1,781 matches
-
analitică a tuturor activităților, fie ele de ordin managerial sau de cercetare științifică. Rezultatele remarcabile ale studiilor efectuate în domeniul ameliorării porumbului s-au concretizat în crearea și omologarea a 2 soiuri și hibrizi. În sfera profesională, deviza simplă dar stimulativă a domnului Cristea, așa cum ne-a fost transmisă, este următoarea: “scrie, publică toate rezultatele muncii tale, fii prezent, nu aștepta, acționează”. Și din acest punct de vedere avem în domnia sa un exemplu lăudabil prin activitatea publicistică bogată și variată tematic
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și într-o ierarhie a eficienței și influenței pozitive: * stilul „autoritativ (e)” (de autoritate, de magistru), în care se manifestă exigențe înalte, control maxim dar și suport maxim, înțelegere și afectivitate, cooperare, fermitate și flexibilitate totodată; efectele asupra copilului sunt stimulative cu privire la manifestarea independenței pe baza asumării responsabilității, a unor standarde și aspirații înalte; * stilul autoritar, care se manifestă față de copii printr-o intensitate crescută a pretențiilor, un nivel ridicat al cerințelor și controlului, dar cu nivel scăzut al înțelegerii, al
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
în familie depinde în mare măsură și de modul în care se stabilesc și funcționează relațiile interne și relațiile exterioare, cu mediul social cultural. Diferitele funcții îndeplinite de familie contribuie la consituirea stilului educativ specific. Climatul familial pozitiv, protector și stimulativ sau climatul negativ, distructiv și inhibitor sunt determinate de maniera în care se realizează funcțiile interne și externe ale familiei și conduce la efecte educative (pozitive sau negative) asupra partenerilor și a copiilor. 2. 1. 2. Participarea familiei la viața
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
colegii în relații pe care le presupun obligațiile școlare, dar și atributele copilăriei. Relațiile dintre colegi sunt, potrivit vârstei, cele care contribuie mult și în mod spontan la integrarea copilului în mediul școlar, deoarece viața în activitatea școlară are efecte stimulative, competitive, precum și coezive. Cunoșterea de către părinți a prietenilor, colegilor, ca și a învățătorului / profesorilor ce predau la clasă constituie un prim moment necesar în participarea familiei la viața școlară a copilului, în constituirea unei rețele educative. Implicarea părinților în reușita
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
ale copiilor, nu fragmentate de ofertanți. * Fiecare școală primară va oferi cele mai înalte standarde în satisfacerea nevoile educaționale fundamentale, în contextul unei curricula bogat, deschis și atractiv. * Fiecare școală secundară va oferi un proces de predare excelent, o programă stimulativă și un mediu pozitiv și atractiv. * Între 14 -19 ani fiecare tânăr va avea un drum care să fie în acord cu ceea ce dorește să lucreze, continuitate în învățare și pentru viața de adult, precum și o largă paletă de activități
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
educație estetică relevantă. E7. Asigură învățarea modului de a studia autonom și de autodezvoltare. I N S T I T U Ț I O N A L I1. Oferă servicii de calitate pentru beneficiari. I2. Reprezintă un loc de muncă stimulativ pentru angajați. I3. Facilitează apariția și dezvoltarea calității relațiilor interumane în interiorul organizației. I4. Reprezintă un spațiu de socializare politică pentru elevi și profesori (dezbateri de interes direct). I5. Reprezintă un centru pentru transmiterea și reproducerea culturii. I6. Reprezintă un loc
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
scrierea formelor corecte; h) evaluarea etapială a nivelului de dezvoltare a deprinderilor ortografice și de punctuație; i) proiectarea și aplicarea măsurilor recuperatorii și/sau de dezvoltare, în raport cu regresul sau progresul școlar înregistrat de membrii colectivului școlar; j) aplicarea unui sistem stimulativ și motivațional, astfel încât elevii să și însușească conștient, prin efort propriu, normele scrierii corecte; k) obișnuirea elevilor cu consultarea „ Îndreptarului ortografic, ortoepic și de punctuație”, pentru a-și preciza normele de scriere, îndeosebi în situațiile muncii independente etc. A-i
