10,676 matches
-
trecătoarea Rucăr-Bran și vestitul Castel Bran. Șoseaua șerpuiește pe pantele muntelui până sus oferind ochilor panorame și priveliști de basm, apoi coboară spre sud la Câmpulung Muscel unde se află una dintre cele mai interesante mănăstiri, Nămăiești, aflată într-o stâncă prin care iese turla și câteva ziduri. Din cochetul orășel de munte se ramifică o serie de trasee turistice spre Masivul Iezer-Păpușa sau spre culmile dantelate cu abrupturi stâncoase ce lucesc în soare ale Masivului Piatra Craiului. Șoseaua șerpuiește pe
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
pătrunzi într-o vale răcoroasă pe lângă râu, apoi drumul se desfășoară în serpentine spectaculoase până la Bâlea Cascadă. Aici turistul poate face un popas la restaurant, dar și o plimbare pe poteca turistică până aproape de cascadă. De undeva de sus, de pe stânci, un puhoi de apă se revărsă în gol, creând în jur o zarvă asurzitoare, ce se înălță către crestele care plutesc printre norii de ceață. Curentul de aer format de deplasarea masei de apă în gol, rostogolirea acesteia pe stânci
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
stânci, un puhoi de apă se revărsă în gol, creând în jur o zarvă asurzitoare, ce se înălță către crestele care plutesc printre norii de ceață. Curentul de aer format de deplasarea masei de apă în gol, rostogolirea acesteia pe stânci, precum și stropii purtați de curent te revigorează cu noi energii. Este un spectacol fascinant oferit de mama natură pe scena munților.” (Capitolul 3 „Transfăgărășanul și splendorile sale”.) Frumusețea imaginilor ne copleșește. Descrierile sunt atât de frumoase încât reporterul se întrece
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
Lac privirile îți sunt delectate de peisajul de un pitoresc aparte, dar și de apa străvezie a lacului din vârful muntelui. Turiști de toate națiile fac fotografii, filmează, admiră hăul ce se deschide pe partea nordică cu șerpuirea șoselei printre stânci și palele de ceață ce se cațără pe abrupți ca niște adevărați alpiniști. Pe partea de răsărit lacul este străjuit de crestele sterpe ale masivului muntos. Aici este un hotel, dar și un restaurant mai aparte, care pătrunde în apele
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
verzui se zbenguie păstrăvul indigen. Aici, la hotarul dintre crestele dominante ale munților și albastrul infinit al cerului, adesea vremea devine capricioasă și rafalele vântului, vuietul său, urletul văii, ecoul tunetelor, fulgerele ce se preling ca niște șerpi luminoși pe stânci, nori fioroși ce revarsă ploi torențiale vara sau viscole năprasnice iarna, descriu tablouri de la incantație la groază. Alteori, când cerul este senin, astrul zilei pare mai aproape de frunțile de piatră ale masivului. De la Bâlea Lac se trece din Ardeal, pe sub
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
observă bălticele albastre ale bolții cerești, fascicolul de raze ale astrului zilei ce penetrează prin perdeaua norilor, toate acestea creează imagini feerice în împărăția Făgărașilor. Aici, sus, la un pas de cer, totul este complex, un conglomerat de nori, ceață, stânci, arbuști și cer, creează prin neuniformitatea lor o imagine plină de armonie. La coborâre ești întâmpinat de cascade al căror tumult se propagă în unde sonore către creste, în timp ce șuvoiul de apă se lovește de pintenii stâncoși. (capitolul 3, „Transfăgărășanul
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
sărind peste pintenii pietroși : „În Defileul Jiului șoseaua este străjuită de o parte de pereții stâncoși, iar de cealaltă de valea adâncă a râului ale cărui ape se rostogolesc zgomotos peste pintenii de piatră în mici cascade. Verdele brazilor, cenușiul stâncilor, licărul apei și adierea vântului cu pletele-i mătăsoase te cuprind în vraja munților. Alături numeroase tuneluri ale căii ferate străpung muntele. Când munții eliberează valea din strânsoarea lor ești întâmpinat de sfântul locaș de cult, Mănăstirea Lainici, a cărei
