990 matches
-
cu ochi căprui închis, cu obrajii ușor bucălați și de-o culoare marmoree, cu părul bogat, lung, auriu ca paiul de ovăz copt, care-i cădea pe umeri, Corina avea și un piept nurliu, frumos, obraznic și totodată un mers sprinten, săltăreț, alintat și legănat. Acest fizic generos era completat, potentat, dublat și de un temperament coleric, ușor îndrăzneț și arogant. Și când o înțepa cineva cu o vorbă, cumva, reacționa prompt și nu rămânea datoare. Într-un cuvânt: nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cea pe care o văzusem În preajma Înmormântării mămicii mele Felicia. Arăta proaspătă, Îmbăiată și spreiată, și capotul ei răpănos de molton Îl schimbase cu un soi de chimonou de mătase verde Împodobit pe spate cu două hieroglife roșii chinezești. Era sprintenă ca un judokan Motănica servindu-și musafirii cu cafele și destupând o ditamai butelca de un litru de lichior de trandafiri. Renunțase la mărășeștile ei puturoase pentru niște nenorociri mentolate, pe care scria Amore cu litere aurii și din care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Focurile se aprind și prânzul serei se pregătește. Aci vezi pe bătrâni cu părul alb, cu o barbă de profet, cari Înconjoară vatra și povestesc povețe tineretului, lacom de acest fel de petreceri, care se adună lângă ei. Acolo, fete sprintene și vioaie cântă și joacă la sunetul unei vioare, până când cad Înfrânte de oboseală. Mai departe, copiii cari se rostogolesc la pământ și se luptă Între ei. Aici o familie Întreagă doarme lângă un foc ce s-a stins; aici
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
patru roți în incinta spațiului sacru dintre zidurile acesteia. Paznicul (altminteri un individ posac, plictisit și foarte lent în a deschide cu adevărat bariera de la intrare în afara zilelor de hram) se activează spontan la orice mic gest al șoferilor, alergând sprinten cu un teanc de pachete de bancnote de un leu în mâna stângă. Pe lângă tarabele cu obiecte religioase se pot observa și alți vânzători, rromi în marea lor majoritate, care propun trecătorilor nuga, halviță sau covrigi. Flori de sezon, zambile
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de pelerini pedeștri ce urcă încet spre Prislop și mai spune „dar priviți și dumneavoastră în jur, oare merită efortul pe care-l fac ?”. Într-adevăr, mulțime de oameni în jur : tineri, bătrâni, copii, călugări. Ultimii urcă și cel mai sprinten drumul în pantă, ceea ce arată că în lumea noastră chinuită, plină de stres și de aditivi alimentari, ei sunt cel mai bine plasați pentru efortul fizic. Mă găsesc lângă o familie din Sibiu, cu care comunic destul de repede. Tatăl este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
umanizează. Nimic mai adevărat decât versurile: "Perdelele-s lăsate și lampele aprinse;/ În sobă arde focul, tovarăș mângâios,/ Și cadrele-aurite ce de pereți sunt prinse/ Sub palida lumină apar misterios.// ...O lacrimă...dar iată plutind pe-a mării spume/ O sprintenă corvetă, un repede-alcyon;/ Și iată colo-n ceruri pribegile din lume,/ Cucoarele în șiruri zburând spre orizon.// ... Atunci inima-mi zboară la raiul vieții mele,/ La timpul mult ferice în care-am suferit,/ Și-atunci păduri și lacuri, și mări
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dinafara și dinlăuntrul lui. Peste întinse lacuri, peste abrupte văi, Și munți și nori și codri și mări ce-și pierd conturul, Mai sus de astrul zilei, și întrecând azurul, Mai sus de inelarea stelarelor văpăi, Tu trecui vioi și sprinten, o spirite al meu; Și ca înotătorul ce-n unde se desfată, Brăzdezi nemărginireacu-o nemaiîntâmplată Și aspră voluptate, înaintând mereu. Zbori cât mai sus de-aceste morbide emanații, În aerul din slavă, curat, superior; Și bea, să te purifici, ca
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pe pereți. Când te vei trezi din visare, n-o să mai ai nici cenușă-n vatră, vei duce o viață vegetală la marginile Europei cu care zadarnic politicienii ne compară, fiindcă, pentru a ieși din marasm îți trebuie voință, minte sprintenă, brațe puternice, motivație și scop. Vă amintiți melodia lui Vintilă cu mielul? Dacă consideri că e suficient să paști iarbă și să te duci la tăiere, nu poți fi mai mult decât ești: pensionar de boală închipuită, pe certificat dat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
