1,175 matches
-
mult. Am pierdut obiceiul să vorbesc deschis de ceea ce e preocuparea obsedantă acum: situația de aici. Uneori cred că înnebunesc, o atmosferă insuportabilă; sunt fericită că ai plecat, că trăiești într’o țară liberă și nobilă; aici mă sufoc. Chestiunea Stana care a vrut să-și micșoreze vârsta, în vederea mariajului, a avut repercusiuni și pentru casa noastră care a fost vizitată de un comisar și de un poet de ai noștri; apoi mereu la SS pentru a întreba de noi două
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ultima scrisoare nu mai scrii de Guillet(?). Ți-ai început lucrul? În casa în care stai e și vreo doamnă? [...] Cinci e același? Nu te-a decepționat încă? Acum sunt singură în toată casa. Lina e iar la masă la Stana. E liniște, parcă și în casă ninge demn și liniștit ca pentru vecinicie, cum ninge afară. Acum încep să mă îmbrac să plec la mama lui Mircea [Eliade]. Cum voi ajunge până acolo? Îți pot spune: La fin à ce
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
articole de ouat în fiecare săptămână, între patru și cinci; mi se face somn în clasă, la conferințe, în orele de muncă grea. Astăzi la mitingul femeilor m-a disperat faptul că am fost târâtă în urma carului triumfal și, cu ajutorul Stanei, prin Universitate, am reușit să mă strecor pe strada Universității, de unde m-am întors, târându-mi picioarele de parcă ar fi fost țintuite la pământ cu obezi de ocnaș. Ieri am bătut la toate ușile ca să fac propagandă pentru alegeri și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
altă destinație. Vezi, Mouette, nu înfrumusețez adevărul, de data asta. Poate că e ultima noastră scrisoare pe această cale. Vreau să mai adaug cuvinte la vocabularul nostru. Trebuie să schimbăm chestia „viță de-vie“, „podgorie“ cu „la oraș“; Cen zura = „Stana“. Nu trebuie să mai folosim „poeții“, ci să spunem „familia Michail“. Dacă primești vreodată o telegramă de rechemare din partea mea, n-are să fie valabilă dacă nu cuprinde numele meu de familie, și să știi, Mouette, că n-am s-o
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
clar că ne despărțim și totuși trebuie să te împing să rămâi acolo, cu orice risc pentru mine. Cred că va trebui pe cât cu putință să renunțăm prin poștă la „poeți“, „editură“ etc. Dacă vrei, comunică-mi un nou cod. Stana e o foarte dibace persoană, în meseria ei: a început să fotografieze ce o interesează, iar plicurile ajung aici la mine mutilate și lipite pentru veșnicie, uneori chiar de hârtia scrisorii. Îți scriu în grabă și fără șir; aici se
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pierd conturul și când, în lumina difuză, vag albastră, vag cenușie și bătând în violet, îți poți face iluzii, îți poți închipui prezențe imaginare, dorite fierbinte, oră în care te pot evoca. [...] 96/1949 I 23 ianuarie [1949], duminică seara Stana îți citește cu regularitate scrisorile. 25 ianuarie [1949], marți seara [...] Ieri-seară am plâns de nu mă mai opream. Am plâns, am plâns, am plâns! Ca să uit, ca să sper, ca să trăiesc, am pus discurile de la tine și vocea ta caldă și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cu inima mea devotată de mamă, care timp de un sfert de veac nu s-a schimbat, ci, dim potrivă, și-a însutit puterea, energia și știința de a iubi. Eu 6/1949 III Marți, 27 aprilie [1949] [...] Chestiunea foto Stana: da, fotografiază tot, a devenit o manie; a fost în stare să dezlipească până și timbrele de pe scrisorile tale, atât s-a făcut de indiscretă și de barbară! [...] 14 /1949 III Luni, 19 septembrie, 6 și jumătate seara [1949] Sunt
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
excluderea -, iar Cice[rone] ermetic, invocând tot felul de argumente și în final refuzându-mi declarația cerută (că mobilele îmi aparțin) fiindcă, zicea, nu observase acest lucru. Jeb[eleanu], dim potrivă, e gata să declare că-și aduce aminte perfect. Stana, bona ta, Ion portarul, mama Paulinei - toți au să depună în favoarea noastră, dacă va fi nevoie. Dimineață alerg prin oraș ca să aranjez ce se mai poate aranja, după-masa la lucru, la munca mea grea și apăsătoare, seara mă zbat ca
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fără să obțin mare lucru; ieri am stat la partid de la 8 la 1.10; patru zile la rând am alergat în fiecare dimineață să-l prind pe șeful de cadre; trebuie să mă prezint la miliție ca să autentific semnătura Stanei, a lui Ion portarul, a mamei Paulinei; trebuie să alerg să obțin declarații favorabile de la Sanda M[ovilă], Camil, Cella S[erghi], Lucia D[emetrius], Petraș[incu], Șerbu etc. Mor de oboseală și de tristețe. Sunt sfârșită, sfârșită, așa de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
