1,700 matches
-
2011 Cum ne ducem când ne ducem Nu-mi explic de ce am detestat întotdeauna necroloa gele. Ins cu naturelul simțitor, degrab’ vărsător de lacrimi la emoții estetice violente și evocator cu voluptate, am refuzat totuși, fără excepție, retorica îngropăciunii verbale, stilistica de cenotaf. Menit adeseori să lustruiască orgoliul vorbitorului, fie acesta glacial, fie patetic, necrologul îl transformă pe răposat într-un simplu pretext diplomatic, ori stilistic, de compătimire studiată, cu mize din cele mai diverse. Cum bine știm, simpla prezență, însoțită
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cu laser ș.a.m.d., totul într-o dizar monie eviscerantă. Convexitatea generoasă, pulsațiile mar su piale, melodicitatea învăluitoare, toată hipnotica încatenare de imagini ale ocrotitorului (prezente la tot pasul mai ales în Bambi și Cartea junglei) au lăsat locul stilisticii pustiirii. Concavitățile aglutinante, huruitul de șenile, tiru rile asurzitoare și urletele cotropitoare au alungat melodi cul, susurul naturii, farmecul șoaptelor, iar lentorile pufos amețitoare au fost spulberate în numele iuțimii agresiv-ha lucinante, cea care otrăvește mintea, golește sufletul, robotizează reacțiile; pe
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
n. 40. Deși prețul este destul de redus, totuși, nevăzând folosul practic ce l-ar putea aduce acest op, las la aprecierea d-voastre dacă ar fi să se cumpere sau ba. Totuși se poate spune că valoarea lor e întîi stilistică a doilea: lexicală. Stilistică căci nu sunt scrise sub influința limbelor moderne, cel puțin nu a celei franceze și se găsesc în ele locuțiuni cari încep a dispărea din limba scrisă făcând loc unor șabloane de fraze străine dezvoltărei de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cl. I - IV de la Seminariul Socola d) decretul 14510/[1]860, decretul pentru numirea provizorie de profesore la catedra de limba latină a Seminariului Socola e) telegrama Ministerului Instr. Publ. nr. 9484/[18]70, prin care se invită ca să predeie stilistica, elemente de retorica bisericeasă și pronunțarea de predici în clasele I - IV. 4) Nicolae Giurgea a invocat actele ce a prezentat de două ori comisiunilor esaminatoare pentru catedra de filozofie din anii 1870 septemvrie și 1872 luna ianuarie când în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în proză ale acestuia, „nu contrazice estetica simbolismului ornamental”, țelul suprem fiind mai degrabă „căutarea obstinată a pitorescului”. „Imaginarea în suprafață a textului”, proliferarea dilatorie a descrierilor, statutul de membra disjecta al paragrafelor și „principiul amplificării” constituie elemente definitorii ale stilisticii prozopoemelor autorului. Adrian Grigore Maniu începuse să colaboreze cu poeme în proză în primăvara lui 1912, la Noua revistă română. Fusese adus în redacție de tînărul Nae Ionescu, pe atunci „membru al Academiei Terasa” și „militant” al Insulei minulesciene. Student
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
el însuși fiind plătit la catedra sa din România de guvernul italian, cu salariul respectiv primit de la catedra sa rezervată în Italia”, exprimat prin articole favorabile acțiunilor expansioniste ale Italiei în Africa sau Albania, de pildă. Același Beldie apreciază că stilistica futuristă a fost preluată printre cei dintîi - prin intermediul profesorului Ortiz, autor și al unor reportaje de război pe această linie - de către Nae Ionescu (Beldie, op. cit., p. 151). „Într-adevăr, Ortiz - care își va aduna respectivele articole sub titlul Italia modernă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sub titlul Italia modernă, Editura «Ancora», București, 1925 - apreciază rolul de «agitatori morali» al tinerilor în cauză, determinant pentru intrarea Italiei în război, fără însă a privi cu prea multă simpatie Futurismul. Citînd un