1,803 matches
-
stele, păsări călătoare și fac din ele elemente de poetizare. Observă tot cu această ocazie că multe din aceste elemente apar mai rar și „risipite" la alte popoare, pe când la români aceleași motive apar des repetate în doine cu o stăruință care arată anumite înclinări ale simțirii și imaginației, anumite repercusiuni în suflet din atingerile lui cu realitatea" Si-n articolul program al revistei „Vieața nouă ", Rătăciri literare, Densusianu spune că „e bine ca scriitorul să se îndrepte spre popor, să
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
și deopotrivă asupra delicatului demers ce-l presupunea restaurarea. De altfel, Lapedatu a fost primul care a cercetat și a evidențiat începuturile activității conștiente de ocrotire a monumentelor din cele două provincii și din Transilvania. Acest demers se datorează și stăruinței de a releva continuitatea prezenței românești în Transilvania. În acest sens a vizitat începând din 1904, periodic monumente (cetăți, mănăstiri, biserici), unde a surprins detaliile, etapele de zidărie, modificările, inovațiile tehnice introduse în operele de restaurare, reliefând originea lor românească
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
8 iunie 1948, convocată și cu ocazia preluării de către Traian Săvulescu a Secretariatului General al Academiei, el releva rolul pe care l-a îndeplinit Lapedatu în cadrul înaltului for, precizând următoarele: ,,A ajutat Academia când s-a găsit în impas. Prin stăruința lui s-a obținut ceea ce trebuia pentru ridicarea edificiului Bibliotecii. El a stăruit și pentru realizarea construcției întregului edificiu al Academiei, după planurile ce se făcuseră, realizare pe care însă au împiedicat-o vremurile grele care au urmat”32. Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și deopotrivă asupra delicatului demers ce-l presupunea restaurarea. De altfel, Lapedatu a fost primul care a cercetat și a evidențiat începuturile activității conștiente de ocrotire a monumentelor din cele două provincii și din Transilvania. Acest demers se datorează și stăruinței de a releva continuitatea prezenței românești în Transilvania. În acest sens a vizitat începând din 1904, periodic monumente (cetăți, mănăstiri, biserici), unde a surprins detaliile, etapele de zidărie, modificările, inovațiile tehnice introduse în operele de restaurare, reliefând originea lor românească
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
8 iunie 1948, convocată și cu ocazia preluării de către Traian Săvulescu a Secretariatului General al Academiei, el releva rolul pe care l-a îndeplinit Lapedatu în cadrul înaltului for, precizând următoarele: ,,A ajutat Academia când s-a găsit în impas. Prin stăruința lui s-a obținut ceea ce trebuia pentru ridicarea edificiului Bibliotecii. El a stăruit și pentru realizarea construcției întregului edificiu al Academiei, după planurile ce se făcuseră, realizare pe care însă au împiedicat-o vremurile grele care au urmat”32. Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
formule pentru a îmbunătăți soarta creștinilor din Imperiul Otoman. În timpul dezbaterii de către Corpurile legiuitoare a convenției româno-ruse din 4/16 aprilie 1877, Kogălniceanu este prezentat ca un mare orator, care da citire expunerii de motive prin care arată că toate stăruințele puse pe lângă marile puteri pentru a recunoaște și pentru a pune sub ocrotirea Europei neutralitatea teritoriului român au rămas zădarnice 67. O altă lucrare apărută în 1878 este și Tratatul de la Berlin. Această lucrare tratează pe larg 19 dezbaterile care
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
externe a primit împuternicirea de a semna convenția românorusă. Ea a fost semnată în aceeași zi de Kogălniceanu și baronul Dimitrie Stuart. T.C. Văcărescu este de părere că odată cu venirea lui în fruntea ministerului de externe dă un impuls puternic stăruințelor diplomatice pentru dobândirea independenței. Cu toată neutralitatea ce România și-o impusese, se arată în Istoricul războiului din 1877-1878 , volumul I, guvernul otoman îndată după declararea războiului de către Rusia, fără cea mai mică provocare din partea României și oarecum în schimbul atitudinii
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
largă, care pune știința într-o strânsă legătură cu progresul societății, a dat istoriei sensuri noi. Printre aceste lucrări se numără și lucrarea lui Ion Gardescu, Războiul ruso-turc din 1877-1878, apărută în 1902 în care se prezintă pe larg atât stăruințele puterilor de a înlătura războiul, cât și desfășurarea războiului ruso turc. Mihail Kogălniceanu este prezentat ca afirmându-și voința de a practica o politică de neutralitate și de respect a tratatelor. Eforturile depuse pentru a salva neutralitatea statului român, aveau
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