totuși nu; nu cred asta! N-aș vrea să mă socotiți lașă, să credeți că-mi reneg copilul“. Am explicat plecarea ta, speranța pusă în tine și aici, și acolo. Foarte demn, n-ai grijă! „Ce vă scrie?“ (Atenție la Stana.) „Îmi scrie că are din ce trăi, dar îmi scrie așa fiindcă mă iubește, ca să mă liniștească în ce o privește și să-mi dea putere de muncă și liniștea necesară ca să muncesc.“ Pe urmă, altcineva: „Ce atitudine a avut
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
arborează cu atîta succes în rolul șefei lui James Bond, M. îmbrăcată în culori terne, pare măruntă și chircită, cu un păr nisipiu, lipsit de viață. Dar, oricît de prăpădită ar fi în rest, ochii ei pot să preschimbe în stană de piatră orice golănaș de 15 ani, iar vocea cu care judecă lumea în jurnalul ei e inteligentă, cultivată și pustiitoare. Femeie singură și acră, de origine modestă, ea și-a asumat rolul persoanei fără iluzii, care vede lucrurile așa cum
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
două mese nu strică". Dumnealui, cam zgârie-brânză, nu mi-a urmat sfatul, așa că, odată instalat ministrul în apartamentul de la selectul hotel "Radisson", cu toată delegația de directori în jur, a pus întrebarea fatidică: "Și acum, unde mâncăm?". Prietenul a rămas stană de piatra, a bâiguit câteva cuvinte neinteligibile și a fost salvat de directorul de protocol al MAE, un diplomat cu multă experiență, care a aranjat telefonic o cina în restaurantul hotelului. Ce a urmat pentru amic nu vă mai spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
grădină, care, la căderea nopții, se glace de bleu comme l’aile du grand Sylvain (fluturele Poplar Admirable). Și printre puținele imagini cu adevărat lepidopterologice din poezia engleză, cea creată de Browning este imaginea mea preferată: De altă parte-o stană semeț se profilează; Poteca trece printre prăpastie și stânci Prin bolovanii unde licheni Întruchipează Aripi de fluturi, iar ferigi vin pe brânci Cu zimții spre blocul șlefuit („Lângă foc“) Este uluitor cum trec fluturii aproape neobservați pentru o persoană neobișnuită
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Tăcere... Doar câinele ce urlă a pustiu... Și broaștele. Din turn, se aude vocea străjerului: "La Suceava în Cetate, peste tot e liniște!!!"... Nu-i liniște, nu-i... șoptește Ștefan. Ce noapte... Ce noapte, șoptește el tulburat. Maria, ca o stană de piatră, cu ochii pierduți în gol, undeva, departe... Voichița, lipită de zid nu îndrăznește nici ochii să-i ridice... Ștefan tulburat, răvășit, se oprește la fereastră. La orizont, dincolo de coline, o geană de lumină: mijesc zorile... Tăcere... Într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
postul mare și dăduse un ger de crăpau pietrele de frig. Preotul era așteptat de familia respectivă și împreună cu ei m-am bucurat să-l văd coborând când călare când pe jos dealul pleșuv din partea de răsărit a satului. Era stană de frig. L-am invitat în școală și după puțin timp am pornit la capelă, eu fiind pe post de dascăl. Slujba-slujbă dar mărită la cererea familiei cu lecturi din evanghelie. Până s-a terminat de citit și pomana de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
bolnav rău. M-am dus la spitalul din Tighina, m-a consultat doctorul Ceapă, un om de lipit la rană care, alături de medicație, a hotărât că este cazul să stau acolo până s-o împrimăvera. Dar cum să stai ca stana într-un pat în care nici două pături nu erau în stare să învingă frigul din salon? Așa că ia-o la drum. Mișcare. și așa am auns la apa Nistrului, hotar curgător între două țări. Dau să mă spăl pe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
bărbați. A ierarhizat ramurile industriale și domeniile bugetare încât cele feminizate (industria textilă și alimentară, serviciile, educația, sănătatea, cultura) să fie mai prost salariate și mult mai prost finanțate. În afara câtorva voci izolate antisexism, dar nu și anticomunism (Ecaterina Oproiu, Stana Buzatu), nu a existat urmă de feminism. Au existat însă voci pregnant anticomuniste, cea de excelență fiind a Doinei Cornea. În timpul în care noi ne emancipam prin muncă, Vestul intra în a doua etapă a feminismului: cel al diferențelor. Odată