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
de priveliști: „Din Turda se poate ajunge pe spectaculoasele Cheile Turzii. Apoi pașii ne poartă pe meleagurile de la Tarnița. Șoseaua șerpuiește pe conturul lacului, pe lângă versanți către vestita Țară a Moților. La fiecare curbă, pe fiecare vale sau după fiecare stâncă descoperi ceva deosebit. Coada lacului se prelungește mult până se contopește cu râul, iar pe versantul de vizavi apare câte o casă răzleață. După ce traversezi râul, drumul se desfășoară în serpentine către înălțimi. Toamna foioasele și coniferele îți oferă o
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
ce trecătoare pare, Gonit în timp și spații, trecând din formă în formă, Eternă fulgerare cu inimă diformă, De evi trecuți ființa-mi o simt adânc rănită, Pustiu-alergătoare, cumplit de ostenită... Și-acum din nou în evu-mi, lui Sisif cruda stâncă Spre culmea morții mele ridic ș-ast’ dată încă. Ș-ast’ dată? Cine-mi spune că-i cea din urmă oară? Despre această poezie, Zoe Dumitrescu Bușulenga avea să afirme : “Nu cunosc pagină existențială mai disperată în toată poezia lumii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/eminescu-in-eternitate/ [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
toate câte sunt și mai pot fi este Dumnezeu: Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă și care este Isus Hristos (1 Corinteni 3:11). Coborât până acolo, până la temelii, te trezești înălțat pe stânca pe care, singur, niciodată nu te-ai fi încumetat s-o urci. Prezența Lui nu te copleșește, ci doar își mărturisește apropierea. Devii, într-o clipă, ceea ce erai de mult, adică asemenea Lui. Te simți stânjenit de prea multa măreție
NU NE SIMŢIM RĂNIŢI CÂND PRIVIM SPINII UNUI TRANDAFIR de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Nu_ne_simtim_raniti_cand_privim_spinii_unui_trandafir.html [Corola-blog/BlogPost/342429_a_343758]
-
eliberată de regulile unei vieți citadine. Satul pentru poet este paradisul, o ilustrație a vieții unui popor încredințat că universal este înfrățit cu el. Legea acelei lumi este legea naturală, iar această Lege este Dumnezeu sub care încolțește speranța: ” Din stâncile uscate Izvoare vor țâșni Iar oamenii vor bea Și nu vor mai muri. “(Talazuri ). Teofil Mândruțiu ,spiritual, face parte din stirpea poeților care au abordat în poezie religiozitatea, cum ar fi: Arghezi, N. Crainic, Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Traian Dorz
TEOFIL MÂNDRUȚIU-POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1454608813.html [Corola-blog/BlogPost/340279_a_341608]
-
de alta. Ca peste tot, case joase, cu maximum două etaje, viu colorate, majoritatea cu scândură pe exterior. Temeliile erau în general bucăți mari de granit puse una peste alta. Rar descopereai o temelie din beton. Totul aici este doar stâncă de granit. Nu m-a impresionat ca oraș. Erau doar case neîngrădite așezate fără nicio ordine, sau disciplină arhitecturală, fiind ridicate unde avrut fiecare să și-o construiască. Unele erau frumoase dar nu deosebite. Dacă acoperișurile nu erau noi, atunci
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402055557.html [Corola-blog/BlogPost/370215_a_371544]
-
Toate visurile mele, Precum astronomul, Își are visul la stele. De ce? Mi-am pus întrebarea Frumusețea rocilor, Ale acestor minuni Obișnuite ale pământului, Mă fac mereu și intens, Să îmi placă mai mult? Fiindcă prin forță, Învingi tăria, Blocului de stâncă imens. Dar nu numai atât, Ci alte și alte probleme, Mereu îți ridică, De fiecare dată, În fiecare zi , tăria din stâncă. Eu, tu, în general minerii, Nu au teamă de piatră, De tot ce-i colosal. AȘA ESTE. NU
