949 matches
-
vrea o simplificare. Aceste însemnări sunt o căutare; da, chiar a timpului trecut, e bună expresia. Voi reuși? Mi se pare că în această tentativă va fi foarte greu să-mi găsesc chiar și un stil potrivit, neutru, curățat și stereotipiile care mi-au intrat în sânge. Nu voi putea evita cu totul nici aceste stereotipii și nici nu voi putea exclude d aceste note o mulțime de întâmplări care au fost univers meu. Nu mă despart de acest univers; dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
expresia. Voi reuși? Mi se pare că în această tentativă va fi foarte greu să-mi găsesc chiar și un stil potrivit, neutru, curățat și stereotipiile care mi-au intrat în sânge. Nu voi putea evita cu totul nici aceste stereotipii și nici nu voi putea exclude d aceste note o mulțime de întâmplări care au fost univers meu. Nu mă despart de acest univers; dar aș vrea măcar să-i adaug universul "prim" de care m-am îndepărtat. Ar trebui, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
motilitatea, Sinagogă după acceleratul de ieri, trei pași minori, ușa, două persoane satanice. BMW german, nou". Din Ionesco am revenit la Agatha Christie. * Între 430 și 530 am gândit intens la șansa de a mă dezbăra, măcar pe cale scrisă, de "stereotipiile mentale" lângă care m-am tot aflat. Mi-e dor de oameni simpli, lipsiți de "idei", de mâncare simplă, de o plimbare oarecare, de gările de odinioară unde nu trebuia să aștept persoane satanice, unde căscam gura la fete normale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cea a Sfinților Părinți au dovedit, prin atenția specială acordată retoricii, uneori în defavoarea teoriei, un formalism și chiar un aticism care, pe de o parte, a contribuit la menținerea unei structuri solide a argumentației, pe de alta, la manifestarea unei stereotipii ce a marcat nu doar forma logică a discursului lor, ci și substanța gândirii. Tendința culturii înalte din secolele XII-XV de a schematiza imaginea puterii, dar și de a exagera stilizarea textului scris a fost compensată, din fericire, de un
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Al. Brătescu-Voinești realizează în cel mai înalt grad condiția nuvelei. Eroul de roman e un adaptabil superior cu acte explicabile, dar neprevestibile, personagiul de nuvelă e un redus. Nuvela e micul roman al automaților și scurtimea ei este cerută de stereotipia eroilor. Individul, printr-o economie a naturii, evidentă la animale, la senili, s-a adaptat la viață o dată pentru totdeauna prin niște gesturi mecanice. O dată provocată mișcarea tipică, nuvela s-a sfârșit, fiindcă ghicim că în toate împrejurările identice personagiul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stimulii tactili și olfactivi decât pentru cei vizuali și auditivi, absența fricii față de pericol, atenție deosebită pentru obiecte, interes intensiv pentru stimuli imuabili și identici; lipsa de identitate personală, control corporal scăzut în contexte specifice; deficiențe de vorbire, vorbire întârziată, stereotipii verbale, etc.; întârziere în dezvoltarea psihică, rigiditate în gândire și acțiune, coeficientul de inteligență este la limită sau ușor sub medie, incapacitate de generalizare a cunoștințelor învățate, dificultăți specifice în rezolvarea de probleme, evidențierea unor „insule de inteligență” la executarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
aceeași temă” cu răspunsul 9. În plus răspunsul 11 poate fi legat și de răspunsul 3. Deci în total 3 „schimbări de direcție”, deci scorul la flexibilitatea gândirii este 3. Persoanele cu flexibilitatea gândirii scăzută (rigide în gândire) recurg la stereotipii mentale. Testarea lor se face prin exerciții care induc un algoritm, după care cerințele problemei cer renunțarea la acel algoritm și abordarea diferită. Aceste persoane sesizează mai greu (sau deloc) situația. Exemple: 1. Exercițiu oral. Spuneți rapid: Câte degete sunt
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
conexiuni); alterarea stării de sănătate; diminuarea motivației după obținerea succesului; diminuarea acuității vizuale și auditive (în general, a acuității senzoriale); gândirea convergentă (gândirea logică) este tot mai larg folosită, în dauna gândirii divergente (gândirii creative) ; creșterea spiritului critic; consolidarea deprinderilor, stereotipii în gândire, conformismul; bătrânii sunt mai inflexibili decât tinerii, iar această inflexibilitate poate constitui un dezavantaj pentru activitatea creatoare, chiar dacă activitatea creatoare depinde de nivelul de cunoștințe. Cu toate acestea, nu înseamnă că în mod fatal, performanțele sunt imposibile la
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
tors bumbacul, fiind bărbier. a fost concluzia, în anii ’30, a unui studiu al unei fundații americane, adică creativitatea originară ar fi a oamenilor de la țară, neinstruiți. S-a formulat ideea că instrucția uniformizează și standardizează gândirea creând predispoziții pentru stereotipii în gândire și conformism. Totodată, prin instrucție, este activată intens gândirea convergentă, în defavoarea gândirii creative (divergente). Legat de cele precizate mai sus, nu se neagă faptul că au existat creatori fără studii sau fără a fi specializați în domeniul în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