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
de bază din diferite situații ăacasă, la școală, în societate etc.). Formulați așteptări adecvate vârstei copiilor. Anticipați eventualele probleme de disciplină în scopul prevenirii lor. Oferiți recompense copiilor care adoptă coportamente dezirabile Utilizați umorul și ironia ăcu moderație) ca măsuri stimulative pentru copii. 3. În cazul unor comportamente perturbatoare care se repetă, trebuie să aveți pedepsele deja pregătite; utilizarea lor trebuie combinată cu o atitudine care: Subliniază consecințele logice ale comportamentului copilului. Oferă posibilitatea recuperării unor privilegii pierdute. Conduce la un
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
de a dobîndi anumite competențe. O zicală românească spune: “Dă cuiva un pește și va avea ce mânca o zi, învață-l să pescuiască și va avea ce mânca o viață întreagă.” Motivația extrinsecă se referă la realizarea unui mediu stimulativ de învățare prin oferirea unei game largi de stiluri de prezentare, metode de învățare și materiale suport. Obținerea unor calificative are rol de motivație extrinsecă și prezintă valoare pentru elevi doar atunci cînd procesul de evaluare este bine planificat și
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
echilibrarea psihică și pentru a ieși din cotidian, în scopul instalării într-o stare favorabilă creației. În acest scop, trebuie să utilizăm metode care să domine constructiv stresul, să dilueze la maximum efectele maxime ale distresului și să valorifice virtuțile stimulative ale eustresului. Stresul se acompaniază de efecte fiziologie și psihologice, el neputând fi tratat unidimensional, după cum urmează: a. consecințe fiziologice: creșterea tensiunii musculare și a presiunii sangvine, accelerarea bătăilor inimii, superficializarea respirației, sporirea cantității de zahăr, colesterol și catecolamine în
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de grup poate fi delimitat prin următoarele atribuții: - încurajarea prin fraze adecvate; - orice intervenție inhibitoare este sancționată printr-un clopoțel; la trei asemenea greșeli persoana părăsește ședința; - când ritmul activității se blochează conducătorul propune propriile sale idei sau folosește strategii stimulative (de exemplu lista interogativă a lui Osborn). II. Etapa luminii roșii În această etapă animatorul verifică lista ideilor, le clasifică și apoi sunt studiate de către experți, fiind reținute cele mai viabile. Dacă numărul lor este de aproximativ 1015% din totalul
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Crawford prin așa numita listă a atributelor. În esență, presupune descompunerea minuțioasă a problemei de rezolvat, în scopul analizării fiecărui element astfel obținut. A. Osborn a creat lista interogativă care-i poartă numele și care propune o serie de întrebări stimulative pentru debitul creativ, grupate pe 9 categorii: alte utilizări, adaptare, modificare, mărire, combinare, micșorare, înlocuire, reorganizare și inversare. Această listă este utilizată în ședințele de brainstorming, atunci când discuțiile trenează. M. S. Allen (1962) a creat liste de relaționare forțată prin
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
valorilor. La rândul ei, M. Moldoveanu a identificat următoarele atitudini manifestate față de persoanele înalt creative: recunoașterea publică; recompensele morale și financiare; condiții de muncă și viață adecvate; climat dominat de concurență; protecție socială și psihică; posibilitatea de a avea contacte stimulative; libertate de creație și comunicare. De asemenea, atitudinile dominante, depistate în rândul creatorilor români ar fi corelarea imaginii de sine cu imaginea asupra celorlalți. Pentru I. Moraru, atitudinile se pot constitui în criteriu de diferențiere pentru formele creativității, și anume