DRAGOSTE PROFUNDĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dragoste_profunda.html [Corola-blog/BlogPost/348235_a_349564]
-
pământului, Mă fac mereu și intens, Să îmi placă mai mult? Fiindcă prin forță, Învingi tăria, Blocului de stâncă imens. Dar nu numai atât, Ci alte și alte probleme, Mereu îți ridică, De fiecare dată, În fiecare zi , tăria din stâncă. Eu, tu, în general minerii, Nu au teamă de piatră, De tot ce-i colosal. AȘA ESTE. NU-I FENOMENAL? 1963 Referință Bibliografică: Dragoste profundă / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 271, Anul I, 28 septembrie 2011. Drepturi
DRAGOSTE PROFUNDĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dragoste_profunda.html [Corola-blog/BlogPost/348235_a_349564]
-
de romani prin secolul al II-lea, urcând la Mănăstirea TURNU. A vizitat de fiecare dată această mânăstire de călugări când a fost trecător prin Valea Oltului. Îi plăcea istoria sa și mai ales peisajul din jurul lăcașului de cult, cu stânca amenajată de călugării asceți, care au părăsit Mănăstirea Cozia și s-au stabilit aici în coastă de munte, undeva prin secolul al XV-lea, săpând în stâncă hrube și trăind într-o sărăcie deplină, hrănindu-se cu ce le putea
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1455347274.html [Corola-blog/BlogPost/342656_a_343985]
-
Îi plăcea istoria sa și mai ales peisajul din jurul lăcașului de cult, cu stânca amenajată de călugării asceți, care au părăsit Mănăstirea Cozia și s-au stabilit aici în coastă de munte, undeva prin secolul al XV-lea, săpând în stâncă hrube și trăind într-o sărăcie deplină, hrănindu-se cu ce le putea oferi natura ce-i înconjura. Până și-au putut săpa grote în stâncile de piatră, au trăit în colibe, pentru a se proteja de vicisitudinea vremii de
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1455347274.html [Corola-blog/BlogPost/342656_a_343985]
-
stabilit aici în coastă de munte, undeva prin secolul al XV-lea, săpând în stâncă hrube și trăind într-o sărăcie deplină, hrănindu-se cu ce le putea oferi natura ce-i înconjura. Până și-au putut săpa grote în stâncile de piatră, au trăit în colibe, pentru a se proteja de vicisitudinea vremii de munte. Ei copiau sihăstria altor pustnici înaintași ai lor, precum Misail și Daniil. Lui Sebastian i-ar fi plăcut ca cei doi băieți ai Adrianei, să
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1455347274.html [Corola-blog/BlogPost/342656_a_343985]
-
înspăimântătoare, copleșitoare, întinderi și trecători de-ți taie respirația, te îngrozește dacă ți-ai raporta mișcarea și debilitatea la măreția forței suverane, pe care o degajă această “entitate”, totuși pământeană. Întinderi, trecători, poduri naturale ce leagă maluri și surpușuri de stânci, aparent neclintite, “încovrigături” nedefinite în curs de configurare și în fața cărora amuțești dorind să anticipezi un final la care nu vei mai putea fi martor, unele “crevase” adânci ale căror hăuri n-au văzut niciodată lumina zilei, dar nici n-
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Atat_de_aproape_de_grand_canion_.html [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
ce le-ai îndrugat, a poveștii fără “tonouri” și alte “acrobații” de sefe ... Interesul turistic a adăugat câteva amenajări de o mare fumusețe și risc, cum ar fi o “excrescență” în afară, deasupra prăpastiei, pe marginea peretelui de sus al stâncii, de forma unei potcoave alungite, cu o parte montată și bine priinsă în stâncă și cu trei părți în afară, împrejmuită cu gard de sârmă cu balustrade din oțel de sprijin și cu foi încastrate de geam gros protector la
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Atat_de_aproape_de_grand_canion_.html [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