poem al lui Prezzolini, autorul remarcă stilistica futuristă a acestuia, dar - ostil teribilismelor formale - refuză să îl transcrie fără virgule... În plus, reputatul italienist afirmă că, fără influența culturii franceze, a unor autori precum Arthur Rimbaud, dar și a unor scriitori catolici precum Charles Péguy sau Paul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ale lui Marcel Iancu („șansonetist” pe scena de la Cabaret Voltaire; primul său desen publicat în Flacăra din martie 1912 o avea drept model pe aceeași Clara Haskil...). Într-un eseu inclus în volumul Cealaltă față a prozei („Viața formelor” romanești. Stilistica „noului roman” de la 1920), Mihai Zamfir afirma că „numitorul comun al inovațiilor stilistice extrem de variate” care „au schimbat fața romanului către 1920” ar fi „căutarea acroniei” și „principiul muzical” (indicînd derivarea literaturii din structurile muzicale, „pure” și „abstracte”). Faptul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Scriitorilor Români. 1908-1948, Editura Gramar, București, 2002, p. 114 Vianu, Tudor, Fragmente moderne, Editura Cultura Națională, București, 1925 Vianu, Tudor, Figuri și forme literare, Editura Casa Școalelor, București, 1946, „Locuri comune, sinonime și echivocuri”, în Opere, vol. 4 (Studii de stilistică), Editura Minerva, București, 1975 Volovici, Leon, Ideologia naționalistă și „problema evreiască” în România anilor ’30, Editura Humanitas, București, 1995 (publicată anterior în limba engleză: Nationalist Ideology & Antisemitism. The Case of Romania Intelectuals in the 1930s. Published for the Vidal Sasoon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
prin excelență divin al Revelației - adică Cuvântul lui Dumnezeu - și limbajul Scripturilor modelat de tradiția apostolică a Bisericii. Pentru a înțelege virtuțile unui algoritm matematic, dificultățile ecuației nu se cad a fi subestimate. Atașată doar unor propoziții dogmatice, izolată de stilistica și ritmul unei vieți duhovnicești adăpate la izvoarele tradiției, Ortodoxia degenerează în verbozitate. Expresie a adevărului personal și comunitar al Revelației, Ortodoxia este în primul rând un mod de a fi, un etos și o viziune. Prin urmare, limbajul teologic
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
primirea harului ține de o teandrică „fuziune a orizonturilor”. Cum observa Hans Urs von Balthasar, viața interioară a credinței - dar și tematizarea sa politică - poate fi comparată mai ales cu experiența cunoașterii în artă. Expresia certitudinii teologice este echivalentă cu stilistica apofatică a tabloului fără titlu. Metoda științifică abordează ordinea cantitativului, dar arta discută calitatea unei prezențe. Fără corectura narativă și estetică, discursul epistemologic va balansa mereu între un relativism maximal (P. Feyerabend) și un optimism neoiluminist (K. Popper). Aceasta ar
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Este observabil caracterul ei limitat. Structura PB: Structura PB este analizată, din punctul nostru de vedere, pe 7 paliere relevante ca incidență asupra dinamicii acesteia: 1. Temperamentală 2. Intelectual-cognitivă: - senzorială; - limbaj; - capacități intelectuale; 3. Afectiv-motivațională: - motivația; - afectivitatea; 4. Instrumentală 5. Stilistică: - stilul cognitiv; - stilul perceptual; - stilul de cunoaștere; - stilul apreciativ; - stilul de muncă intelectuală; - stilul de viață; 6. Reglatorie: - atenția; - voința; 7. Relațional-axiologică: - caracterială; - imaginea de sine. Deși aminteam în paragraful introductiv de la structura PB despre elementele care au incidență asupra
