4,543 matches
-
săptămână de la Văratec. Slutica mea ce a devenit? Am inspirația cum s-o prescurtez fără a reduce părți însemnate din ceea ce voi scoate din acte. Alese și calde salutări, Maica Irina Lecca * M[ănăsti]rea Agapia, 26 iulie 1929 Mult stimate domnule Bianu, Scrisoarea d[umnea]voastră am primit-o la Agapia. Rog faceți tot posibilul ca să veniți să vă odihniți la Agapia, deoarece eu stau acum aici mai mult și la Văratec sunt doar musafir. De la București porniți cu un
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
Pe Slutica mea de ați putea-o scoate în toamnă din gheara morții! Vă scriu pe întuneric și grăbit că a sosit lume. Multe, calde și alese închină- ciuni Irina Lecca * M[ănăsti]rea Agapia, 16 sept[embrie] 1929 Mult stimate domnule președinte, Nădăjduiesc că v-ați întors din familie și din străinătate sănătos. Dar nădăjduiesc că nu v-ați schimbat părerea în privința unei șederi de vreo două săptămâni la Mșănăstiț rea Agapia. Rog veniți! Vă așteptăm cu nespusă mulțumire sufletească
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
de este pus pe atâta d[omnu]l director, ca să n-o accepte, ar mai putea fi respinsă biata Slutica mea. Închei cu multe alese închinăciuni. Dea Domnul să-mi răspundeți - Sosesc. Maica Irina Lecca * Agapia, 22 octombrie ș1ț929 Mult stimate domnule președinte, Vă trimit această cartă, care să vă vorbească puțin despre mșănăstiț rea noastră frumoasă. Am să scot și o poză cu clasa misionarelor mele a căror profesoară sunt. Aici este expus „tricotajul”. Maica cu cârja în mână este
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
frumoasă. Am să scot și o poză cu clasa misionarelor mele a căror profesoară sunt. Aici este expus „tricotajul”. Maica cu cârja în mână este vrednica noastră stareță. Alese închinăciuni, Irina Lecca * M[ănăsti]rea Agapia, 6 aprilie 1931 Mult stimate domnule președinte, Zi de zi am urmărit ziarul Universul 2 ca să văd scrisoarea revelatoare a existenții lui Hazail 3. Și văd că nimic nu apare. Nu pricep de ce? În lumea noastră clericală începând cu Î.P.S. Mitropolitul Pimen 4, continuând
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
se cuvin a fi menționați. În aceste epistole, extrem de prețioase, biograful lui Mihai Drăgan găsește note, informații și mărturii cutremurătoare despre un timp și despre unii dintre neoamenii acelui timp ce nu mai putea fi acceptat. * Iași, 21 decembrie 1984 Stimate domnule profesor Micu, Am primit cartea d[umnea]v[oa]s[tră] despre Modernismul românesc. Vol[umul] I, pe care ați avut amabilitatea să mi-o trimiteți. Vă mulțumesc foarte mult și vă rămân îndatorat cu o lectură atentă a
Întregiri la bibliografia lui Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2604_a_3929]
-
localități din Moldova pe unde merg pentru inspecții de gradul I, pe când acelea ale modernilor infatuați amenință integritatea rafturilor. Vă felicit pentru această carte și vă rog să primiți omagiul meu de stimă deosebită. Mihai Drăgan * Iași, 10 mai 1987 Stimate domnule profesor, Am primit cartea d[umnea]v[oa]s[tră] - Limbaje moderne în poezia românească de azi. Vă felicit pentru această nouă și deosebită sinteză și vă mulțumesc mult pentru exemplarul trimis. I-am făcut o largă popularizare în
Întregiri la bibliografia lui Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2604_a_3929]
-
cu întârziere, deși poartă pe coperta interioară 1986. Vă trimit acum cartea, cu aceeași deosebită stimă pe care v-o port cu statornicie. Mihai Drăgan P.S. Confirmați-mi primirea cărții și a scrisorii. Poșta e capricioasă. * Iași, 2 mai 1990 Stimate domnule profesor Micu, Am voit de mai multă vreme să vă scriu, dar având atâta amărăciune în suflet n-am reușit. Speram să vă întâlnesc la Adunarea generală a scriitorilor dar n-am reușit. Poate direct aș fi putut să
Întregiri la bibliografia lui Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2604_a_3929]
-
prima ediție a „Agendei“, alb-negru, cum erau toate publicațiile la vremea aceea, câteva pagini. Astăzi, color, cu suplimente, un produs editorial foarte cunoscut în zona de vest. Realizările celor 15 ani care au trecut vă dau binemeritate motive de mândrie, stimați agendiști. Fie ca, în ciuda permanentei competiții de mass-media, relațiile noastre să rămână civilizate și prietenești, ca și până acum. La mulți ani cu sănătate și succese! ADRIAN POP, redactor-șef „Renașterea bănățeană“ Cotidianul „Prima oră“ urează, în primul rând, colegilor
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
este situat printre primele zece publicații din țară. Relația mea personală și profesională cu fondatorul lui, încăpățânat și de neclintit în crezul său, justifică faptul că discuția inițiată sub pretextul sărbătorii s-a desfășurat într-un ton mai puțin protocolar. Stimatul cititor și-a dat seama cu siguranță că este vorba despre Zoltán Kovács, directorul Trustului de Presă Agenda, editor și redactor șef al celor două publicații omonime din Timișoara. După cum ne-a împărtășit la începutul dialogului nostru, Zoli a fost
