1,505 matches
-
muntele chel acum, este prezentată ca o ființă omenească. "O gură care a păstrat același fel de a zâmbi, dar ale căror transformări interne, dinți stricați, înveliți în aur, dinți falși dau zâmbetului o altă expresie." Pinul singur pe povârnișul stâncos este o aluniță pe un obraz tare și fără riduri, muntele cu un vârf dublu este pieptul unei femei culcate " Cu sutienul alb al satului, pe care îl brodau ruinele fortului venițian". Este adevărat, spune legenda, că Itaca era odinioară
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sau la Raymond Farina)221. Fără îndoială destinul Itacăi s-a schimbat mult cu Goethe când Werther a crezut că găsește în ea idila homerică, înainte de a-l abadona pe Homer pentru Ossian, schimbare fatală. Itaca cea albastră, Itaca cea stâncoasă, aceea care termină odiseea minții, cu mai bine de douăzeci de ani înainte de cea a lui Heinrich von Ofterdingen care afirma că drumul duce întotdeauna la casa originii, "sempre verso la casa", cum bine spune Claudio Magris 222, a fost
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de adăpost. 2.9. Insula Popina (98 ha) a) Delimitare ... Insula Popina este situată în nordul lacului Razim, în apropierea amenajărilor piscicole Iazurile și Sarinasuf și a localității Iazurile. b) Caracterizare ecologică ... Insula Popina reprezintă un rest de grind continental stâncos care constituie un loc important de popas al păsărilor migratoare și de cuibărit pentru călifarul alb (Tadorna tadorna). Primăvară, în această zonă cu vegetație săracă și pitica se pot intilni păsări de mlaștină (codobaturi venite din Congo), păsări de pădure
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
popas și hrănire oaspeții de iarnă cît și pentru alte specii (îndeosebi în timpul migrației de toamnă). De asemenea, este refugiul preferat în migrația diurnă pentru populație Branta ruficolis (gisca cu git roșu) pe durata popasului în Dobrogea. Insula Bisericuța (insula stâncoasa, avanpost al reliefului predeltaic) domină, alături de capul Dolosman, peisajul dintre lacurile Razim și Golovita. 2.12. Capul Dolosman (125 ha) a) Delimitare ... Este reprezentată de extremitatea estică a promontoriului Dolosman din apropierea localității Jurilovca cuprinzând amplasamentul ruinelor cetății greco-romane Argamum (sec
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
2004 ar putea aduce realizarea acestor gânduri. Prof. Mircea GUȚU, Edineț SCHITUL GALIȚA DIN JUDEȚUL HOTIN O podoabă deosebită a lăcașurilor de închinare și de viețuire monahală este, fără îndoială, schitul Galița, cu biserica și chiliile sale săpate în malul stâncos și înalt al Nistrului. Locurile cu greu accesibile au descurajat multe rânduri de călugări să viețuiască în acest schit. Abia după venirea la cârma eparhiei Hotinului a strălucitului ierarh și a harnicului gospodar Visarion Puia s-a restabilit viețuirea monahală
Orașul Hotin la 1930. In: Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
de peste Nistru, care se afla în acea vreme sub jurisdicția Moldovei. Toate mănăstirile eparhiei au așezări frumoase. Schitul Galița le întrece însă pe toate. Situat la o cotitură a Nistrului, sus de tot, sub streașina împădurită a malului înalt și stâncos, el uimește prin felul primitiv în care au fost săpate în stâncă bisericuța și chiliile de lângă dânsa. Rămâi uimit de priveliștile din preajmă, cât și de cele de la orizontul depărtat, spre Ucraina. De acest schit s-a îngrijit mai înainte
Orașul Hotin la 1930. In: Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
senin care părea că se îngemănează la orizont cu marea. Doamne, câte frumuseți mai aveam de vizitat! Profitam de zilele de concediu ale Mădălinei și ne răsfățam hoinărind cu micuțul autoturism care părea rupt și el din peisajul cu precădere stâncos al insulei cu malurile mușcate de mare și plajele cu arome afrodisiace. Urmau însă vizite în locuri relativ apropiate de Limassol, scurte incursiuni, dar concentrate și pline de inedit. Kourion, un sit vechi de peste trei mii de ani Dimineața celei
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
totalitate restaurat iar vara constituie o adevărată atracție prin spectacolele de teatru și concertele care se organizează aici. Pe lângă frumusețea dăruită ochiului de construcția în sine, nu este deloc de neglijat priveliștea pe care vizitatorul o are asupra Mediteranei. Maluri stâncoase, dantelate și stratificate într-un mod aparte, alternând cu plaje însorite. Este, dacă vreți, specificul țărmurilor Mediteranei, care, la Kourion au o nota aparte. Plaja din imediata apropiere a sitului este una dintre cele mai frumoase de pe întinderea coastelor cipriote
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
km 332+150) și trecând prin Lugoj (km 495+800). Ultimii 35 km de-a lungul Porților de Fier pe Dunăre reprezintă o legatura îngustă între fluviu și principala linie de cale ferată București-Timișoara, pe de o parte, si versanții stâncoși, pe de altă parte. Drumul include două tunele și mai multe poduri și viaducte importante. Lucrările de reabilitare includ: - consolidarea a 132,625 km de pavaje rutiere existente, incluzând lărgirea cu 1,0 m până la 2,0 m pe ambele
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 17 aprilie 2002 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149687_a_151016]
-
