2,409 matches
-
engl. narrow categorizers). Indivizii cu tendință spre categorizări largi sunt predispuși să includă stimulii discrepanți în aceeași categorie, să construiască cel mai adeseori categorii laxe, acceptând relativ ușor comportamentele deviante de la normă, să propună interpretări multiple pentru același stimul, evitând stereotipurile și punând accentul pe strategii holiste de interpretare și pe activități de sinteză, să traseze granițe flexibile între membrii grupului și indivizii din afara grupului. Indivizii cu tendință spre categorizări restrânse sunt predispuși să includă stimulii discrepanți în categorii distincte, să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
categorii rigide, acceptând greu comportamentele deviante de la normă, să producă interpretări rigide ale fenomenelor punând accentul pe detaliu și raționamente analitice, să mențină granițe rigide între membrii grupului (engl. ingroup) și persoanele din afara lui (engl. outgroup), să se bazeze pe stereotipuri rigide și să construiască atribute (caracterizări) negative pentru cei din afara grupului. b) Identificarea este procesul psihologic prin care individul se include într-un anumit grup ca formă de sporire a stimei de sine. Individul tinde să se asocieze grupurilor pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
experiențelor deja dobândite; rezultă din interacțiunea identității personale cu identitatea socială a individului; schema cunoașterii rolurilor sociale reprezentând acel complex de elemente care sprijină structurarea percepțiilor și răspunsul la stimuli pe baza unor cunoștințe anterioară; un loc important îl joacă stereotipurile. Teoria atribuirii (Heider, 1982) explică procesul prin care indivizii construiesc, elaborează atribute, adică explicații în legătură cu cauzele care au produs un eveniment. La baza elaborării acestor atribute, adică a găsirii acestor explicații, stă un proces inferențial (o serie de deducții), expresia
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
identitate de gen masculin (masculinitate puternică, feminitate slabă); (ii) indivizi cu identitate de gen feminin (masculinitate slabă, feminitate puternică); (iii) indivizi cu personalitate androgină (masculinitate puternică, feminitate slabă); (iv) indivizi cu identitate de gen nediferențiată (masculinitate slabă, feminitate slabă). 8. Stereotipurile culturale Elaborarea stereotipurilor este un proces cognitiv de categorizare socială având funcția de a simplifica și sistematiza stimulii primiți de individ cu scopul de a facilita adaptarea cognitivă și comportamentală într-o situație de comunicare nouă. Indivizii filtrează în permanență
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
masculin (masculinitate puternică, feminitate slabă); (ii) indivizi cu identitate de gen feminin (masculinitate slabă, feminitate puternică); (iii) indivizi cu personalitate androgină (masculinitate puternică, feminitate slabă); (iv) indivizi cu identitate de gen nediferențiată (masculinitate slabă, feminitate slabă). 8. Stereotipurile culturale Elaborarea stereotipurilor este un proces cognitiv de categorizare socială având funcția de a simplifica și sistematiza stimulii primiți de individ cu scopul de a facilita adaptarea cognitivă și comportamentală într-o situație de comunicare nouă. Indivizii filtrează în permanență stimulii primiți din
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de a facilita adaptarea cognitivă și comportamentală într-o situație de comunicare nouă. Indivizii filtrează în permanență stimulii primiți din mediu prin prisma propriei culturi. Când realitatea percepută pare să iasă din tiparele de gândire deja existente, oamenii recurg la stereotipuri: „scurtături în percepție” prin care indivizii confruntați cu necunoscuți încearcă să-i includă pe aceștia în categorii constituite apriori, prin extinderea unor atribute de grup generalizate asupra fiecărui membru al grupului. Stereotipurile pot fi pozitive sau negative. De exemplu: italienii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tiparele de gândire deja existente, oamenii recurg la stereotipuri: „scurtături în percepție” prin care indivizii confruntați cu necunoscuți încearcă să-i includă pe aceștia în categorii constituite apriori, prin extinderea unor atribute de grup generalizate asupra fiecărui membru al grupului. Stereotipurile pot fi pozitive sau negative. De exemplu: italienii sunt vorbăreți, nemții sunt punctuali, au precizie și inteligență tehnică, americanii sunt bogați, francezii sunt prețioși, chinezii sunt muncitori și umili, scoțienii - zgârciți, olandezii - neciopliți etc. Stereotipurile rezultă din focalizarea diferențelor dintre