turistic a adăugat câteva amenajări de o mare fumusețe și risc, cum ar fi o “excrescență” în afară, deasupra prăpastiei, pe marginea peretelui de sus al stâncii, de forma unei potcoave alungite, cu o parte montată și bine priinsă în stâncă și cu trei părți în afară, împrejmuită cu gard de sârmă cu balustrade din oțel de sprijin și cu foi încastrate de geam gros protector la vânt, intemperii, soare arzător, o potecă pe care pot circula curajoșii, botezat “Scywalk”, de unde
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Atat_de_aproape_de_grand_canion_.html [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
geologică a locului. La montarea acestui ieșind, un “moft” cu netăgăduite valențe de agrement și bineînțeles profitabile, lucrătorii ar fi avut nevoie de 373 de tone de oțel și vreo 90 de tone de sticlă. Jos, undeva, abia zărit printre stâncile abrupte și stratificate în pante inegale și suprapuse, se târă o “curelușă” care șerpuiește molcom și firav, cu siguranță cea mai rămas din albia fluviului Colorado. Toate “asperitățile” reliefului acestei fantastice întinderi “extraterestre” sunt botezate, denumiri cu rezonanțe de “topos
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Atat_de_aproape_de_grand_canion_.html [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
iată-ne rulând pe autostrada construită pe malul mării în acorduri de muzică grecească, spre plaja preferată a fiicei mele: Kourion, aflată la mică distanță față de cel mai important si interesant sit arheologic de pe insulă, impresionant amplasat deasupra mării, pe stânci. Situl de la Kourion datează din anul 3300 î.Hr., perioada calcolitică, dar istoricii susțin că primul oraș important a fost construit de micenieni în anul 1400 î.Hr., atingând apogeul dezvoltării în timpul dominației romane. Pagubele datorate raidurilor arabe din perioada care a
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Cipru_3_scurte_evadari_descoperiri_marete_.html [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
un mod aparte, alternând cu plaje însorite. Este, dacă vreți, specificul țărmurilor Mediteranei, care, la Kourion au o nota aparte. Plaja din imediata apropiere a sitului este una dintre cele mai frumoase de pe întinderea coastelor cipriote. Mărginită în lateral de stânci, plaja are o deschidere minunată spre mare - porțiuni acoperite cu nisip fin, strălucitor, alternând cu altele presărate cu pietre de toate culorile, rotunjite de zbuciumul valurilor care se sparg pe mal și unde cochiliile scoicilor oferă un adevărat spectacol de
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Cipru_3_scurte_evadari_descoperiri_marete_.html [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
una dintre principalele atracții turistice. Coborând de la șosea spre malul mării este imposibil să nu rămâi stupefiat de frumusețea priveliștii ce se deschide precum o carte învechită de vreme și din filele căreia se ridică semețe și pline de mit Stâncile Afroditei. Legenda spune că aici, pe țarmul sudic al insulei, a căzut în apa mării bărbăția zeului Uranus, amputată de rudele sale geloase și din spuma mării învolburate s-ar fi născut zeița dragostei, Afrodita. Căsătorită cu zeul șchiop Hefaistos
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Cipru_3_scurte_evadari_descoperiri_marete_.html [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
Unul dintre celebrele sanctuare ale Afroditei se afla la Paphos iar cultul ei era celebrat în întreaga lume helenică, mai ales în însula Cipru. Mutând parcă orologiul timpului cu multe secole în urmă, ne-am așezat pe malul Mediteranei, aproape de stâncile Afroditei și am privit la nesfârșit orizontul, observând cum cerul se unea cu marea iar unirea lor te făcea, fără să vrei, să aștepți ivirea seraficei ființe din valurile care se spărgeau de stâncile ce radiau și-acum, doar dragoste
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Cipru_3_scurte_evadari_descoperiri_marete_.html [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]