. Toncescu îi dedică versuri, Traian Demetrescu descrie în pagini pline de sensibilitate modul în care l-
PELESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288749_a_290078]
-
presei și lămurește multe din problemele insuficient clarificate în domeniu. Exigent, având în cel mai înalt grad cultul exactității, P. rămâne în perimetrul istoriei literare un vrednic urmaș al lui D. Popovici și al lui Ion Breazu. S-a manifestat, sporadic, și în calitate de critic literar în paginile unor reviste precum „Gând românesc”, „Transilvania”, „Almanahul literar”, „Tribuna” și „Steaua”, ca și în „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Cercetări de lingvistică”, „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revista de
PERVAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288765_a_290094]
-
a Poloniei din 1863. Legăturile care se înfiripă cu aceste prilejuri, îndeosebi între intelectualii participanți la mișcările revoluționare, sunt interpretate pertinent, iar imaginea lor e substanțial completată în lumina unor documente noi, care stabilesc alte reliefuri în desfășurarea faptelor. Prezente sporadic și mai înainte, informațiile culturale sporesc simțitor în capitolul consacrat emigrației polone în România după eșuarea răscoalei din 1863. Cele mai interesante elemente se află în capitolele finale, unde datele istorice se instalează în subtext, cedând prioritatea celor istorico-literare și
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
Corlaciu, Leonida Lari, Grigore Vieru ș.a., le este rezervată rubrica „Antologie «Poesis»,” unde aceștia figurează, de obicei, cu un poem. Semnează versuri Horia Bădescu, Adrian Alui Gheorghe, Gabriela Melinescu, Matei Vișniec, Magda Cârneci și mulți alții. Proza este prezentă doar sporadic: câteva fragmente de Ion Vădan, Iustin Panța și Ion Caraion (Spitalul amorului - „proiect de roman rămas neterminat”, 2/1994). Sectorul publicisticii literare este însă foarte dens, ilustrat de George Glodeanu, Mircea Muthu, Mircea Popa, Dan Silviu Boerescu, Mircea Handoca, Nae
POESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288866_a_290195]
-
ca Lang Zsolt și Irinyi Kiss Ferencz. În numărul 3-4/1991 pot fi citite o serie de inedite ale lui Gheorghe Pituț și câteva poeme ale unei talentate poete, Raluca Sălăjan, dispărută la numai șaptesprezece ani. Dacă proza este ilustrată sporadic (de menționat doar fragmentul de roman Aventuri în Levant al lui Ion Chiorean), în schimb revista are o bogată secțiune critică, incluzând cronici de Cornel Munteanu, recenzii de Ion Ghiur, eseuri critice de Gheorghe Glodeanu, Silvia Ceuca, Alexandru Zotta, contribuții
PLEIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288849_a_290178]