de proiectare, după cum urmează: - în zona Porților de Fier, între km 331+150 și km 364+650, drumul existent trece printre principala linie de cale ferată dintre Timișoara și București și fluviul Dunărea, pe de o parte, si o porțiune stâncoasa, de cealaltă parte. La acest moment, din cauza costurilor nu se intenționează lărgirea drumului existent, deși se vor face îmbunătățiri ale structurii asfaltice; - în regiunea deluroasa, la nord de Domasnea, între km 413+150 și km 428+800, sunt prevăzute benzi
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 17 aprilie 2002 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149687_a_151016]
-
de foc sau industrial, sau de lemn de construcție. La păduri se includ și golurile din masivele păduroase. Prin terenuri neproductive se înțeleg terenurile care nu sînt apte pentru folosirea agricolă sau forestiera. În această categorie de terenuri intra terenurile stîncoase din afara masivelor păduroase, prundișurile, terenurile mlăștinoase și stufărișurile. Dacă vreun teren se folosește concomitent în diferite scopuri, ceea ce ar face posibilă includerea lui în diferite categorii, acest teren se va clasifică conform utilizării sale preponderente. 6. Despăgubirile pentru pagubele la
CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind despăgubirile pentru pagubele pricinuite prin realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151996_a_153325]
-
dintre terenurile incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comunei Ostrov, descrise mai jos, conform hărților scara l:25000 anexate registrului cadastral al comunei Ostrov și hărților topografice, sc. 1:25000, L-35-139-D-d. Limita nordică: începe de la promontoriul stâncos din nord-vestul lacului (NRV 2149 - 1,0 ha), apoi se îndreaptă, pe malul lacului, spre nord-est, ajunge la punctul pescăresc Bugeac, continuă paralel cu intravilanul localității Bugeac, apoi se îndreaptă spre sud-est, ocolește spre nord-est promontoriul numit Piscul Bugeacului până când
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
până la cea de a doua cotă de 1394,0 m și coboară până la borna silvică 40, Din acest punct limita traversează spre sud partea superioară a u.a. 21, 20, 19 la o distanță de 100 m de baza formațiunilor stâncoase ale Scaunului, ajungând până la borna silvică 36; Limita sudică: de la borna silvică 36, limita rezervației urmărește limita fondului forestier spre vest, pe la baza stâncilor, până la borna silvică 207 și traversează pe la nord partea superioară a parcelei 109, până la borna silvică
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
spre sud-est, limitrof pășunii P268 și terenului arabil A271. Ulterior, continuă spre sud și apoi est, mărginind terenul arabil A263, până când intersectează un canal de irigații; Limita sudică: se îndreaptă spre sud-vest până ajunge la malul Dunării, la un promontoriu stâncos, la extremitatea sudică a terenului neproductiv Nb259; Limita vestică: pornește spre nord-,vest, pe malul Dunării pe care îl părăsește ulterior, prelungindu-se de-a lungul drumului De258, limitrof pășunii P255 și terenului agricol A254, face un ocol apoi continuă
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
m de Pârâul Hășdate, cotind apoi pe poteca având codul cadastral De. 375 până la malul Pârâului Hășdate; Limita estică: urmează malul drept al Pârâului Hășdate până la poteca (cod cadastral De. 125) ce coboară din pădurea de pini de deasupra abruptului stâncos. Limita urmează în continuare liziera pădurii (parcelele 117E, 117D - Tr. Turzii) ce urmărește la rândul ei meandrele Pârâului Hășdate, până la intersecția cu altă potecă ce coboară din pădure (cod cadastral De. 80/1) după care urmează această potecă ocolind la
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
B. DEAL ȘI MUNTE - ușoare - pantă raportat la parcela ──────────────────────��──────────────────────────────────────────────────────── - grele - pantă - pantă 25°-35° pînă la 3 km pe parcela ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - foarte grele - pantă pe parcela - pantă 25°-35° 3 - 5 km - pantă 35° pînă la 3 km - versanți abrupți, terenuri stîncoase, cu chei pînă la 1 km NOTĂ: - Pentru cazurile în care se depășesc limitele fixate la categoria "foarte grele", predarea parchetelor către unitățile de exploatare se face numai cu acceptarea acestora. Materialele lemnoase aflate în condiții excepțional de grele, care
INSTRUCŢIUNI nr. 380 din 11 decembrie 1969 privind termenele, modalităţile şi epocile de tăiere, scoatere şi tranSport ale materialului lemnos din păduri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153500_a_154829]
-
prelevarea biologică a probelor - Îndrumar privind rețeaua de prelevare manuală a macro-nevertebratelor bentice SR EN 28265: 2001 Calitatea apelor - Metode pentru prelevarea biologică a probelor - Îndrumarul privind proiectarea și utilizarea instrumentelor de prelevare a probelor pentru macro-nevertebratele bentice din substraturi stâncoase în apele puțin adânci SR EN ISO 9391: 2000 Calitatea apelor - Prelevarea probelor din ape adânci pentru macro-nevertebrate - Îndrumar privind folosirea instrumentelor de prelevare, de colonizare, calitativă și cantitativă SR EN ISO 8689-1: 2003 Clasificarea biologică a râurilor PARTEA I
LEGE nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159256_a_160585]
-
sunt bazate pe principiul arzătorului, cum ar fi lămpile de sudat de la poziția nr. 82.05. ... b) Pistoalele și alte aparate pulverizatoare de metal topit (poziția nr. 84.24). ... c) Aparatele pentru tăierea lucrărilor de beton sau perforarea (găurirea) materialelor stâncoase (foraj termic), care utilizează un procedeu bazat pe încălzirea ridicată pe care o degajează fierul sau oțelul prin arderea într-un jet de oxigen (poziția nr. 84.79). ... d) Aparatele și mașinile de sudat sau lipit care utilizează în același
