25,984 matches
-
Statele Unite, schimbarea rolului femeii în familie a fost blamată drept cauză a răului social, atunci când acest lucru este convenabil din punct de vedere politic”3. În ritmurile accelerate ale transformărilor din societatea contemporană, familia este receptată drept un cadru de stabilitate și echilibru. Ea este reprezentată ca formă de rezistență față de amestecul din partea statului. Familia realizează legătura cu trecutul, este idealizată drept „locul în care oamenii își duc traiul cinstit, autentic și plin de înțeles” (S. Gal, G. Kligman, 2003, p.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care fiecăruia dintre sexe îi erau atribute roluri specifice decurgând din rostul lor în cadrul grupului. Din această discuție, se poate deduce că feminismul poate fi o altă paradigmă de a înțelege ordinea socială. Dacă în abordarea de tip funcționalist contează stabilitatea și echilibrul familiei, văzute din întreg spre parte (familia este mai mult decât suma indivizilor care o compun), din perspectiva feministă, nu vor fi neglijate individualitățile. O autentică armonie a familiei se bazează pe o stare de echilibru a relațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
importante pe toate planurile vieții. De aceea, apare o temă suplimentară față de ideea de schimbare ce ar putea aduce aspecte negative. Apoi, efortul părintelui singur de a păstra un climat de normalitate în familia sa apare ca un demers spre stabilitate și, de aici, spre conservarea anumitor aspecte ale vieții. În acest sens, Mihaela Miroiu (1999, p. 40) observa: Potrivit conservatorilor, ceea ce urmăresc oamenii nu e decât în mod secundar libertatea. Scopul care primează este siguranța. Schimbările la scară largă produc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în ceea ce privește relațiile private, în afara căsătoriei legalizate. Este ca și cum existența legală și formală a legăturilor de familie instituie dreptul de dominație, chiar de exploatare a soției de către soț. Pentru femei, căsătoria este adesea receptată ca o stare de siguranță; se câștigă stabilitate și o presupusă exclusivitate privind raporturile între sexe. Pentru bărbați, există probabil un tip de percepție asupra femeilor care le sunt soții, analoagă celei asupra proprietății private, de care dispui după cum crezi de cuviință (inclusiv o neglijezi, dacă te plictisește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mame. În plan social, ar trebui, într-o ordine morală, ca un bărbat să aibă numai acel număr de copii pe care i-ar putea crește prin implicare directă în îngrijirea și educarea lor. Asupra femeilor acționează presiunea socială privind stabilitatea în cuplul monogam, chiar într-o mai mare măsură decât asupra bărbaților. Femeile nu le sunt mai apropiate copiilor lor atât din instinct, cât dintr-un atașament puternic, rezultat din socializarea lor orientată spre grijă și empatie și dintr-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
-mi stăpânesc emoția, am spus și eu câteva cuvinte. Mi se tăia glasul la fiecare propoziție, dar asta din cauză că de mai multă vreme eram în schimbare de voce. Voi simți lipsa voastră, am spus eu. Școala a dat formă și stabilitate vieții mele, iar acum simt o ușoară neliniște în fața viitorului. Cel mai mult mi-aș fi dorit să rămân în clasele elementare. Aș fi putut chiar să mă întorc la cursul primar, poate în calitate de locțiitor de învățător. Dar înțelegeam, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
mixturi, modele bazate atît pe măsuri administrative cît și pe forțele pieței. Într-o accepțiune largă, descentralizarea are în vedere toate funcțiile Statului, inclusiv redistribuirea veniturilor, producția bunurilor publice și chiar funcția externă, mai puțin poate, cea de asigurare a stabilității economice prin politici economice specifice. Descentralizarea se realizează nu numai prin transferul de drepturi și competențe de la autoritățile centrale către cele locale, ci și către sectorul privat, către piață, descentralizată prin definiție. Amploarea procesului depinde de regimul constituțional din fiecare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
punct de vedere economic a înregistrat, în anumite condiții, unele realizări. 2) Serviciile publice sunt organizate în manieră descentralizată, autoritățile centrale avînd doar un rol reprezentativ pe plan local și exercită efectiv funcțiile privind apărarea, politica externă, politica monetară, garantarea stabilității macroeconomice ș.a. Trebuie reținut faptul că descentralizarea nu este un panaceu. Accesul la prosperitate nu se face prin simpla acordare de largi puteri decizionale autorităților locale și nu de a doua zi. Dar, se pare, că putem acredita o relație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