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
Săptămâna Pomiculturii (24-30 martie) prilejuiește în toate localitățile timișene ample lucrări în livezi și grădini, la care participă zeci și sute de cetățeni“. (Drapelul Roșu din 26 martie 1980). „Seara cartierului... astă-seară, de la ora 19, I.C.S.A.P. Timișoara vă invită, stimați consumatori, să treceți pragul cochetului restaurant «Torontal» din zona Circumvalațiunii IV pentru a lua parte la o acțiune comercială inedită, de excepție... sub genericul «Seara cartierului»“. (Drapelul Roșu din 27 martie 1980). 5 ani „La ceas aniversar. La sfârșitul acestei
Agenda2005-13-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283523_a_284852]
-
Învierea Domnului nu este o povestire care este pretextul unei sărbători. Învierea Domnului Isus este o realitate, este piatra de temelie a credinței creștine. Învierea și Viața reprezintă oferta divină pentru o lume descurajată și înspăimântată de moarte. Vă întreb, stimați cititori, credeți că Isus Cristos trăiește cu adevărat? Credeți în Înviere? Credeți că în El aveți viață veșnică? Îl rog pe Tatăl ceresc să deschidă ochii tuturor celor ce nu cred în Înviere și acum, la sărbătoarea Învierii lui Isus
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
muncă - n-o spun făcând pe firoscosul! E greu să ai audiență, când la putere-i vizualul Cuvântul scris interesează, doar de vizează trivialul. De-aceea vă îndemn frățește, nu fiindcă mi-ar fi bine mie, Din când în când, stimați prieteni, citiți și câte-o poezie! Referință Bibliografică: Prin vers... / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1585, Anul V, 04 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nelu Preda : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PRIN VERS... de NELU PREDA în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384525_a_385854]
-
cu deplină fidelitate, el îndeplinește condiția descriptivă a unui autoportret moral, o schiță de portret al curajului, demnității, responsabilității, profesionalismului, harului de jurist, precum și conturul proeminent al unui îndemn adresat magistraților din România: „Domnule Președinte, Doamnelor, Domnilor, Distinse gazde, organizatori, Stimați invitați, Dragi colegi, Justiția găsește în fiecare zi puterea de a dezlega, de a reface destinul lumii, destin redus uneori poate numai la un individ, altădată raportat la un mediu social anume, totdeauna la fel de important. Justiția poate fi modelul pe
JUDECĂTOAREA GABRIELA BALTAG, PREMIATĂ DE ANTENA 3 PENTRU CURAJ. UMANITATEA JUSTIŢIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384486_a_385815]
-
curată cum am dus-o și eu. - Ai afirmat că sufletul nu era pregătit să devii mireasă. Chiar nu ai simțit nici o dată dorința de a fi mamă, duioșia față de copii? Cu un ton ferm, oarecum ridicat, domnișoara Cucu apostrofează: - Stimate duhovnic, spre a deveni mamă necesită un bărbat care să-l însămânțeze. Ori nu suportam gândul să-mi pierd fecioria. - Este o gândire ne-creștinească. Dumnezeu ne-a dat plăcerile trupești spre a păcătui făcând copii, cum a dat frumusețe
DE CE, DOAMNE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384539_a_385868]
-
a lipsit de la nici o liturghie, nu a reținut învățămintele Sfintei Evanghelii. Este ca și când ai trecut prin biserică ca gâsca prin apă fără să se prindă nimic de tine. Asta este un păcat pe care numai Dumnezeu ți-l poate ierta. - Stimate paroh, cred că aste o eroare. Dacă cuvintele Sfitei Evanghelii trebuie înțelese și reținut de toți enoriașii de ce popii le cântă neinteligibil. Nu cumva și sfinții popi sunt în păcat? - Hulești cele Sfinte? Vai Doamne iartă gura păcătosului. Spuse preotul
DE CE, DOAMNE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384539_a_385868]
-
cu iapa a cărei șa este biciuită dar cu călărețul pe ea. Vai Doamne! Să tot înveți în aceste condiții. Unii maturii, nu le zic oameni că nu merită, pretind formule de politeță de forma: „înalt prea demnitatea Dumneavoastră” , „Mult stimate Domnule profesor” etc. Se și prezintă ca atare: „Profesor (n)emerit Popescu!”. Dar aceste demnități se adresează celor din jur ca Prim Miniștri trași în barcă de pompieri la inundații cu: „Fă Ioano!” Unde este respectul reciproc între catedră și
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
Mănăstirea Prislop. (Cf. Tudorel Rusu - http://www.doxologia.ro/hramul-sfintei-cuvioase-parascheva/interviu/sociologul-mirel-banica-la-televizor-defectele). În loc de încheiere - epilog - pelerinajele sunt un foarte bun barometru al felului în care mass-media și noi ne raportăm la fenomenul religios ... Din alt unghi sau punct de vedere, Stimate Domnule Mirel Bănică, ce reprezintă pelerinajul pentru un sociolog? Reprezintă o formă simplă și eficace de cunoaștere a modului în care funcționează religia ortodoxă astăzi. ¬Mulți dintre noi ne întrebăm încotro o va lua religia ortodoxă, cum răspunde ea modernității
