3,585 matches
-
Un studiu publicat recent [96] ce a cuprins 1595 pacienți supuși duodenopancreatectomiei cefalice, a arătat că apariția stenozelor biliare postoperatorii la pacienții cu cancere periampulare nu ar trebui să fie în mod automat atribuită recidivei locale tumorale (doar 9% dintre stenozele postoperatorii au avut etiologie malignă). De asemenea, analiza univariată a demonstrat că apariția în perioada postoperatorie imediată a unei fistule bilio-digestive s-a asociat cu apariția stenozelor biliare postoperatorii tardive. Stenozele benigne se pot trata prin dilatare biliară percutană cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
trebui să fie în mod automat atribuită recidivei locale tumorale (doar 9% dintre stenozele postoperatorii au avut etiologie malignă). De asemenea, analiza univariată a demonstrat că apariția în perioada postoperatorie imediată a unei fistule bilio-digestive s-a asociat cu apariția stenozelor biliare postoperatorii tardive. Stenozele benigne se pot trata prin dilatare biliară percutană cu balonaș (necesită ședințe multiple) sau refacerea anastomozei, iar cele maligne prin montarea unui stent (soluție fezabilă în cazurile avansate de boală întrucât stenturile devin rapid nefuncționale) [97
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
mod automat atribuită recidivei locale tumorale (doar 9% dintre stenozele postoperatorii au avut etiologie malignă). De asemenea, analiza univariată a demonstrat că apariția în perioada postoperatorie imediată a unei fistule bilio-digestive s-a asociat cu apariția stenozelor biliare postoperatorii tardive. Stenozele benigne se pot trata prin dilatare biliară percutană cu balonaș (necesită ședințe multiple) sau refacerea anastomozei, iar cele maligne prin montarea unui stent (soluție fezabilă în cazurile avansate de boală întrucât stenturile devin rapid nefuncționale) [97]. SUPRAVIEȚUIREA LA DISTANȚĂ Evoluția
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
pierdută în carcinomul periampular) sau a mutației genei k ras. Aceste metode însă, nu sunt utilizate de rutină în practica clinică [12]. Colangiopancratografia endoscopică retrogradă (ERCP) evidențiază dilatarea CBP, căilor biliare intrahepatice și a ductului Wirsung și pune în evidență stenoza. Acest semn clasic al „dublului duct” (dilatare de CBP și dilatare de Wirsung) are sensibilitate și specificitate redusă fiind dat de orice tumoră periampulară sau leziune benignă (pancreatita cronică) [31]. Tehnica permite prelevarea de biopsii sau citologie prin periaj biliar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
venei mezenterice superioare, a duodenului, venei cave inferioare și arterelor învecinate sunt mult mai ușor demonstrabile pe CT [68, 69]. Colangiografia Este esențială pentru diagnosticul precoce al colangiocarcinomului. Colangiografia prin rezonanță magnetică (MRCP) permite vizualizarea căilor biliare dilatate și a stenozei de la nivelul coledocului inferior, în mod similar cu ERCP, dar spre deosebire de aceasta nu necesită substanță de contrast și poate fi efectuată în situații anatomice particulare: stenoze duodenale, hepaticojejunoanastomoza. Colangiografia endoscopică retrogradă (ERC) rămâne standardul de aur în diagnosticul leziunilor maligne
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
al colangiocarcinomului. Colangiografia prin rezonanță magnetică (MRCP) permite vizualizarea căilor biliare dilatate și a stenozei de la nivelul coledocului inferior, în mod similar cu ERCP, dar spre deosebire de aceasta nu necesită substanță de contrast și poate fi efectuată în situații anatomice particulare: stenoze duodenale, hepaticojejunoanastomoza. Colangiografia endoscopică retrogradă (ERC) rămâne standardul de aur în diagnosticul leziunilor maligne de coledoc inferior cu sensibilitate și specificitate de peste 90%. Stenoza malignă tipică este neregulată și se asociază cu dilatarea proximală importantă a căilor biliare; stenoza benignă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