omenească înaintea Europei întregi. La 20 aprilie, Kogălniceanu, relua funcția de ministru al afacerilor străine. La 4 aprilie, el înștiințează pe agenții noștri diplomatici în străinătate despre luarea ministerului de externe de dânsul: „împrejurări grave au făcut că am cedat stăruințelor prințului nostru și guvernului său de a primi portofoliul ministerului de externe. Trecutul meu e cea mai bună garanție a politicii prudente și a neutralității” - deci ca la 1876 - și el continua spunând că dacă războiul izbucnește „ trebuie să consacrăm
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
congresului, 19 iunie 1878, reprezentanții României, au fost introduși spre a face înaintea congresului aprecierile guvernului lor asupra punctelor tratatului de la San-Ștefano, privitoare la 30 România. Atunci Mihail Kogălniceanu citi memorandumul expunând cu însuflețire, dorințele românilor. Dar reprezentanții puterilor văzând stăruința rușilor în scopul de asigura o pace durabilă, înlăturând Rusiei o amintire penibilă în viitor, hotărî recunoașterea independenței României în condițiile retrocedării Basarabiei în schimbul Dobrogei. Titu Maiorescu, în Istoria contimporană a României (1866-1900), ni-l înfățișează pe Mihail Kogălniceanu la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
loc altora mai conforme cu spiritul veacului. Relații noi izvorând din acest drept - existență liberă - urmau a fi statornicite după încheierea conflagrației balcanice. Edificatoare pentru viziunea sa - a lui Kogălniceanu - prezentată de Gheorghe Ghițescu, în cartea sa, Războiul neatârnării. „După stăruințele a trei generațiuni, după stăruințele și sacrificiile părinților noștri, statul român s-a format. A sosit acum timpul ca acest stat să dovedească și el Europei, prin energia și abnegația tuturor claselor sale sociale și mai ales, pe brațul fiilor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
spiritul veacului. Relații noi izvorând din acest drept - existență liberă - urmau a fi statornicite după încheierea conflagrației balcanice. Edificatoare pentru viziunea sa - a lui Kogălniceanu - prezentată de Gheorghe Ghițescu, în cartea sa, Războiul neatârnării. „După stăruințele a trei generațiuni, după stăruințele și sacrificiile părinților noștri, statul român s-a format. A sosit acum timpul ca acest stat să dovedească și el Europei, prin energia și abnegația tuturor claselor sale sociale și mai ales, pe brațul fiilor săi că România are vitalitate
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
La 29/30 aprilie -11/12 mai 1877, corpurile legiuitoare au votat o moțiune prin care se cerea ruperea legăturilor și a dependenței față de Poartă, proclamarea stării de război între România și Turcia; totodată se recomanda guvernului să pună toată stăruința și să ia toate măsurile spre a apăra și asigura existența statului român astfel ca la viitoarea pace România să iasă cu o poziție politică bine definită și națiunea de sine stătătoare să poată îndeplini misiunea sa istorică. Factorii de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
70 Participarea armatei române la operațiunile militare din sudul Dunării s-a produs în urma unei telegrame a Marelui Duce Nicolae, care solicita domnitorului Carol asistență militară. Autorul redă și Proclamația lui Carol I către armata română, 27 august 1877; După stăruințele a trei generații, după suferințele și sacrificiile părinților noștri și mulțumită generoasei protecții a marilor puteri europene, Statul Român s-a format.(...) Acum a venit momentul să dovedim Europei că România poate fi un element inteligent și solid, pentru a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
între timp de "a petrece aice (în Iași n.ns.) numai pentru trebile apeductului", el scria Epitropiei că "pregătirea întârzietă a țevilor la Iacobeni, dintre care giumătate am fost nevoit a înturna direcției ca netrebnice, sunt pricini care, cu toată stăruința măsurilor, au împiedicat a nu se putè încă face apeducul de la zidul din Tătărași până la Casa Apelor de la Golia"25. Acel segment, în lungime de 1.537 de stânjeni (circa 3,5 km), reprezenta conducta principală, menită a asigura un
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
stradale. De reținut este faptul că preocupările pentru refacerea, alinierea și lărgirea rețelei stradale, conjugate cu măsurile vizând curățenia și înfrumusețarea orașului, incluzând și "disciplinarea" lucrărilor de construcții, n-au încetat în timpul lui Sturdza 4 și au continuat, cu aceeași stăruință, în vremea lui Ghica Vodă, chiar dacă reușitele în domeniu 5 din varii motive nu s-au ridicat la nivelul bunelor intenții. "Către sfârșitul domniei lui Mihail Sturdza consemna în a sa Istorie, Manolache Drăghici s-au paveluit mai multe uliți
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