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Radian, Editura Humanitas, București, 1998. 113. Hutcheon, Linda, Politica postmodernismului, trad. de Mircea Deac, Editura Univers, București, 1997. 114. Hutcheon, Linda, Poetica postmodernismului, trad. de Dan Popescu, Editura Univers, București, 2002. 115. Jakobson, Roman, Lingvistică și poetică, în Probleme de stilistică, Editura Științifică, București, 1964. 116. Jakobson, Roman, Poezia gramaticii și gramatica poeziei, în Poetică și stilistică, Editura Univers, București, 1972. 117. Jansen, Monica, Il dibattito sul postmoderno in Italia, Cesati Editore, Firenze, 2002. 118. Jauss, Hans Robert, Istoria literară ca
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și hermeneutică în cultura postmodernă, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1993. 241. Vattimo, Gianni, Societatea transparentă, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1995. 242. Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, E.P.L., București, 1966. 243. Vianu, Tudor, Studii de stilistică , E.D.P., București, 1968. 244. Walton, Kendall, Mimesis as Make-Believe: On the Foundation of the Representational Arts, Harvard Univ. Press, 1990. 245. Wellek, René, Warren, Austin, Teoria literaturii, trad. de Rodica Tiniș, E.P.L.U., București, 1967. 246. Wellek, René, Conceptele criticii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
închidere, în misterul în care i-a proiectat ruptura. Cum aș putea, la rândul meu, să-i explic unui adolescent de astăzi ce a însemnat comunismul? Pentru că dincolo de atrocitatea inventariată în cărți de istorie, era vorba și acolo de o stilistică a cotidianului, de împuțirea inefabilă a fiecărui atom de viață, de la mutra obiectelor care ne înconjurau (chibrituri, haine, clanțe, pantofi, tramvaie, caiete, uși de bloc, magazine, pixuri, mașini și nasturi ― pe scurt, tot ce se numea "produs socialist"), trecând prin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
până la relațiile cu ceilalți, bazate pe mitocănie, minciună, suspiciune, frică și delațiune. Câtă rea-credință sau prostie îți trebuie ca să vrei să cauți continuitatea între "interbelicul romînesc" și această bolgie istorică? Vreți cu adevărat să simțiți ruptura? Pentru că în materie de stilistică nu e loc de demonstrații, ascultați, de pildă, Zaraza. Apoi șlagărul anilor '50, Macarale argintii râd în soare. E prea puțin, veți spune. Citiți atunci Jurnalul lui Sebastian. Apoi Fenomenul Pitești, Jurnalul fericirii, închisoarea noastră cea de toate zilele. Noua
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de război, Khalil Șerif Pașa ministru de justiție. [9 iunie 1876] ["FRUMOASE INTENȚIUNI... "] Frumoase intențiuni - nu-i vorbă - și n-avem nimic de zis în contra lor. Dar nu vor găsi oare cititorii noștri că oarecare cunoștințe de gramatică, interpuncțiune și stilistică n-ar fi cu totul de prisos la acel onorat oficiu? Mai ales în perspectiva acelor interesante investigății științifice pe cari are de gând să le facă? [13 iunie 1876] {EminescuOpIX 127} TURCIA ["SCRSIOAREA PE CARE SULTANUL... Scrisoarea pe care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atâta conștiință până și luna (necum anul) în care au luat naștere nemuritoarele sale produceri, este totodată și prozaist. "George și Maria" se intitulează gingașa scriere novelistică pe care a comis-o tot d. Angel. Iată câteva modele pentru viitoarea stilistică romînă: În primăvara anului 187..., un june ce după fizionomie se părea abia de 22 până la 24 ani, îmbrăcat simplu dar cu eleganță, trecea pe stradă cu un pas cam grăbit, pe fața-i pală se citea veselia, dar observând
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sau sunt folosite de talk-show ca vehicule de audiență sau ca sparing partners (parteneri de antrenament) pentru bărbații politicieni”. Autoarele și autorii studiilor incluse în volum își au propriile lor particularități, care variază de la preferințe teoretice la interese tematice și stilistica textului, trăsături care le conferă individualitate în cadrul acestui „întreg”, dar toți au dorit să aducă un plus de claritate asupra situației femeilor din România, determinată de reprezentarea intereselor lor, de discriminarea de gen care contribuie la construirea a ceea ce am