dar spre deosebire de aceasta nu necesită substanță de contrast și poate fi efectuată în situații anatomice particulare: stenoze duodenale, hepaticojejunoanastomoza. Colangiografia endoscopică retrogradă (ERC) rămâne standardul de aur în diagnosticul leziunilor maligne de coledoc inferior cu sensibilitate și specificitate de peste 90%. Stenoza malignă tipică este neregulată și se asociază cu dilatarea proximală importantă a căilor biliare; stenoza benignă este netedă, conică și dilatarea căilor biliare este mai puțin exprimată. Acest aspect radiologic poate fi obținut și prin MRCP, metodă mai puțin invazivă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
particulare: stenoze duodenale, hepaticojejunoanastomoza. Colangiografia endoscopică retrogradă (ERC) rămâne standardul de aur în diagnosticul leziunilor maligne de coledoc inferior cu sensibilitate și specificitate de peste 90%. Stenoza malignă tipică este neregulată și se asociază cu dilatarea proximală importantă a căilor biliare; stenoza benignă este netedă, conică și dilatarea căilor biliare este mai puțin exprimată. Acest aspect radiologic poate fi obținut și prin MRCP, metodă mai puțin invazivă, dar meritul ERC constă în faptul că permite în plus citologia prin periaj aspirativ, biopsia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
interesarea organelor adiacente și a vaselor mari, ajungând la o acuratețe diagnostică de aproape 100% [72-76]. În mod particular, ecografia intraductală evidențiază cu acuratețe invazia parenchimului pancreatic, venei porte și a artere hepatice drepte [42]. Colangioscopia este utilizată în evaluarea stenozelor biliare „nedeterminate”, cu substrat benign sau malign greu de precizat prin celelalte tehnici (citologia prin periaj aspirativ sau biopsia intraductală transpapilară). În timpul colangioscopiei se pot preleva biopsii țintite de la nivelul leziunilor; de asemenea se poate aprecia extinderea leziunilor. Sensibilitatea citologiei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
sensibilitatea CT în diagnostic este influențată de dimensiunile tumorii, fiind de 77% pentru tumori < 2 cm și de 100% pentru tumori . Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) Are acuratețe diagnostică de 90-100% [89]. Neoplasmul de cap de pancreas produce prin invazie o stenoză a CBP intrapancreatic sau a porțiunii imediat suprapancreatice, cu dilatare suprastenotică. Formațiunea tumorală pancreatică deviază frecvent spre medial calea biliară. Pancreatograma demonstrează o stenoză a ductului Wirsung la același nivel cu cea a CBP (semnului „dublului canal”) [31, 105]. Diagnosticul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
ERCP) Are acuratețe diagnostică de 90-100% [89]. Neoplasmul de cap de pancreas produce prin invazie o stenoză a CBP intrapancreatic sau a porțiunii imediat suprapancreatice, cu dilatare suprastenotică. Formațiunea tumorală pancreatică deviază frecvent spre medial calea biliară. Pancreatograma demonstrează o stenoză a ductului Wirsung la același nivel cu cea a CBP (semnului „dublului canal”) [31, 105]. Diagnosticul diferențial cu pancreatita cronică poate fi uneori dificil. Pentru cancerul pancreatic pledează stenoza canalară unică, neregulată, cu deplasarea Wirsungului și prezența substanței de contrast
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
tumorală pancreatică deviază frecvent spre medial calea biliară. Pancreatograma demonstrează o stenoză a ductului Wirsung la același nivel cu cea a CBP (semnului „dublului canal”) [31, 105]. Diagnosticul diferențial cu pancreatita cronică poate fi uneori dificil. Pentru cancerul pancreatic pledează stenoza canalară unică, neregulată, cu deplasarea Wirsungului și prezența substanței de contrast în interiorul tumorii necrozate. În pancreatita cronică modificările sistemului canalar sunt difuze. ERCP permite citologie prin periaj aspirativ, biopsie aspirativă cu ac fin și biopsie intraductală transpapilară. Există posibilitatea optimizării
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