filozofică“. Este adevărat că microevoluția constituie „un fapt“, dar acest fapt nu are nici un fel de implicații teologice sau filozofice. Împrejurarea că explicații pe care Johnson le apreciază drept vulnerabile din punct de vedere științific au fost susținute cu atâta stăruință lasă să se bănuiască, crede el, o altă motivație, o motivație ascunsă de ordin ideologic: „Darwin însuși a stabilit tradiția darwinistă care constă în a soluționa problema fosilelor înecând-o într-un val de explicații, a cita selecția artificială drept
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
la acel moment, Al. Constantinescu era președintele organizației județene a P.N.L.- Bacău; mai mult, Al. Constantinescu a fost ales în dou) rânduri în funcția de senator, pe listele P.N. L.-Bacău (la alegerile din noiembrie 1919 și martie 1922). Astfel, la stăruința oamenilor politici din Bacău, ministrul Al. Constantinescu a admis în anul 1924 schimbul de terenuri dintre primărie și Obștea ceferiștilor. Cea mai gravă problemă cu care s-au confruntat locuitorii noului cartier a fost legată de absența apei potabile, necesară
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Căsnicia pare să nu fi mers bine încă de la început și în 1867 începe procesul de divorț 102. Se amestecă în relația celor doi și preotul din Curtici care ia partea lui Sofronie. După o conciliere de scurtă durată, la stăruința autorităților bisericești, tinerii se despart. Catarina moare în 1920 la București. Ar fi interesant de știut dacă în 1883-1884, când scrie Slavici nuvela, pădureanca se stabilise în București, și dacă nu cumva tocmai venirea ei îl determină să descrie întâmplările
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Era în cea mai mare măsură o manipulare murdară, a unor servicii secrete aflate oricum în fața falimentului, ca și regimul Iliescu, ce a continuat să alimenteze, în presa extremistă, miturile național-comunismului. Unul din meritele cercetării românești amintite mai sus este stăruința asupra perioadei național-comunismului și a miturilor sale politice, așezate cu abilitate "într-un raport de continuitate cu ceea ce se considera a fi istoria reală a țării". Clișeele mentalului tradițional (originile dacoromâne, cu accentul pe dacism, ca în toate miturile izolaționiste
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de vegetație, Laboratorul de cercetări zootehnice, Centrul de cercetări pentru terenuri podzolice de la Ilișești, Centrul de cercetări pentru agricultura zonei de munte de la Pojorâta, sedii de fermă ș.a. Credincios ideii de conservare a biodiversității și ca o dovadă a acestei stăruințe, în 1986 a fost construită Banca de Resurse Genetice Vegetale de la Suceava. Construirea și dotarea acestei bănci de gene, ca și formarea personalului de specialitate au fost realizate la cele mai moderne standarde, ceea ce a făcut ca această instituție, de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
prin finalizarea unei clădiri funcționale pentru conservarea resurselor genetice vegetale, astfel că în anul 1991, a fost inaugurată o instituție nouă, unică în țară, Banca de Resurse Genetice Vegetale - Suceava, având ca director pe cel care cu râvnă, pasiune și stăruință exemplară s-a preocupat de geneza acestui așezământ. Înființarea băncii, pecum și materialul colectat, au atras atenția organelor de specialitate europene și în anul 1993, o delegație de specialiști de la Institutul de Resurse Genetice Vegetale (IBPGRĂ, cu sediul la Roma
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
a bisericii baptiste din Cuvin. Deși a avut parte de educație creștină, atât din partea mamei cât și din partea bisericii, totuși s-a lăsat cercetat de Dumnezeu mult mai târziu. Rugăciunile mamei sale s-au împlinit după zeci de ani de stăruință. Deși convertirea a avut loc târziu, decizia a fost hotărâtă. Ioan Bugariu a lucrat ca revizor de mișcare al gării din Sâmbăteni. Ioan Bugariu știa că va avea loc acest botez, însă nu s-a înscris printre candidați deși își
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Aland. Referitor la această tăcere a Învățăturii celor doisprezece Apostoli sau a Didahiei, precum și a lui Herma, putem conchide și noi limpede că era un gest firesc din partea Apostolilor și a ucenicilor lor ca, mai întâi, după Cincizecime, să depună stăruința de a-și îndrepta misiunea către cei maturi, către adulți, căci ei trebuiau mai întâi creștinați, și apoi asupra copiilor acestora, cu care se putea întâmpla ceea ce s-a petrecut atunci când Sfântul Pavel a botezat familii întregi de convertiți: „casa
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
zelul depus de preotul Eftimie, învățătorul Hristache Popa și domnul Președinte al Comitetului școlar V. Chirug, care uniți strâns au putut pe de o parte îndemna pe locuitori să contribuie cu ce au putut, iar pe de altă parte, prin stăruința lor, au căpătat numeroase ajutoare de la județ, comună și casa școlilor. Ceea ce s-a realizat în acest sat evidențiază că se poate realiza prin unire (subrevizor școlar, indescifrabil). Munca asiduă a învățătorului Hristache Popa rezultă și din procesul verbal datat
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]