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
asupra fiecărui membru al grupului. Stereotipurile pot fi pozitive sau negative. De exemplu: italienii sunt vorbăreți, nemții sunt punctuali, au precizie și inteligență tehnică, americanii sunt bogați, francezii sunt prețioși, chinezii sunt muncitori și umili, scoțienii - zgârciți, olandezii - neciopliți etc. Stereotipurile rezultă din focalizarea diferențelor dintre culturi și estomparea asemănărilor. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 19 - Inhabitants of the world, William Darton, 1790 Construirea stereotipurilor este un proces bazat pe simplificare (reducerea complexității), exagerare și distorsionare, generalizare, prezentarea atributelor culturale ca parte înnăscută
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
inteligență tehnică, americanii sunt bogați, francezii sunt prețioși, chinezii sunt muncitori și umili, scoțienii - zgârciți, olandezii - neciopliți etc. Stereotipurile rezultă din focalizarea diferențelor dintre culturi și estomparea asemănărilor. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 19 - Inhabitants of the world, William Darton, 1790 Construirea stereotipurilor este un proces bazat pe simplificare (reducerea complexității), exagerare și distorsionare, generalizare, prezentarea atributelor culturale ca parte înnăscută a ființei. Fiecare cultură are propriile stereotipuri asupra membrilor altor culturi. Astfel, românii au următoarele stereotipuri: germanii se caracterizează prin corectitudine, disciplină
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și estomparea asemănărilor. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 19 - Inhabitants of the world, William Darton, 1790 Construirea stereotipurilor este un proces bazat pe simplificare (reducerea complexității), exagerare și distorsionare, generalizare, prezentarea atributelor culturale ca parte înnăscută a ființei. Fiecare cultură are propriile stereotipuri asupra membrilor altor culturi. Astfel, românii au următoarele stereotipuri: germanii se caracterizează prin corectitudine, disciplină, rigoare; italienii sunt petrecăreți și vorbăreți; francezii - romantici, orgolioși și naționaliști; americanii - grași, nu prea inteligenți, superficiali, deschiși, pragmatici; rușii sunt alcoolici, duri, puternici, războinici
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
the world, William Darton, 1790 Construirea stereotipurilor este un proces bazat pe simplificare (reducerea complexității), exagerare și distorsionare, generalizare, prezentarea atributelor culturale ca parte înnăscută a ființei. Fiecare cultură are propriile stereotipuri asupra membrilor altor culturi. Astfel, românii au următoarele stereotipuri: germanii se caracterizează prin corectitudine, disciplină, rigoare; italienii sunt petrecăreți și vorbăreți; francezii - romantici, orgolioși și naționaliști; americanii - grași, nu prea inteligenți, superficiali, deschiși, pragmatici; rușii sunt alcoolici, duri, puternici, războinici (Ultima oră, 29.05.2006). De asemenea, fiecare cultură
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
studenții Universității din București, secția de Comunicare și Relații Publice, se relevă că românii se consideră ospitalieri, ingenioși, harnici, ipocriți, leneși, ignoranți, săraci; românul tipic este bărbatul între 30 și 40 de ani, căsătorit, care mănâncă sarmale și bea țuică. Stereotipurile variază în timp și spațiu. În (secolul al XV-lea), Gilles le Bouvier caracterizează locuitorii diverselor spații geografice prin stereotipuri: englezii sunt sângeroși și negustori hrăpăreți, elvețienii - cruzi și grosolani, scandinavii, polonezii - aprigi și apucați, sicilienii își păzesc bine nevestele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