venea milițianul seara, să-mi scoată cătușele pentru culcare. Nu-mi era frig, nu răcisem, nici măcar un strănut. Mă deșteptam proaspăt la suflet și la trup, deși mai toată noaptea o petreceam în priveghere; dispoziția sufletească și mintea limpede și sprintenă mă făceau să cuget probleme dificile ca înțelesuri, care acum se dezlegau singure, ca în lumina în care nu se ascunde nimic. Nu consideram că mă aflu în stare de pedeapsă și nici nu sufeream în vreun fel această condiție
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
plânsul. Nu mai semănam cu cel de-acum 20 de ani. Finu’ Vasile și tanti Leonorica au rugat mulțimea să plece, și oamenii au început să se retragă, grupuri, grupuri. Se mirau: Ce douăzeci, mă! Douăzeci și doi! Tata mergea sprinten la cei 71 de ani ai săi, puțin cam aplecat din cauza unei hernii neoperate la timp, având în vedere munca și povara suferințelor, mai ales. Mama pășea destul de greu, la aceeași vârstă. Și-a revenit repede din emoția pe care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
scena, eu în chip de Orfeu înnebunit, iar ea o năucită Eurydice! Și totuși, de ce trebuia să se teamă să întâlnească pe cineva, fie chiar și pe mine, în stradă? Împotrivindu-mă ispitei de a mă uita îndărăt, am înaintat sprinten și curând m-am aflat printre copacii piperniciți, tufișurile de grozamă și îngrămădirile de stânci de lângă drum, deci în afara vederii panoramice de pe deal. Arșița persista, [i mi-am scos haina. Era muiată de nădușeală la subțiori și vopseaua îmi pătase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
provoace o anumita impresie în sufletul cititorului etc. (1 p. + 1 p.) 2 puncte B. Limba română 6. Oricare dintre următoarele răspunsuri: diftongi - "pajiștea", "marginea", "sau", "greieri"; triftong - "târâiau". (2p. + 2p.) 4 puncte 7. Exemple de răspuns: "iute" - vioaie, rapidă, sprintena etc.; "clare" - pure, limpezi, transparente, curate, străvezii, cristaline etc. (2p. + 2p.) 4 puncte 8. Oricare două dintre următoarele răspunsuri: "nemișcat", "neoprit", "neașteptat". (2p. + 2p.) 4 puncte 9. Exemple de răspuns: A văzut tot ce trebuia (pronume nehotărât). Tot drumul a
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
venit de departe. Rândunica un zidar neîntrecut, își culege pământ moale, îl amestecă cu firișoarele de iarbă sau paie și își clădește cuibul. Cucul, un solist vestit, își caută fratele pierdut : Cu cu ! Cu-cu ! Turmele ies la pășune. Mieii sprinteni zburdă pe coline. Animalele pădurii își caută hrană după iarna lungă și grea. În grădini, prin poiene și prin vii, ard movile buruienoase, scoțând fumuri cenușii. Pe câmpul neted, ies oamenii cu plugul.Câmpul se umbrește sub brazdele dese și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
boierului Pandele. Naratorul e obsedat de moarte, fie ea umană, animală sau vegetală. În Jocurile Daniei realizează o frumoasă descriere a morții unor violete înghețate care au fost uitate iarna între ferestre: „Așa le-am găsit dimineața, încă aprinse, colorate, sprintene, dar cu fulgi de zapadă pe petale.” Relația lui Sandu cu Dania e una funestă și de aceea întregul univers interior al naratorului este pe moarte. Telefonul cel negru pare un cadavru, iar actorul care a jucat în piesa Cadavrul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
-și dea tot corpul, tot sufletul.” Nuvela Desirée prezintă o egală a naratorului care o anunță pe Ioana cea inteligentă de mai târziu. Fata, colegă de bancă în școala primară și apoi camaradă în timpul studenției trăiește prin portret:”era subțite, sprintenă, armonioasă ca o veveriță, cu ochi subțiri, șireți, cu nasul în vânt, cu gura poate cam mare dar transfigurată de atîtea râsete, cu un păr imens, castaniu, cu nuanțe roșiatice, ușor creț, încovoind capul.” De Desirée îl leagă o prietenie
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
continuă, la fel și copiii au nevoie de mișcări zilnice pe care părinții trebuie să le înlesnească... Cu cît copilul lucrează, aleargă și se trudește mai mult, cu atît doarme, crește și digeră mai bine, cu atît se face mai sprinten la corp și la minte"71. Locke precizează foarte clar că actul educațional se întemeiază pe educația fizică, fiindcă omul se dezvoltă de la exterior spre interior. Îngrijirea corpului trebuie să reprezinte prima grijă a educatorului, pentru că un corp sănătos, chiar dacă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