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
Întâi ați somat și apoi ați făcut uz de armă? - Nu am folosit nici un fel de armă! - Câți ați arestat până în prezent și câți sunt direct vinovați sau complici, se băgă ca musca în lapte unul de la o televiziune privată. - Stimaților, cred că ați picat examenul la Academia de Poliție și ați ajuns la televiziune! - le replică haios domnul șef de post, întorcându-le spatele și baricadând-o pe primăriță în biroul său. - Dar vă rugăm deschideți, mai avem câteva întrebări
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
coloșii? Să-aducem noi prelungi ovații Celor ce ne-au ucis strămoșii? De ce-au lăsat copii orfani Plecând la luptă pentru țară? Să ne-nchinăm la pumn de bani Vânzându-ni neamul în ocară? De ce-au murit bunicii voștri Stimați români, stimați prelați? Să șadem noi, buccii ca proștii Privind cum suntem crunt furați? Al nostru somn, tăcere-amară Va naște-n generații ... Citește mai mult ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂCapul plecat, sabia nu-l taieNici demnitate-n om nu face
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
noi prelungi ovații Celor ce ne-au ucis strămoșii? De ce-au lăsat copii orfani Plecând la luptă pentru țară? Să ne-nchinăm la pumn de bani Vânzându-ni neamul în ocară? De ce-au murit bunicii voștri Stimați români, stimați prelați? Să șadem noi, buccii ca proștii Privind cum suntem crunt furați? Al nostru somn, tăcere-amară Va naște-n generații ... Citește mai mult ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂCapul plecat, sabia nu-l taieNici demnitate-n om nu face,Poporul ni
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
arme cu coloșii? Să-aducem noi prelungi ovațiiCelor ce ne-au ucis strămoșii? De ce-au lăsat copii orfaniPlecând la luptă pentru țară?Să ne-nchinăm la pumn de baniVânzându-ni neamul în ocară? De ce-au murit bunicii voștriStimați români, stimați prelați?Să șadem noi, buccii ca proștiiPrivind cum suntem crunt furați?Al nostru somn, tăcere-amarăVa naște-n generații ... XV. MĂICUȚĂ, ARIPĂ DE RAI, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. MĂICUȚĂ, ARIPĂ DE RAI Năframa
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
să le suprapun într-un fel în care inadvertențele sa fie compensate prin acceptarea fără rezerve a elementelor comune. Este aproape ca în religie: în fond, preceptele de bază sunt aproximativ aceleași, indiferent care este numele Dumnezeului ce le propovăduiește. - Stimată doamnă Iulia Barcaroiu, cum și când ați hotărât să plecați din țară, nu v-a fost teamă de necunoscut? - Cum să nu! Sunt o ființă imaginativă; am știut de la început la ce mă angajez. Am conștientizat că niciodată, dar niciodată
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
dialogurile purtate cu prietenii mei am început cu o rememorare a înaintașilor interlocutorilor, a obârșiilor acestora lucru care vă rog să îl faceți și dvs. - vă rog deci să ne povestiți despre părinți, bunici și amintirile legate de familia dvs.? - Stimată doamnă Emilia Țuțuianu, permiteți-mi mai întâi să vă mulțumesc pentru invitația pe care mi-o faceți, aceea de a purta un dialog despre viața, arta și menirea artistului în societatea noastră contemporană. Ca și dumneavoastră, sunt nemțean și mai
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
România. La noi Corupția îndată S-a-ntins precum malaria Și ca Erasm aș vrea odată Să scriu ,,Antibarbaria”. Și în final: Nu ești nicicând ceea ce crezi Ci numai cât realizezi Și numai cât ai dăruit. Abia atunci ești mântuit. Stimată doamnă Emilia Țuțuianu, vă mulțumesc respectuos pentru răbdarea dumneavoastră și a cititorilor și vă urez multă sănătate și spor în toate, să puteți să realizați toate proiectele pe care vi le-ați propus. Emilia Țuțuianu Referință Bibliografică: Azi... pentru mâine
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
Facultatea de Finanțe, Credit și Contabilitate în cadrul ASE București și studii postuniversitare de Drept comercial internațional (1960-1965). A profesat ca economist, președinte dir. General la SC Industrial Export SA București, vicepreședinte al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România. - Stimate dle Bratu, pentru începutul conversației noastre, vorbiți-ne vă rog despre copilărie, despre Romanul atât de drag amintirilor dvs. orașul pe care nu conteniți să îl iubiți...Să ne reîntoarcem la anii copilăriei, unde îi regăsim pe părinții noștri, pe
FLORIN VASILE BRATU ȘI LACOMELE POVERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383023_a_384352]