introduce substanță de contrast în arborele pancreatic, și ca urmare riscurile examinării sunt mult mai mici. Deși, MRCP nu poate înlocui încă ERCP în diagnosticul tumorilor pancreatice, examinarea se indică în următoarele situații:ERCP nu se poate efectua datorită unei stenoze duodenale sau unei intervenții chirurgicale cu anastomoză Bilroth II;apariției obstrucției biliare la pacienții cu pancreatită cronică;ERCP oferă informații incomplete datorită obstrucției ductului pancreatic [108]. Ultrasonografia endoscopică Este o metodă performantă pentru diagnosticul cancerului pancreatic, chiar și a cancerului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
congenitale asociate este un deziderat important, prevenind apariția unor complicații postoperatorii [16]. Brida Ladd transduodenală va fi căutată și secționată (atunci când există). Defectele de acolare colice, cu sau fără volvulus, vor fi corectate prin diverse pexii. Poate fi evidențiată și stenoza hipertrofică de pilor. O eventuală hernie ombilicală sau inghinală va fi rezolvată cu ocazia aceleași intervenții chirurgicale. Imperforația anală va fi rezolvată la sfârșitul operației. Chirurgia miniinvazivă Hernia Morgagni-Larrey se poate diagnostica și rezolva atât laparoscopic, cât și toracoscopic [4
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
este urmată de secționarea acesteia. Defectele de acolare colice, cu sau fără volvulus, necesită realizarea diverselor pexii, în scopul corectării lor. Splina „călătoare” impune fixarea ei pentru a preveni torsionarea pediculului cu infarctizare consecutivă [28]. Mai poate fi întâlnită și stenoza hipertrofică de pilor. Identificarea unei malformații hepatice, cu imposibilitatea readucerii în abdomen a ficatului herniat în torace, poate determina recurgerea la diverse hepatectomii. Herniile ombilicale sau inghinale presupun rezolvarea lor în aceeași intervenție chirurgicală. Altă anomalie congenitală este imperforația anală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
și tasat dând naștere perichistului (adventicea). S-a demonstrat că perichistul este în contiguitate cu țesutul pulmonar normal, conține vase de neoformație și poate fi intim aderent de elementele vasculare esențiale; în parenchimul pulmonar adiacent perichistului se produce emfizemul prin stenoză bronșică cu supapă expiratorie la nivelul bronhiilor mici, respectiv atelectazia (mai rar întâlnită, prin ocluzia bronșică); modificările bronșice constau în: dislocare (chistul crește și dislocă bifurcația bronșică) ulterior survine compresiunea laterală cu ovalarea bronșiei, apoi peretele bronșic comprimat prezintă alterări
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
fost recomandată o gamă largă de intervenții, de la segmentectomii până la pneumonectomii. Totuși exereza pulmonară este indicată doar în anumite cazuri:- CHP supurat cu pioscleroză importantă;- supurații pulmonare consecutive instalării unei fistule biliobronșice;- accidente vasculare importante în cursul tratamentului chirurgical conservator;- stenoze bronșice importante cu lipsa de expansiune a parenchimului pulmonar după evacuarea hidatidei [15];tratamentul de exereză este indicat și în echinococoza alveolară. Uneori se impun operații eroice [26]. Tratamentul chirurgical trebuie să fie urmat de tratament medical, pentru evitarea recidivei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
localizare centrală reprezintă calea de aplicare a unei metode de tratament alternativ [1, 22]. Fibrobronhoscopia. Poate vizualiza traheea, bronșiile primitive și lobare, cât și segmentarele acestora. Poate evidenția gradul de infiltrație a mucoasei bronșiilor periferice și gradul de obstrucție bronșică, stenoza completă sau incompletă, existența unor modificări de statică ale arborelui traheobronșic, respectiv prezența unor fenomene supurative în lumenul bronșiilor stenozate (fig. 6.75, 6.76). Ca și bronhoscopia rigidă, poate să vizualizeze compresiuni extrinseci date de afectarea unor ganglioni limfatici
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
și bronho-anastomoze sunt:tumori benigne cu localizare pe bronșiile mari;tumori cu grad redus de malignitate (car-cinoid);cancer bronhopulmonar la pacienți cu rezerve funcționale pulmonare limitate;metastaze endobronșice;metastaze pulmonare cu extensie endobronșică;leziuni traumatice ale bronșiilor mari (rupturi bronșice),stenoze bronșice (congenitale, traumatice, TBC, inflamații nespecifice etc.). Există trei contraindicații importante ale rezecțiilor bronșice:administrarea de corticosteroizi în doză mare - doze scăzute de 5-10 mg prednison pe zi ar favoriza cicatrizarea;prezența inflamației acute bronșice; iradiere preoperatorie în doză mare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