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile tăiate rotunjit. În partea superioară, pe fond roșu, se află un turn de argint zidit, cu acoperiș ascuțit surmontat de o cruce. În vârful scutului, pe fond auriu, pe un teren stâncos, de argint, se află o capră neagră, orientată spre dreapta. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu șapte turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Culoarea roșie a primului câmp este o preluare directă a culorii folosite în heraldica
HOTĂRÂRE nr. 1.432 din 28 noiembrie 2007 privind aprobarea stemei municipiului Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193327_a_194656]
-
înaintea numelui habitatului semnifică faptul că este un habitat prioritar. 1. Habitate costiere, marine și de dune Bancuri de nisip acoperite permanent cu un strat mic de apa marină; Lagune și golfuri cu bancuri de nisip; Vegetație perena a țărmurilor stâncoase; Vegetație anuală cu Salicornia sau cu alte specii în zone nămoloase și cu nisip; Pajiști sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia maritimae); * Pajiști sărăturate continentale; Stepe și mlaștini sărăturate panonice; Vegetație psamofila uscată cu Calluna și Genista; Vegetație psamofila uscată cu Calluna și
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185532_a_186861]
-
Depresiuni pe substraturi turboase; Mlaștini cu surse de ape bogate în săruri minerale; * Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus; * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion); Mlaștini alcaline; * Vegetație pioniera alpina cu Caricion bicoloris-atrofuscae. 5. Habitate de stâncării și peșteri Grohotiș stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae și Galeopsitalia ladani); Grohotiș calcaros și de șisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii); Grohotișuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte; * Grohotișuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane; Panțe stâncoase calcaroase cu vegetație chasmofitica
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185532_a_186861]
-
stâncării și peșteri Grohotiș stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae și Galeopsitalia ladani); Grohotiș calcaros și de șisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii); Grohotișuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte; * Grohotișuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane; Panțe stâncoase calcaroase cu vegetație chasmofitica; Panțe stâncoase silicioase cu vegetație chasmofitica; Stânci silicioase cu vegetație pioniera de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii; Grohotiș și lespezi calcaroase; Grote neexploatate turistic; Câmpuri de lavă și excavații naturale. 6. Habitate de pădure Păduri bătrâne
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185532_a_186861]
-
etajului montan (Androsacetalia alpinae și Galeopsitalia ladani); Grohotiș calcaros și de șisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii); Grohotișuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte; * Grohotișuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane; Panțe stâncoase calcaroase cu vegetație chasmofitica; Panțe stâncoase silicioase cu vegetație chasmofitica; Stânci silicioase cu vegetație pioniera de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii; Grohotiș și lespezi calcaroase; Grote neexploatate turistic; Câmpuri de lavă și excavații naturale. 6. Habitate de pădure Păduri bătrâne caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185532_a_186861]
-
8110 Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalla alpinae și Galeopsietalia ladani); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8160 * Grohotișuri medioeuropene calcaroase ale etajelor colinar și montan; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8210 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitica pe roci calcaroase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8220 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitica pe roci silicioase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8230 Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau Sedo albi- Veronicion dillenil pe stâncării silicioase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8310 Peșteri închise accesului public; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6. Habitate de pădure ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9110 Păduri de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]
-
Androsacetalla alpinae și Galeopsietalia ladani); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8160 * Grohotișuri medioeuropene calcaroase ale etajelor colinar și montan; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8210 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitica pe roci calcaroase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8220 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitica pe roci silicioase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8230 Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau Sedo albi- Veronicion dillenil pe stâncării silicioase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8310 Peșteri închise accesului public; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6. Habitate de pădure ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9130 Păduri de fag de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]