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Writers, vol. 1, British Council, p. 31. (trad. n.) 253 Ibidem. 254 Ibidem, p. 34. 255 G. Genette, Figuri, selecție, traducere și prefață de Angela Ion și Irina Mavrodin, București, Editura Univers, 1978, p. 156. 256 Dumitru Irimia, Introducere în stilistică, Iași, Editura Polirom, 1999, p. 95. 257 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 39. 258 Ibidem. 259 Ibidem. 92 independență financiară, dar credem că poate fi interpretată și metaforic - urzea nu doar fire, ci și vorbe, având talentul atât de apreciat al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
generală (1972), Limba daco-geților (1980), Lingvistica generală și comparată (1980). La acestea se adaugă peste 300 de studii, articole, note, recenzii și traduceri publicte în țară și străinătate, din domeniul lingvisticii generale, istoriei lingvisticii, lingvisticii balcanice, slavisticii, istoriei limbii române, stilisticii comparate și contrastive. S-a stins din viață pe 24 iulie 1987, fiind înmormântat la cimitirul „Eternitatea” din Iași). BIBLIOTECA Nu știu câți dintre noi au avut ocazia să cunoască în amănunt munca pe care o desfășoară colectivul unei biblioteci. Spun „în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Writers, vol. 1, British Council, p. 31. (trad. n.) 253 Ibidem. 254 Ibidem, p. 34. 255 G. Genette, Figuri, selecție, traducere și prefață de Angela Ion și Irina Mavrodin, București, Editura Univers, 1978, p. 156. 256 Dumitru Irimia, Introducere în stilistică, Iași, Editura Polirom, 1999, p. 95. 257 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 39. 258 Ibidem. 259 Ibidem. 92 independență financiară, dar credem că poate fi interpretată și metaforic - urzea nu doar fire, ci și vorbe, având talentul atât de apreciat al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
liste). Avansul polemic al dlui I.N. mi s-a părut neserios (textul elaborat de Samson Noah cade în același registru), ceva situat între fronda benignă și gluma prietenească, când cel care întreabă nu așteaptă răspunsul, ci este preocupat îndeosebi de stilistica propriului demers. Domnii I.N. și Samson Noah, în anonimatul lor orgolios, cu atâtea virtualități nevalorificate (apreciate ca atare în familie și între prieteni), din când în când simt nevoia (bănuim că și bucuria) unor formulări care să le întrețină contactul
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cu timpul: un timp al trăirii aproape confundat cu cel al scrierii. Testament fără destinatar În contrabalans, Încorsetat Între obligațiile scrierii zilnice, autorul dispune de un spațiu de manevră nelimitat. Libertatea nu e deplină decât din acest punct de vedere: stilistică, de formă, de conținut. Însuși ritmul scrierii rămâne la alegerea autorului. Ideală ar fi notația zilnică, uniformă și implacabilă. Inexistența prescripțiilor estetice nu Înseamnă și totala arbitraritate a redactării. Libertatea, atâta câtă e, aparține autorului. El dictează și ritmul, și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
genere (principiul binarismului, al opozițiilor din fonologie va deveni o caracteristică a oricărui mod de analiză structurală, iar studiile asu-pra afaziei și a celor doi poli ai limbajului -metafora și metonimia-, ca și modelul comunicării vor deveni axe nodale în stilistică, poetică și semiotică). 2.4. Antropologia structurală. Claude Lévi-Strauss Într-o interesantă încercare de definire a imaginației semnului, Roland Barthes (L'imagination du signe) distinge trei tipuri de conștiință: conștiința simbolică, verticală, care vede semnul în dimensiunea sa profundă, geologică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]