răului, ediția a doua, 186111) acumulează un anumit număr din aceste mărci: T18 UNEI TRECĂTOARE Asurzitoare, strada în jurul meu mugea Înaltă și subțire, durere maiestuoasă, În voalurile-i negre de doliu fastuoasă Și mîndră, o femeie trecu prin fața mea Cu sprinten mers și zvelte picioare statuare. Eu mă-mbătam privind-o și beam, ca pe-un venin, Din ochiul ei, cer vînăt de uragane plin, Plăcerea ce ucide și vraja care doare. Un fulger... apoi noapte! Făptură fără drum, Tu care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unități sintactice corespunde exact primelor trei macro-propoziții narative: 1. [P1] Asurzitoare strada în jurul meu mugea. 2. [P2] Înaltă și subțire, durere maiestuoasă, 3. În voalurile-i negre de doliu fastuoasă 4. Și mîndră, o femeie trecu prin fața mea 5. Cu sprinten mers și zvelte picioare statuare. 6. [P3] Eu mă-mbătam privind-o și beam, ca pe-un venin, 7. Din ochiul ei, cer vînăt de uragane plin, 8. Plăcerea ce ucide și vraja care doare. • Situație inițială Pn1: vers 1
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
adîncire Mireasma care molcom din sînul tău adie, Un țărm al fericirii în mintea mea învie Orbit deo monotonă, fierbinte strălucire: Un ostrov leneș unde mărinimoasa Fire Dă arbori stranii, poame cu care te îmbie, Bărbați cu trup subțire și sprintenă tărie, Femei cuo fără samăn de sinceră privire. Mireasma ta mă ducen meleaguri minunate Și văd un port cu multe corăbii adunate Ces încă ostenite de valuri și lumină, În vreme ce parfumul cel dau tamarinarii Domol îmi umflă nara șin sufletumi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de o trecere prin <3>, care servește drept tranziție: T18 UNEI TRECĂTOARE Asurzitoare, strada în jurul meu mugea IMP Înaltă și subțire, durere maiestuoasă, În voalurile-i negre de doliu fastuoasă Și mîndră, O FEMEIE trecu prin fața mea PS Pol Cu sprinten mers și zvelte picioare statuare. [EA] <4> Eu mă-mbătam privind-o și beam, ca pe-un venin, IMP Din ochiul EI, cer vînăt de uragane plin, PR Pol Plăcerea ce ucide și vraja care doare. PR PR <3> Un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prin pasaj în pod, ajungînd astfel la Grande-Rue". Stendhal: "Cînd nu i-am mai auzit pe comisari, am ieșit și am continuat să urcăm spre pasaj". Colomb: "Eroare". Stendhal: "Mante și Treillard [Colomb: "Treillard nu era cu noi trei"], mai sprinteni decît noi [...], ne-au povestit a doua zi cum, ajunși la poarta G, spre Grande-Rue, o găsiră blocată de două santinele. Domniile-lor s-au apucat atunci să discute despre farmecele domnișoarelor cu care își petrecuseră seara. Santinelele nu i-au
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și-a făcut dusul, profesorul Moruzi a revenit pentru vizita În saloanele cu paturi, ca și cum nu ar fi muncit cu Încordare toată dimineață și n-ar fi Îndurat, Împreună cu noi, acel stress năpraznic. Nu arata vreun semn de oboseală: calcă sprinten, cu pas de gimnast, În păpucii săi de pânză, cu talpă de sfoară. Peste halatul de un alb sclipitor, se purta încins cu sortul chirurgical de rigoare la „Caritatea". În fine, boneta ușurel trasă către o ureche, mustăcioara blondă, cu
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
domnul s-o mai audă. Nu a trecut prea mult timp și a apărut o mașină a Pompierilor. Oameni cu experi- ență, profesioniști, cei trei pompieri au cer- cetat copacul cu privirile și au ridicat scara. Un flăcăiandru subțirel și sprinten a ajuns în câteva clipe printre ramurile copacului, de unde a coborât, în doi timpi și trei mișcări, cu captura. - Poftiți, doamnă, pisica dumneavoas- tră. Să nu-i mai dați drumul din lesă... - Vă mulțumesc din toată inima, dom- nilor
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
foarte delicată zicea cu un aer serios ce o înfrumuseța și mai mult: «Astăzi am făcut un voiaj tare ostenitor de la grădina publică până la rediu, dar piste o lună am să fac o primblare pin Italia și pin Franția.»“ Ironia sprintenă a acestor rânduri nu le ascunde gravitatea subiacentă. Formele pe care le îmbracă „iubirea pentru civilizație“ a unora inspiră și reflecții mai acide, ca în foiletonul satiric Voiajul diavolului, apărut în Albina românească (1845, nr. 36 și 37). De când oare
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
boierului i vinea bine antereul, care era făcut parcă înadins să-i împedice mersul prea repede, și măreției sale împrumutate i se potrivea prea bine urieșul șlic, de un cot în circonferință. Surtucul și fracul dădură tinerilor un mers mai sprinten și mai lesnicios, și fiindcă facilitatea de spirit cam stă în legătură cu acea a mișcărilor, juneța deveni mai voioasă, mai vie; ideile sale începură a se dezvăli și imaginațiunea sa a străluci.“ (Amelia Stefanesco, în Steaua Dunării, 1859, nr. 6 și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]