invazia originii lobarei inferioare stângi se poate tenta lobectomie inferioară stângă cu RBA în loc de pneumonectomie (fig. 6.81). Indicațiile RBA cu lobectomie sunt: cancer bronhopulmonar (cel mai frecvent), tumori benigne ale căilor aeriene sau cu grad scăzut de malignitate (carcinoid), stenoze bronșice benigne inflamatorii sau post-traumatice (rar), rupturi bronșice posttraumatice (excepțional). RBA cu bilobectomie superioară se practică în cazul tumorilor carcinoide cu localizare și extensie între originea bronșiei lobare superioare și medii, invadând bronșia intermediară; anastomoza se practică ulterior între bronșia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
cu rezecție bronho- și angio-anastomoză. În funcție de gradul de invazie tumorală rezecția arterială poate fi grupată în două mari categorii: rezecție angio-plastică - rezecție tangențială de arteră pulmonară; rezecție angio-anastomoză - rezecție circumferențială de arteră pulmonară. Există două complicații majore care pot apare: stenoza bronșică și fistula bronho-vasculară. Apariția lor poate fi prevenită dacă sunt respectate principiile enunțate de Grillo [34]: disecție precisă, păstrarea aportului sangvin, anastomoză meticuloasă, eliminarea tensiunilor din anastomoză, protejarea anastomozei (plastie), interpoziția de țesut viabil între structurile bronșice și vasculare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
sunt în curs de cercetare, experiența este mică; sunt necesare studii pe serii mari. COMPLICAȚII ȘI TRATAMENT Complicațiile aeriene: Complicațiile postoperatorii aeriene sunt în prezent rare, datorită perfecționării tehnicilor chirurgicale. Problemele principale sunt dehiscența, în centrele mari rar întâlnită, sau stenoza bronșică, care apare într-un interval de 2-6 luni după operație, datorită creșterii excesive a țesutului de granulație. Terapia de ales pentru ultima situație este dilatația cu balon sau inserția de stent prin bronhoscopie rigidă. Țesutul de granulație poate fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
mai importantă școală de chirurgie din România, după Thoma Ionescu (Chipail). În 1952 a decis înființarea chirurgiei cardiovasculare și în România. Este considerat întemeietorul specialității de chirurgie cardiovasculară [2,10]. A efectuat pentru prima dată în România comisuroliza digitală pentru stenoză mitrală la 18 decembrie 1953. Este ales membru al Academiei Române. Stimulează începuturile chirurgiei pe cord deschis. A fost un chirurg complet și complex. Din școala pe care a creat-o s-au desprins numeroși chirurgi de valoare în diferite centre
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
asistența medicală, cercetare și formarea personalului în medicina cardiovasculară. INSTITUTUL DE BOLI CARDIOVASCULARE ȘI TRANSPLANT TÂRGU MUREȘ Activitatea operatorie pe cord și vase este inițiată în centrul medical Târgu Mureș la 29 martie 1957 cu primele operații pe cord-închis pentru stenoza mitrală. Acestea se constituie în primele activități organizate de chirurgie Cardiovasculară în centrul medical Târgu Mureș. Operațiile au fost efectuate de o echipă medico-chirurgicală condusă de prof. Nicolae Hortolomei, prof. Papay Z., prof. Maros T. prof. Dan Setlacec, dr. George
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
sfârșitul anilor ’50 în Clujul universitar prin evenimente importante, care au determinat viitorul într-o nouă specialitate - medicina cardiovasculară. În anul 1958 vizita profesorului Uglov de la St. Petersburg este prilejul cu care au loc primele operații pe cord închis pentru stenoză mitrală în Clinica Chirurgie I condusă de profesorul Aurel Nana. În 1959, la Cluj, echipa profesorului Voinea Marinescu de la București, susține un simpozion memorabil, ocazie cu care se prezintă cercetări aprofundate despre circulația extracorporeală în chirurgia cardiacă în vederea unei imediate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]