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de Căpitan, pe care îl servea cu credință, iar pentru Ion Moța avea un cult. în ziua de 13 Februarie 1937 l-am văzut făcând de straje la căpătâiul celor doi morți în Spania: îmbrăcat în cămașă verde, ca o stană de piatră, parcă nu mai era Andrei cu părul lui ondulat și roșu, cu fața palidă bătută de vânt. Era transfigurat și cu gândul dus. Gândul lui era la cei morți și și-a dat seama înaintea multora, că, cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu o voce extraordinară, cu o privire care comunică intens, dar care stă fix pe scenă, sau actorul de operă? Știți că Maria Callas, pe care o vedem și acum în spectacole, în concerte, în recitaluri înregistrate, era ca o stană de piatră, dar avea o forță a privirii cu totul specială. I.H. Artistul. Artistul. Primul, cântărețul, nu e artist, e doar un emițător de sunete, câteodată mai puternice, mai frumoase, timbrul vocal este un dar al naturii, nu e "construibil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fără examen sanitar veterinar; 3. neprezentarea la controlul sanitar veterinar a animalelor și produselor de origine animală aduse în piețe, hale, tîrguri și alte asemenea locuri, înainte de a fi puse în vînzare; 4. nerespectarea regulilor de igienă în fermele zootehnice, stane și gospodării ale populației privind igienă corporală a animalelor, mulsul, prelucrarea, transportul și valorificarea laptelui sau a produselor lactate; 5. nerespectarea condițiilor de întreținere a spațiilor de prelucrare, depozitare și valorificare a produselor de origine animală, precum și a instalațiilor, utilajelor
HOTĂRÂRE nr. 794 din 30 decembrie 1993 (*republicată*) - (*actualizată*) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare (actualizată până la data de 6 iulie 2000)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109774_a_111103]
-
fără examen sanitar veterinar; 3. neprezentarea la controlul sanitar veterinar a animalelor și produselor de origine animală aduse în piețe, hale, tîrguri și alte asemenea locuri, înainte de a fi puse în vînzare; 4. nerespectarea regulilor de igienă în fermele zootehnice, stane și gospodării ale populației privind igienă corporală a animalelor, mulsul, prelucrarea, transportul și valorificarea laptelui sau a produselor lactate; 5. nerespectarea condițiilor de întreținere a spațiilor de prelucrare, depozitare și valorificare a produselor de origine animală, precum și a instalațiilor, utilajelor
HOTĂRÂRE nr. 794 din 30 decembrie 1993 (*republicată*) - (*actualizată*) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare (actualizată până la data de 6 iulie 2000)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109775_a_111104]
-
Octav Cozmăncă p. Ministrul apărării naționale, general-locotenent Popa Dumitru Ministrul transporturilor, Aurel Novac Anexă 1 SECTOARELE DE DRUM situate în județele Satu Mare, Maramureș și Sălaj, care se clasează că drum județean, având numărul 196 A - Drumul comunal nr. 31 - Beltiug - Stana, în lungime de 10,900 km - Drumul agricol - Stana - limită județ, în lungime de 5,650 km - Drumul comunal nr. 96 - limită județ - Corni, în lungime de 4,450 km - Drumul județean nr. 108P - Corni - Bicaz, în lungime de 3
HOTĂRÎRE Nr. 800 din 14 noiembrie 1994 privind aprobarea clasarii ca drum judeţean a unor sectoare de drumuri situate în judeţele Satu Mare, Maramures şi Salaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111424_a_112753]
-
Ministrul transporturilor, Aurel Novac Anexă 1 SECTOARELE DE DRUM situate în județele Satu Mare, Maramureș și Sălaj, care se clasează că drum județean, având numărul 196 A - Drumul comunal nr. 31 - Beltiug - Stana, în lungime de 10,900 km - Drumul agricol - Stana - limită județ, în lungime de 5,650 km - Drumul comunal nr. 96 - limită județ - Corni, în lungime de 4,450 km - Drumul județean nr. 108P - Corni - Bicaz, în lungime de 3,500 km - Drumul agricol - Bicaz - limită județ, în lungime
HOTĂRÎRE Nr. 800 din 14 noiembrie 1994 privind aprobarea clasarii ca drum judeţean a unor sectoare de drumuri situate în judeţele Satu Mare, Maramures şi Salaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111424_a_112753]
-
1955 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Niță Victor și Silvia, cu domiciliul actual în Suedia, Sodertalje, Bollvagen 28 B. 117. Cristea Marioara, născută la 27 februarie 1937 în localitatea Suhatu, județul Călărași, România, fiica lui Radoveanu Dumitru și Stana, cu domiciliul actual în Suedia, Norrkoping Hantvergaregatan 55. 118. Naie Lelia Eveline, născută la 4 iunie 1965 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Velscov Vichentie și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Frankenthal, Vierlingstr. 5. 119. Bartosova Mirela, născută
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
2 martie 1945 în localitatea Ineu, județul Arad, România, fiul lui Iștoc Maxim și Maria, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Leitermayergasse 6/34. 97. Ciutan Theodor, născut la 3 martie 1958 în București, România, fiul lui Ciutan Victor și Stana, cu domiciliul actual în Germania, Berlin, Beermannstr. 14. 98. Chiriacescu Mina, născută la 15 decembrie 1954 în localitatea Soveja, județul Vrancea, România, fiica lui Mărăștean Gheorghe și Lenuța, cu domiciliul actual în Germania, Berlin, Marienfelderallee 53. 99. Berari Eugenia, născută
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]