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
și anume creativitatea individuală, care presupune comportamente de explorare, de căutare și experimentare a noului, și creativitatea socială, caracterizată de disponibilitatea de a înțelege, de a încuraja pe ceilalți ce dispun de capacități creatoare, de a le crea un climat stimulativ pentru creativitate. 6. Tipologia creatorilor În literatura de specialitate întâlnim frecvente încercări de tipologizare a creatorilor, dintre care le vom aminti pe cele mai semnificative. Vasile Munteanu propune o tipologie, pornind de la aptitudinile specifice și de la sistemul atitudinal, care cuprinde
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
relaționare și de comunicare; stil de instruire; sănătate (echilibru) mentală; ethos și autoritate morală recunoscute; timp alocat pregătirii și autoperfecționării; preocupare pentru transferul și/sau conversia de know-how predării în know-how de învățare; inovație; umor creativ și entuziasm; echilibrul conduitei stimulative/punitive; calitatea proceselor evaluative etc. 7.3. FAMILIA, MEDIUL FAMILIAL: calitatea atmosferei, a climatului familial; interes pentru monitorizarea progreselor/rezultatelor școlare; spectrul așteptărilor educaționale; regimul igienic și alimentar specific vârstei elevului; raționalitatea regimului de studiu; facilități/oportunități pentru studiu sistematic
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
etc. 7.3. FAMILIA, MEDIUL FAMILIAL: calitatea atmosferei, a climatului familial; interes pentru monitorizarea progreselor/rezultatelor școlare; spectrul așteptărilor educaționale; regimul igienic și alimentar specific vârstei elevului; raționalitatea regimului de studiu; facilități/oportunități pentru studiu sistematic; autoritate sociomorală; echilibrul conduitei stimulative/punitive etc. 7.4. ȘCOALA, MEDIUL ORGANIZAȚIONAL ȘCOLAR: climat școlar responsabil, stimulativ, proiectiv; condiții tehnice, ergonomice și psihoigienice; calitatea organizării timpului; gestiunea factorilor motivaționali; calitatea managementului școlar; gestiunea încrederii și respectului; valorizarea potențialului creativ al actorilor educaționali; modele și practici
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
pentru monitorizarea progreselor/rezultatelor școlare; spectrul așteptărilor educaționale; regimul igienic și alimentar specific vârstei elevului; raționalitatea regimului de studiu; facilități/oportunități pentru studiu sistematic; autoritate sociomorală; echilibrul conduitei stimulative/punitive etc. 7.4. ȘCOALA, MEDIUL ORGANIZAȚIONAL ȘCOLAR: climat școlar responsabil, stimulativ, proiectiv; condiții tehnice, ergonomice și psihoigienice; calitatea organizării timpului; gestiunea factorilor motivaționali; calitatea managementului școlar; gestiunea încrederii și respectului; valorizarea potențialului creativ al actorilor educaționali; modele și practici curriculare moderne, echilibrate și stimulative pentru elevi. 7.5. GRUPUL DE ELEVI
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ȘCOALA, MEDIUL ORGANIZAȚIONAL ȘCOLAR: climat școlar responsabil, stimulativ, proiectiv; condiții tehnice, ergonomice și psihoigienice; calitatea organizării timpului; gestiunea factorilor motivaționali; calitatea managementului școlar; gestiunea încrederii și respectului; valorizarea potențialului creativ al actorilor educaționali; modele și practici curriculare moderne, echilibrate și stimulative pentru elevi. 7.5. GRUPUL DE ELEVI: sintalitate; stil de activitate, coeziune; ethos; balanța competiție cooperare; acceptarea diferențelor, a individualității; reactivitate pozitivă la succes și insucces; asumare de responsabilități; permisivitate la noi experiențe, la noi constrângeri, la noi standarde de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Condițiile învățării vor fi necesar gândite în modele operaționale rezultate din Țesătura și combinatorica lor nonrepetitivă pentru fiecare subiect care învață. • Proiectarea și aplicarea unui management strategic al învățării eficace se bazează pe seturi de strategii, metode, tehnici și proceduri stimulative pentru gestionarea câmpurilor experiențiale, substanțiale și energetice, reale sau potențiale, ale subiecților, grupurilor și organizațiilor care învață. Învățarea este eficace dacă: elevii sunt activi, angajați/implicați în procesul concret al acesteia; este creat un climat de cercetare stimulativ, elevii simt