avion cu reacție, sau să explicăm o teoremă de algebră folosind un limbaj vizual. 7.2.3 Blocaje ale caracteristicilor gândirii 1. Conformismul intelectual. Este tipic persoanelor care se supun din oportunism părerilor altora sau persoanelor cu deprinderi consolidate, cu stereotipii, cu gândire șablonardă. Mulți indivizi simt că trebuie să respecte tiparul pe care alții înaintea lui l-au identificat sau pe care se așteaptă să-l vadă. Exemplu: Un caz de conformism este cel al ședinței la care participă și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de Robert Crawford. Cu toate că este atât de veche, metoda a rezistat presiunii timpului și are și astăzi o valoare importantă în obținerea de idei pentru îmbunătățirea unor produse, sisteme, servicii sau relații. Gândirea noastră poate fi limitată și bazată pe stereotipii îndeosebi pentru caracteristicile unor produse, acțiuni sau relații cu care ne-am obișnuit. Să ne gândim că dorim renovarea unei case cu mai multe camere. Fiecare cameră este o parte a casei, dar de multe ori nu ne gândim la
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
proiectat și clădit cu o maturitate rară la un începător, care își anunță de pe acum spiritul de împotrivire. Cărțile sale se așază sistematic de-a curmezișul convențiilor, temelor și tehnicilor consacrate ale ficțiunii. Romanul romancierului, personajele-autori, jurnalul și confesiunile fictive, stereotipiile „obsedantului deceniu”, tema iubirii în circumstanțe potrivnice, obsesia memoriei recuperatoare și a terapiei prin regresiune - toate acestea și multe altele sunt supuse unui tir metodic, care întoarce, cu o cruzime nu lipsită de tandrețe, pe față și pe dos, piesele
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
zi din viața unui copil (1931), Copiii curajoși (1939), Oameni mari când au fost mici (1945). Între timp, G. încearcă să se exerseze în nuvele care mizează pe o problematică mai profundă. În pofida unei expresivități stilistice aparte, lipsa de profunzime, stereotipia personajelor și accentul moralizator scad adesea valoarea acestor scrieri. În volumele de nuvele Necunoscuta (1928) și Casa cu gratii (1944), nu îndeajuns de omogene, notațiile de atmosferă consună cu gesturile tipice ale unor personaje feminine puternice. Această lume a misterului
GABRIELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287122_a_288451]
-
În Le Feu d’artifice, de exemplu, dar și În Femeia perfectă, și, prin titlu, chiar În ultimul roman (Echenoz publicase Nous trois În 1992, Patrick Deville publică Ces deux-là În 2000) - Deville citește Claude Simon, căruia Îi reia anumite stereotipii retorice, este prieten cu Toussaint sau Olivier Rolin (ultimul, coautor, alături de Echenoz și Deville, al volumului de nuvele Les Semaines de Suzanne, un volum colectiv scris În SUA la invitația unui fost membru OULIPO) multă literatură străină, În calitatea avută
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a-și comanda „extrasul”). Altfel, retușurile ce survin sub pana (încă) anonimului traducător („rescrierea”, în cazul unor contexte favorabile, ori ocultarea altora, ce stânjenesc) sunt, previzibil, în profitul conaționalilor poloni; de-aici și câteva izbucniri ironice, polemice ce contrastează cu stereotipia cronicii. Ediții: Descrierea cronicii despre Țara Moldovei și despre domnii ei, cum au venit mai întâi românii în Țara Moldovei și cine a fost primul lor domn sau voievod, de la anul întâi de la facerea lumii 6860, iar de la nașterea Domnului
CRONICA MOLDO-POLONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286526_a_287855]
-
pachet”. Alături de segmente de discurs pur, neatractiv, alcătuind nucleul dur, se plasează și elemente promoționale, atractive, jucând rolul unor produse comerciale care se găsesc pe piața liberă. O combinație de clișee politice, cultură, comerț liber: scheme cognitive prefabricate, clișee și stereotipii în amestec cu produse vandabile, dorite, trezind speranța unei alternative. Un consumerism care îmbină criteriul vandabilității cu dirijismul și comanda politică, forța captivantă a aventurii cu puterea politică autohtonă. O ideologie locală acomodantă, injectată maselor în doze bine gândite, stimulând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
persoanei. Odată cu doctrina lui Bandura, această orientare a fost etichetată ca cea a „cogniției sociale”. Ea susține că relativa constanță a persoanei se menține datorită persistenței contextelor în care aceasta trăiește, constând din relații umane, status și rol, ambianță fizică, stereotipii comportamentale, „obiceiuri” asimilate și acceptate. În plus, individul însuși își preselectează, întreține și delimitează un context în care se poate manifesta relativ constant. Mai recent, Mischel și Shoda (Mischel, 1999Ă avansează o teorie cognitiv-afectivă a structurii personalității care presupune existența