leneși, ignoranți, săraci; românul tipic este bărbatul între 30 și 40 de ani, căsătorit, care mănâncă sarmale și bea țuică. Stereotipurile variază în timp și spațiu. În (secolul al XV-lea), Gilles le Bouvier caracterizează locuitorii diverselor spații geografice prin stereotipuri: englezii sunt sângeroși și negustori hrăpăreți, elvețienii - cruzi și grosolani, scandinavii, polonezii - aprigi și apucați, sicilienii își păzesc bine nevestele, napoletanii sunt neciopliți, răi catolici, mari pârâcioși, iar castilienii iuți la mânie și neciopliți. Într-o carte care a circulat
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mândria, cerchezilor - frumusețea, moldovenilor - lăudăroșenia, muntenilor - invidia, evreilor - bogăția, țiganilor - sărăcia și goliciunea. Iar autorul unui text din secolul al XIX-lea răspunde: turcului - țara sfântă, neamțului - lucrul bun, ungurului - ghinionul, evreului - înșelătoria. În Baltagul, Mihail Sadoveanu recurge la următoarele stereotipuri: neamțul are șurubul; țiganul - cetera; sârbul - sapa; turcul - prostia și sabia; ungurul - cizme și pinteni; rusul - beția și cerșetoria prin iarmaroace; evreul - bani; românul - inimă ușoară ca să se bucure. Tot pe baza unor stereotipuri, Călinescu (1941/1982) caracteriza: „francezii [...] raționaliști
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Baltagul, Mihail Sadoveanu recurge la următoarele stereotipuri: neamțul are șurubul; țiganul - cetera; sârbul - sapa; turcul - prostia și sabia; ungurul - cizme și pinteni; rusul - beția și cerșetoria prin iarmaroace; evreul - bani; românul - inimă ușoară ca să se bucure. Tot pe baza unor stereotipuri, Călinescu (1941/1982) caracteriza: „francezii [...] raționaliști, germanii idealiști, englezii pragmatici, rușii mistici, orientalii fataliști” (p. 973). În ciuda tuturor neajunsurilor pe care le implică, stereotipurile, ca forme populare de cunoaștere, sunt utile, oferind un punct de sprijin în ordonarea stimulilor veniți
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și cerșetoria prin iarmaroace; evreul - bani; românul - inimă ușoară ca să se bucure. Tot pe baza unor stereotipuri, Călinescu (1941/1982) caracteriza: „francezii [...] raționaliști, germanii idealiști, englezii pragmatici, rușii mistici, orientalii fataliști” (p. 973). În ciuda tuturor neajunsurilor pe care le implică, stereotipurile, ca forme populare de cunoaștere, sunt utile, oferind un punct de sprijin în ordonarea stimulilor veniți dintr-o realitate nouă, necunoscută, neînțeleasă. Exerciții. Aplicații 1. Dați exemple de valori, credințe, obiceiuri, moduri de viață etc. specifice culturii române. 2. Dați
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sunt favorizate, pe de o parte, protejarea membrilor grupului în fața posibilei responsabilități în declanșarea conflictului, iar pe de altă parte, gestionarea conflictului pe baza ideilor și opiniilor valorizate de colectivitate. 2.6.8. Atitudini comunicative Despre diverse populații se vehiculează stereotipuri ca: „americanii sunt joviali și vorbesc tare”, „grecii sunt lăudăroși”, „mexicanii sunt exuberanți”, „suedezii sunt reținuți și sobri”. Deși simplificatoare, acestea evidențiază atitudini comunicative ale diverselor comunități, reflectate în text prin conținuturi, prin modul în care vorbitorul își proiectează imaginea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
obiceiurile oamenilor, este preocupat de arhitectura locală. Dezorientare: individul este bombardat de stimuli noi, diferiți de cei pe care îi primea în cultura sa, este dezorientat, îi lipsesc reperele de interpretare și integrare a acestor stimuli în sistem. Ostilitate, enervare: stereotipurile sunt activate emoțional, iar diferențele față de cultura originară încep să fie percepute ca inconveniente: dorul pentru mâncarea de acasă, plictiseala într-o comunitate considerată neinteresantă, obiceiuri caraghioase și obositoare, melancolie la amintirea locurilor de acasă. Însănătoșire și acceptare: pe măsură ce individul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ilustrează configurații distincte ale interacțiunii în funcție de stilurile comunicative ale interactanților din grup. În situațiile de comunicare interculturală pot apărea bariere de comunicare, neînțelegeri provocate de diferențele comportamentale/perceptuale/de semnificare existente între indivizii proveniți din culturi diferite, precum și de activarea stereotipurilor (negative). Neînțelegerile, interpretările greșite, rupturile de comunicare sunt o trăsătură inerentă a comunicării interculturale. În plan interacțional, diferențele dintre membrii unor grupuri etnice se reflectă în stilul cultural de comunicare. Indivizi proveniți din culturi diferite au stiluri de comunicare diferite