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și proceduri stimulative pentru gestionarea câmpurilor experiențiale, substanțiale și energetice, reale sau potențiale, ale subiecților, grupurilor și organizațiilor care învață. Învățarea este eficace dacă: elevii sunt activi, angajați/implicați în procesul concret al acesteia; este creat un climat de cercetare stimulativ, elevii simt provocările acestuia și le conectează la rosturile educației în general; activitățile rolare sunt interesante, le creează elevilor oportunități pentru creșterea diversității experiențelor în învățare; mediul de învățare oferă situații reflective, facilitează crearea și explorarea propriilor interese, le schimbă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
1999 încoace, când Europa a decis să pună aspiratorul pe noi din fericire, și măturoiul! -, în procesele de aderare la NATO și UE, am fost obligați să forțăm puțin lucrurile, presiunile și constrângerile proceselor de aderare au avut un efect stimulativ. Dacă era să rămânem în legea noastră, nu s-ar fi făcut nici măcar atât cât s-a făcut! Dorin Popa: Lumea formelor fără fond de acum este, până la un punct, găselnița perfectă a ciracilor lui Ion Iliescu. Ei au "transplantat
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
retorică (Pontica II, 5, 65-70); 4. relația dintre artă și morală (Tristia II); 5. libertatea creatoare a poetului (Pontica III, 9, 47-48); 6. identitatea specifică a creatorului (Pontica IV, 13, 13-14); 7. ilegitimitatea cenzurii politice (Tristia II, 369-470); 8. importanța stimulativă a auditorilor (Pontica IV, 2, 33-34); 9. relativitatea valorilor în raport cu destinatarii (Tristia II, 255 sg.). Toate aceste elemente disparate reflectă o poetică explicită, similară până la un punct cu doctrina horațiană. Nu este însă o poetică normativă, ci dinamică, luminată de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
părinții se cantonează într-un convenționalism care promovează hegemonia parentala asupra independenței adolescentului, intensificând starea conflictuală. Așa cum observa J. Smetana (și colaboratorii), aceasta se petrece până în punctul în care rolurile fiecărui membru al familiei sunt revizuite, reașezate pe alte planuri stimulative pentru procesul comunicării 34. Notă comună a modelelor menționate până aici este ca, atât părinții, cât și adolescenții, parcurgând o etapă ale cărei interacțiuni comune sunt experimentate în mod diferit, comunicarea poate pierde teren, ca o consecință a așa-zi-sei inversări
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
acomodat și adaptat foarte usor cerințelor, dar au simțit nevoia de a prelungi discuțiile. În mod evident, "plasarea" într-un atare mediu, cu un atare obiectiv, cu specificarea temelor de conversație a avut, pentru ei, un caracter mai mult decat stimulativ. Dacă la începutul cercetării luăm în calcul o posibilă inhibiție din partea subiecților la ideea filmării, am constată cu plăcută surprindere că au fost atât de implicați în dialogurile lor, încât realmente păreau a fi uitat că aparatele înregistrau. În Laboratorul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
punct de vedere convenabil pentru ambele parți nu mai fuseseră purtate. Ne apare însă plauzibilă posibilitatea că sentimentul dat de situarea pe un teren neutru (așa cum era pentru ei spațiul Laboratorului de comunicare) să se fi constituit într-un factor stimulativ pentru abordarea diferitelor aspecte ce le caracterizează relația. Aceste presupoziții ar putea fi susținute și de următorul argument: deși am sugerat fiecărui grup de subiecți cu care am lucrat în această cercetare că discuția înregistrată video să se axeze pe
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]