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
manifestărilor patocomportamentale propriu-zise care devin suportul conceptului de personalitate patologică sau dizarmonic structurată. Acesta întrunește - în intenție - atributele unui construct ateoretic și are o validitate parțială corespunzătoare doar unora dintre simptomele integrabile. Descrierea categorială poartă deci amprenta simplității și a stereotipiei oglindite în înșirarea unor criterii de factură strict fenomenologică. Cel mai adesea, necesitatea clasificării categoriale a tulburărilor personalității le subdivizează în trei clustere: A - bizare; B - hiperexpresive și dissociale; C - anxioase. Se pot descrie o serie de criterii diagnostice aplicabile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale diverselor tipuri de colind. Tipologia colindelor este stabilită după criteriul persoanelor cărora le sunt adresate. Nimeni până la C. n-a acordat atâta atenție substanței, semnificațiilor profunde, oralității, stereotipiei, caracterului canonic al colindelor, contribuției acestor cântece de laudă la conturarea idealului poporului, fapt pentru care el le și numește „cântecele idealului”. De asemenea, nimeni până la el nu a realizat un studiu comparat atât de temeinic. Cercetare de mare adâncime
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
senzualismul discret, pe erotismul cerebral. În Fiul (1972) și în Semnul unei corăbii (1973), poetul străbate același tărâm al neliniștilor și obsesiilor, adâncind parcă și mai mult senzația apăsătoare a vinii ce trebuie ispășită. „Sentință”, „jertfă”, „povară” devin acum aproape stereotipii verbale. Firea elegiacă a lui C. își găsește însă aici expresia cea mai fericită, placheta Semnul... constituind jurnalul unei iubiri defuncte, cu toate tristețile ce le implică. În Masca Diotimei (1975), titlurile câtorva poeme rezumă pur și simplu „mesajul” liric
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]
-
estetico-eseistică, pornind de la principiul călinescian al creației prin cultură (artistică, eseistică, filosofică), ca antipod al criticii oficiale, de factură tematico-sociologizantă, dominantă în epocă (de altfel, în 1973 lui C. i-a fost interzisă semnătura). Adversar declarat al dogmatismului și al stereotipiei de orice fel, criticul refuză din capul locului ideologizarea și mânuiește un limbaj suplu și radicalizat (uneori excesiv căutat și voit complicat), care pune un deosebit preț pe neologism, dar și pe metafora fulgurantă, pe paradox, dar și pe expresia
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
cursantul le poate purta, indicând, prin aceasta, ce fel de gândire utilizează. Este foarte important conceptul de „pălărie” în sensul că aceasta poate fi pusă pe cap și poate fi scoasă de pe cap (ideea este de a nu trimite spre stereotipii; cineva va avea un mod de manifestare, dar acest mod este dat de rolul jucat, și nu de o permanență comportamentală). De Bono ne prezintă cele șase ipostaze: 1. Pălăria albă se centrează pe fapte, pe necesarul de informații și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
încă patru ori55. Prin urmare, acest procedeu, de alăturare emblematică a unui animal de o virtute sau un viciu are o tradiție bogată în spațiul românesc. De cele mai multe ori, Istoria ieroglifică ignoră sau, mai corect, intră în contradicție cu aceste stereotipii specifice epocii medievale. O altă sursă inepuizabilă care a fecundat imaginarul românesc o reprezintă romanul popular Alexandria. Când se va scrie o istorie a lecturii în spațiul cultural autohton (dar când se va scrie?), această carte va trebui analizată foarte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
totul altă tradiție: "Lui Dumnădzău și firii urmadză și lor suppus să fii"13. În acest mod, unul dintre preceptele fundamentale ale stoicismului devine o recomandare de cea mai creștină speță. Prin urmare, prin subiectul dezbătut în manieră alegorică, prin stereotipiile pe care le dezbate în mod șablonard (microcosm-macrocosm, vârstele omului etc.), Cantemir nu părăsește, ca atitudine, gândirea religioasă specifică Evului Mediu. A-l înscrie într-o tradiție occidentală în seamnă, de fapt, a nega evidențele. Corneliu D. Bîlbă are dreptate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în familie, prin „context”vom înțelege modul de viață al familiei lărgite și al comunității din care fac parte victima și agresorul, modul de a tolera sau de a condamna violența prin reprezentările sociale împărtășite în mare de tot grupul, stereotipiile comportamentale în interacțiunea cu ceilalți promovate de mentalitatea comunității, sistemul de valori al familiei lărgite și al comunității. Astfel se știe că societățile patriarhale, dominate de elementul masculin, sunt mai expuse la producerea unor evenimente violente și mai puțin prevăzătoare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]