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
minimă; pot conduce la probleme de adaptare reciprocă între interlocutori (stres intercultural); pot produce grave conflicte de comunicare. Studiile au pus în evidență faptul că nativii tolerează greșelile de limbă (lexicale și gramaticale) ale străinilor, dar recurg foarte repede la stereotipuri negative legate de interlocutorii care nu respectă regulile interacționale validate de cultura-gazdă. În acest mod explică Tannen (1981) stereotipurile negative aplicate evreilor din New York („agresivi și ofensivi”), iar Young (1994) - stereotipurile aplicate chinezilor („impenetrabili și evazivi”). Lingvista de origine poloneză
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
au pus în evidență faptul că nativii tolerează greșelile de limbă (lexicale și gramaticale) ale străinilor, dar recurg foarte repede la stereotipuri negative legate de interlocutorii care nu respectă regulile interacționale validate de cultura-gazdă. În acest mod explică Tannen (1981) stereotipurile negative aplicate evreilor din New York („agresivi și ofensivi”), iar Young (1994) - stereotipurile aplicate chinezilor („impenetrabili și evazivi”). Lingvista de origine poloneză Anna Wierzbicka face mărturisiri (1997, pp. 119-121) despre „viața dublă” pe care a trăit-o când a trebuit să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și gramaticale) ale străinilor, dar recurg foarte repede la stereotipuri negative legate de interlocutorii care nu respectă regulile interacționale validate de cultura-gazdă. În acest mod explică Tannen (1981) stereotipurile negative aplicate evreilor din New York („agresivi și ofensivi”), iar Young (1994) - stereotipurile aplicate chinezilor („impenetrabili și evazivi”). Lingvista de origine poloneză Anna Wierzbicka face mărturisiri (1997, pp. 119-121) despre „viața dublă” pe care a trăit-o când a trebuit să se adapteze la limba-cultura anglo-australiană și despre sentimentul, pe de o parte
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe individ să cunoască și să aprecieze alte culturi, dar totodată îl ajută să-și cunoască și să înțeleagă mai bine propria cultură. Sunt câteva elemente care afectează comunicarea interculturală, putând conduce la neînțelegeri și chiar conflicte interculturale: etnocentrismul, activarea stereotipurilor și a prejudecăților, predispozițiile cognitive, identitatea socială, emoția. Etnocentrismul, caracteristic oricărui grup cultural, este tendința care îl face pe individ să se plaseze „în centrul universului”, să evalueze din perspectiva normelor și valorilor propriei culturi toate celelalte forme de manifestare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dispreț, neîncredere). Culturile prezintă diverse grade de etnocentrism: culturile orientate spre toleranță, armonie, valorizarea diferenței au un nivel de etnocentrism scăzut, în timp ce culturile exagerat orientate spre trecut și tradiție sau care perpetuează sentimentul superiorității prezintă un nivel ridicat de etnocentrism. Stereotipurile (vezi capitolul II, „Stereotipurile”) sunt, în general, puncte de sprijin în comunicarea interculturală, oferind interactanților puncte de pornire pentru reducerea incertitudinii comunicative. Problemele de comunicare apar atunci când caracterizările stereotipe sunt absolutizate și devin bariere în interacțiune, în negocierea semnificației și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
diverse grade de etnocentrism: culturile orientate spre toleranță, armonie, valorizarea diferenței au un nivel de etnocentrism scăzut, în timp ce culturile exagerat orientate spre trecut și tradiție sau care perpetuează sentimentul superiorității prezintă un nivel ridicat de etnocentrism. Stereotipurile (vezi capitolul II, „Stereotipurile”) sunt, în general, puncte de sprijin în comunicarea interculturală, oferind interactanților puncte de pornire pentru reducerea incertitudinii comunicative. Problemele de comunicare apar atunci când caracterizările stereotipe sunt absolutizate și devin bariere în interacțiune, în negocierea semnificației și a relației. Activarea stereotipurilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]