lui Pavlov" după expresia lui J. Marchal). Potrivit lui R. Musgrave, unul din principalii exponenți ai econo-miilor publice modeme, acțiunea economică a Statului vizează: 1) Stabilizarea, cu scopul de a asigura o rată ridicată a ocupării și creșterii economice, ca și stabilitatea prețurilor. 2) Afectarea, cu scopul de a asigura o utilizare eficientă a resurselor și, în particular, o distribuție adecvată între bunuri publice și bunuri private; 3) Repartiția, cu scopul de a asigura o împărțire echitabilă a veniturilor între diferiți subiecți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Evoluții Întreprinderea publică are menirea de a furniza bunuri și servicii publice. Sunt în proprietate publică, sau preponderent publică, iar scopul lor nu este maximizarea profitului, ci satisfacerea nevoilor unei comunități, sau îndeplinirea unor obiective naționale (creșterea și dezvoltarea economică, stabilitatea prețurilor, ocuparea mîinii de lucru, echilibrul extern, atenuarea disparităților regionale ș.a.). Nu există, însă, o separație clară a sferei publice de cea privată. Multe obiective sunt dezvoltate în comun, prin parteneriate public-privat, iar întreprinderile publice nu se mai limitează doar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
latine, catolice, mai descentralizate în țările nordice, protestante, întreprinderile publice au cunoscut un avînt deosebit după al Doilea Război Mondial, pe fondul dominației doctrinei keynesiane și au avut ca scop declarat protejarea ramurilor strategice, ocuparea cvasideplină a mîinii de lucru, stabilitatea macroeconomică, eficiența economică și echitatea socială, prin producerea și furnizarea de bunuri și servicii publice de calitate. Atît în țările occidentale distruse de război cît și în țările în curs de dezvoltare, emergența sectorului public a avut drept scop principal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
eficientă a resurse-lor și o redistribuire echitabilă a veniturilor, în condițiile în care prețurile și tarifele erau administrate, integral sau în parte. În plus, ele trebuiau să fie motorul unei creșteri sustenabile, matrici ale utilizării eficiente a resurselor, furnizoare de stabilitate a prețurilor, echilibru extern etc. Toate strategiile de dezvoltare economică, atît în țările dezvoltate, cît și în cele în curs de dezvoltare, vreme de decenii, s-au bazat pe acest pilon principal: întreprinderea publică. La sfîrșitul perioadei Welfare-State-ului, aceasta era
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ai bunăstării generale. Dar, în mod real, concurența în acest domeniu este greu de creat, există cu alte cuvinte și obstacole obiective. Este greu să apară suficienți furnizori de servicii publice pentru a impune concurența. Apoi, un mediu concurențial amenință stabilitatea locurilor de muncă, a veniturilor celor din sistem, nu puțini (55% în România), iar reglementările privind protecția consumatorilor sunt necesare oricum. O mare problemă o constituie arieratele din sistem. În multe ca-zuri, populația a ajuns atît de săracă încît, pur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Comoditatea. La acestea, ulterior, economiștii moderni au adăugat altele, cum ar fi: 5) Neutralitatea, în sensul de a nu distorsiona mecanismul prețurilor; 6) Stabilizarea, în sensul utilizării impozitelor pentru reglarea economiei; 7) Efectul stimulativ pentru muncă, economisire și investire; 8) Stabilitatea; 9) Flexibilitatea; 10) Redistribuirea avuției și a venitului. La aceste principii, economistul francez Maurice Allais mai propune: individualitatea, nediscriminarea, confidențialitatea, legitimita-tea și lipsa arbitrariului. Din aceste principii rezultă o serie de cerințe ale impozitării astfel: Distribuția sarcinii fiscale trebuie să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Politicile se alcătuiesc atât la nivel central, cât și local, fiind vorba atât de sfera propriu-zis politică, cît și de politicile economice, sociale, de învățământ, sănătate, asistență socială, dezvoltarea infrastructurii ș.a. Setul politicilor locale, calitatea acestora reprezintă o condiție a stabilității și a eficienței la nivel macroeconomic. Mai mult, una dintre cele mai politizate zone sau domenii de activitate, este cea a finanțelor publi-ce și, în special, chestiunea descentralizării fiscale, deosebit de sensibilă, caracterizată, în bună măsură, prin lipsa unor reguli clare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
încearcă să obțină randamente crescătoare, cel puțin în anumite perioade, dispunînd momentan de monopolul unui produs nou sau reali-zînd randamente de substituție. Pe de altă parte, importanța costurilor fixe și strategiile disuasive ale firmelor prezente pe piață pot limita conte stabilitatea acesteia. Iată deci că procesul concurențial poate antrena, el însuși, limite ale concurenței (!...). De asemenea, chiar în absența reglementărilor sau instituțiilor care să limiteze concurența, economia reală nu funcționează întotdeauna în condiții care să garanteze tarifarea la nivelul costului marginal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
respecte simultan ansamblul celor cinci condiții de mai sus. Altfel spus, nu există posibilitatea de a imagina reguli de decizie publică democratică respectînd libertatea de expresie, care să evite alegerile evident ineficace (principiul unanimității) și care să asigure coerența și stabilitatea alegerilor publice (alegeri nonciclice). Forța acestei teoreme ține de natura puțin constrîngătoare și dificil contestabilă a majorității normelor inițiale reținute de Arrow. A majorității, cert, dar nu a tuturor acestor norme. Într-adevăr, ultimul postulat este discutabil și a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
geoeconomică; * politica macroeconomică ș.a. Atît mîna de lucru, cît și capitalul se deplasează după logici proprii. Mîna de lucru caută salarii mai ridicate, iar capitalul caută profit și pentru aceasta va prefera zonele cu facilități și care oferă o anumită stabilitate. Răspîndirea celor doi principali factori de producție este extrem de inegală. De aceea, un echilibrul teritorial relativ nu poate fi atins, din punct de vedere economic, decît printr-o mobilitate crescută. Atît piața muncii cît și cea a capitalului sunt piețe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
volumul afacerilor, sau valoarea activelor financiare. Spiritul comunității locale, specificul său, este foarte important în articularea și succesul unui district industrial, iar acesta nu asigură doar creștere economică, ci o dezvoltare economico-socială complexă. Relațiile interumane, încrederea și credibilitatea, spiritul întreprinzător, stabilitatea și funcționalitatea instituțională sunt elemente cheie în configurarea unor structuri model de dezvoltare regională, pe nivele multiple. Caracteristice unei astfel de entități de dezvoltare sunt piețele și firmele integrate, ordonate relațional și credibile comportamental, ca și instituțiile și relațiile interumane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
structurilor industriale și de desfacere, ca și investiția inteligentă, deci alocarea eficientă a resurselor, optimizarea structurilor industriale și infuzia noilor tehnologii. De asemenea, foarte importantă este acumularea de capacități manageriale superioare, care nu poate fi asigurată decît în condițiile de stabilitate și predictibilitate economică și politică. Dinamismul industrial și tehnologic înseamnă, deci, mult mai mult decît suma capacității întreprinderilor și presupune o colaborare sinergică între aceste firme, piețele specifice și instituțiile implicate, fluxuri tehnologice și informaționale corespunzătoare, investiții în cercetare-dezvoltare, politici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
principiu al acțiunii și reacțiunii, al tezei și antitezei etc. Această deplasare de putere a generat o mare incertitudine, o instabilitate a relațiilor politice și economice internaționale, cu consecințe greu de întrevăzut. Majoritatea oamenilor și agenților economici preferă ierarhia și stabilitatea trecutului indeterminării și instabilității relațiilor actuale, în care fiecare vine cu regulile sale. Absența, după sfîrșitul războiului rece, a unei contraponderi la hegemonia americană, a negarhiei sau puterii de a nega, limita sau restrînge voința unicei supraputeri, riscă să provoace
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fi întâmplat în România este faptul că așa-zișii „intelectuali” - dintre care mulți au fost educați în comunism - au decis că au fost trădați de revoluția din 1989, deoarece aceasta nu i-a propulsat într-o eră de prosperitate și stabilitate. România a fost condusă de un grup incompetent de ex-comuniști necinstiți, încă din 1989. Prin urmare, ei susțin zgomotos că nu a fost o revoluție „reală”. La fel ca alți foști comuniști, românii iubesc teoria conspirației, iar aceasta este cea
Huffington Post: "Din '89, România a fost condusă de o gașcă incompetentă" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80489_a_81814]
-
În al patrulea rînd, mentalitatea unui popor nu se confundă cu obiceiurile lui. "Mentalitățile sunt diferite de moravuri, tradiții și obiceiuri. Moravurile, tradițiile și obiceiurile au în comun cu mentalitatea transmiterea informală, tacită, implicită, de la o generație la alta, și stabilitatea. Mentalitatea însă nu e obiectivabilă ca moravurile, tradițiile și obicieurile, ci este invizibilă. Nici o comunitate nu poate vorbi de Ťmentalitatea noastrăť, ci doar de Ťobiceiurile noastreť. Tradițiile și obiceiurile sunt ritualizabile, pe cînd mentalitatea nu." (p. 9) În al cincilea
Acvariul cu mentalități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7884_a_9209]
-
Pippa Middleton, sora ducesei de Cambridge a mărturisit că face ședințe săptămânale de Pilates pentru a se menține în formă, acestea ajutând-o să își îmbunătățească stabilitatea și ținuta. Într-o declarație postată pe site-ul sălii la care face exercițiile Pilates, Pippa a scris că această activitate a devenit o necesitate săptămânală și că reprezintă pentru ea o evadare minunată din stilul de viață aglomerat pe
Pippa Middleton munceşte pe brânci pentru menţinerea siluetei () [Corola-journal/Journalistic/69995_a_71320]
-
pușcăriilor, 1994, p. 10), înregistrat și de N. Croitoru Bobârniche, cu sensurile "polițist" și "om de nimic". Termenul ar putea fi pur și simplu o metaforă depreciativă, pornind de la sensul principal "încărcătură formată din nisip, pietriș, plumb etc. care asigură stabilitatea navelor de apă sau aeriene; balast", trecând prin acela secundar de "lucru nefolositor, inutil". În fond, lestul este ceea ce trebuie abandonat în momentul plecării, lucrul de care cineva se descotorosește rapid ca să-și găsească libertatea. Destul de rar este țagher - " Profitând
Caraliu, șingaliu... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6998_a_8323]