9,845 matches
-
sunt destinate să recompenseze îndeplinirea anumitor criterii de performanță, scopul acordării acestora fiind stimularea personalului, astfel că acestea nu pot intra în calculul indemnizației de concediu de odihnă. ... 36. O singură instanță (Tribunalul Buzău - Secția I civilă) a apreciat că stimulentele în discuție intră în baza de calcul al indemnizației de concediu de odihnă și se calculează prin raportare la orele lucrătoare din luna pentru care se acordă. ... 37. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară și nici nu
DECIZIA nr. 63 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293554]
-
promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Raportul asupra chestiunii de drept 39. La dosar au fost depuse două rapoarte întocmite de judecătorii-raportori. ... 40. Printr-un raport s-a apreciat că stimulentele reglementate de art. 17 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014, art. 13 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2015, art. 2 alin. (1) raportat la anexa nr. 2 din Ordinul ministrului agriculturii și
DECIZIA nr. 63 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293554]
-
condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 54. Or, întrebarea prealabilă cu care a fost sesizată instanța supremă în cadrul acestui mecanism prealabil vizează următoarea chestiune: dacă stimulentele reglementate de art. 17 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014, art. 13 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2015, art. 1, 2 și 3 din Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 942/2016
DECIZIA nr. 63 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293554]
-
cere instanței supreme dezlegarea sa în cadrul procedurii întrebării prealabile, întrucât, în acest caz, „dezlegarea“ ar semnifica chiar „soluționarea fondului“, ceea ce legea nu permite în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare. ... 68. Prin urmare, lămurirea chestiunii dacă stimulentele reglementate de art. 17 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014, art. 13 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2015, art. 1, 2 și 3 din Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 942/2016
DECIZIA nr. 63 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293554]
-
pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 177/2008, cu modificările și completările ulterioare, stimulentele reglementate de art. 17 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, aprobată prin Legea nr. 43/2015, cu
DECIZIA nr. 63 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293554]
-
al crizei COVID-19, care a afectat o mare parte a angajatorilor din România. ... 6. Se susține, în esență, că prin extinderea interdicției de concediere a salariatei care a revenit din concediul pentru creșterea copilului, respectiv care se află în plata stimulentului de inserție, pe o durată de 6 luni, indiferent de cauza concedierii ce ar putea să apară, legiuitorul așază o sarcină de protecție socială pe seama angajatorilor, chiar dacă aceștia sunt persoane juridice private și nu trebuie să suporte financiar
DECIZIA nr. 419 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293820]
-
Totodată, este încălcată în acest mod egalitatea de tratament față de alți angajatori care vor să își desființeze posturi, însă nu au angajați care să se fi întors din concediul pentru creșterea copilului sau care să se afle în plata stimulentului de inserție. ... 8. Se apreciază că situația este excesiv împovărătoare pentru angajator nu numai în cazul desființării postului, ci și în alte situații, precum aceea a săvârșirii unor abateri disciplinare grave, pentru că textul interzice orice desfacere a contractului de
DECIZIA nr. 419 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293820]
-
unor abateri disciplinare grave, pentru că textul interzice orice desfacere a contractului de muncă, indiferent de motiv. Practic, prin prelungirea perioadei de ocrotire a angajatului care s-a întors din concediul pentru creșterea copilului, respectiv care se află în plata stimulentului de inserție, cu încă 6 luni, statul așază ocrotirea socială a acestuia pe umerii angajatorilor, ignorând faptul că există pe lângă angajatorii publici, pentru care poate fi legitimă o astfel de decizie a statului, și angajatori privați, care nu au
DECIZIA nr. 419 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293820]
-
în instanță a unor eventuale abuzuri ale angajatorilor, salariații au asigurată, din nou, protecția împotriva concedierii nelegale. ... 10. Se menționează că revenirea angajaților dintr-un concediu prelungit, cum este cel pentru creșterea copilului sau, în cazul salariaților aflați în plata stimulentului de inserție, cel de maternitate, poate fi problematică și poate stârni la nivelul angajatorilor un reflex de debarasare de acești angajați, însă acest lucru poate fi prevenit și reglementat în alt mod, mai nuanțat, iar nu prin interzicerea de plano
DECIZIA nr. 419 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293820]
-
situațiile prevăzute la art. 90 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare. (4) În cazul persoanei îndreptățite care are calitatea de salariat și care se întoarce la activitatea profesională pentru a obține stimulentul de inserție acordat în condițiile art. 7, aceasta are obligația de a anunța, în scris, angajatorul cu cel puțin 30 de zile înainte intenția de reluare a raportului de muncă sau de serviciu. “ De asemenea, prin art. I pct. 16
DECIZIA nr. 419 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293820]
-
de serviciu în cazul salariatei/salariatului care se află, după caz, în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilități, precum și în cazul salariatei/salariatului care se află în plata stimulentului de inserție prevăzut la art. 7 din aceeași ordonanță de urgență, dreptul la stimulentul de inserție cuvenindu-se persoanelor care, în perioada în care sunt îndreptățite să beneficieze de concediul (și indemnizația lunară aferentă) pentru creșterea copilului, obțin venituri supuse
DECIZIA nr. 419 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293820]
-
copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilități, precum și în cazul salariatei/salariatului care se află în plata stimulentului de inserție prevăzut la art. 7 din aceeași ordonanță de urgență, dreptul la stimulentul de inserție cuvenindu-se persoanelor care, în perioada în care sunt îndreptățite să beneficieze de concediul (și indemnizația lunară aferentă) pentru creșterea copilului, obțin venituri supuse impozitului. ... 22. Curtea a reținut că prin alin. (3) și (4) ale art. 25
DECIZIA nr. 419 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293820]
-
angajatorului, așa cum susține autoarea excepției, s-ar institui discriminări, având în vedere că salariații, indiferent că lucrează în sistemul public sau privat, se află în situații identice, respectiv în situația revenirii din concediul pentru creșterea copilului sau în plata stimulentului de inserție. ... 24. Cu privire la critica potrivit căreia situația este excesiv de împovărătoare pentru angajator în cazul săvârșirii unor abateri disciplinare grave de către salariatul revenit din concediul pentru creșterea copilului, având în vedere că norma criticată nu exonerează
DECIZIA nr. 419 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293820]
-
va putea stabili orice sancțiune disciplinară, mai puțin concedierea. ... 25. În ceea ce privește susținerea cu privire la reflexul de debarasare al angajatorilor față de salariații care revin din concediul pentru creșterea copilului sau față de cei aflați în plata stimulentului de inserție, Curtea a constatat că, tocmai pentru a preveni astfel de practici ale angajatorilor, legiuitorul, prin normele criticate, a instituit interdicția concedierii pe o durată cu până la 6 luni după revenirea definitivă a salariatei/salariatului în unitate. ... 26. Totodată
DECIZIA nr. 419 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293820]
-
fiscal pentru investiții în cercetare, în valoare de până la 30% din cheltuielile eligibile; garanții pentru credite de cercetare; • Creșterea numărului de companii internaționale care își deschid centre de cercetare și dezvoltare (R&D) și inovare în România, prin oferirea de stimulente și promovarea țării ca un mediu atractiv, stabil și competitiv din punct de vedere economic, dar și prin încurajarea parteneriatelor dintre acestea și autoritățile si instituțiile publice; • Înființarea unor programe care să sprijine colaborarea dintre universități/institute naționale de cercetare-dezvoltare, institutele
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
Programe de mobilități pentru cercetătorii români din țară și din diaspora. ... – Atragerea tinerilor cercetători români din diaspora și creșterea gradului de internaționalizare a cercetării din România • Lansarea unor competiții multianuale de tip homecoming cu asigurarea unui tenure track; • Oferirea de stimulente pentru cercetătorii străini atrași prin investiția 8 din componenta 9 a PNRR pentru a continua activitatea de cercetare în România după încheierea proiectelor; • Lansarea unor competiții multianuale pentru cercetători străini și a unor programe de mobilitate, respectiv a unor competiții
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
la 5% la 15%). Unele state occidentale (SUA, Italia, Franța) au instituit mecanisme de stimulare financiară a companiilor cu capital autohton să își realoce (parțial) producția în statul de origine, prin diminuarea cotei impozabile pe profit sau alte tipuri de stimulente. Parlamentul European a evidențiat în anul 2021 obiectivul Uniunii Europene de a favoriza reintrarea lanțurilor valorice în anumite sectoare considerate strategice și de înaltă tehnologie (cum ar fi produsele medicale, produsele farmaceutice, panourile fotovoltaice și semiconductorii), deoarece acestea sunt sectoare
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
climatică, încurajând în același timp competitivitatea. Finanțat din veniturile din licitarea cotelor din EU ETS al UE și cu un venit estimat în prezent de aproximativ 38-40 de miliarde EUR până în 2030, Fondul pentru inovare își propune să creeze stimulentele financiare potrivite pentru companii și organismele publice să investească acum în următoarea generație de tehnologii cu emisii reduse de carbon. Fondul pentru inovare sprijină până la 60% (în cazul granturilor obișnuite) și până la 100% (în cazul unei licitații competitive
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
proiectului de PPP. Strategia de gestionare a riscurilor este un exercițiu care îi permite Autorității Contractante să planifice din timp modul în care va gestiona aceste riscuri. Condiția ca aceasta să facă parte din Studiului de Fezabilitate & Fundamentare creează un stimulent pentru ca Autoritatea Contractantă să evalueze deja, în această etapă timpurie a procesului de PPP, capacitățile sale interne de gestionare a riscurilor aferente proiectului și, în situația în care nu este în măsură să facă acest lucru, să se gândească
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294937]
-
vedere următoarele întrebări orientative: ● Care parte este cea mai în măsură să controleze sau să administreze apariția riscului? ● Care parte este cea mai în măsură să controleze sau să administreze impactul riscului? ● Pentru un anumit risc, care parte are un stimulent mai mare pentru a dezvolta strategii de gestionare a riscului, fie pentru a controla apariția riscului, fie pentru a controla impactul său? ● În cazul riscurilor care sunt alocate în mod obișnuit partenerului public, ar putea exista oportunități inovatoare de reducere
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294937]
-
proiect de infrastructură socială)? Riscul de operare • Riscul de operare este de obicei atribuit partenerului privat pentru a maximiza eficiență economică a proiectului de PPP. Transferul riscurilor de proiectare, de construcție și de operare & întreținere către partenerul privat creează un stimulent de implementare a proiectului în modul cel mai sustenabil pe durata lungă a contractului de PPP (a se vedea D4 - Ghidul Național privind Evaluarea Eficienței Economice a proiectelor de PPP). • Din punct de vedere istoric, domeniul de activitate al partenerului
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294937]
-
cum ar fi indicatorii de performanță esențiali și penalizările pentru performanță sub așteptări. Dacă riscul de operare este transferat partenerului privat, ce rezultate esențiale în materie de performanță trebuie să fie descrise în mod dar în contractul de PPP? Ce stimulente de plată sau măsuri de descurajare vor fi puse în aplicare pentru a responsabiliza partenerul privat? *12 Blogurile Băncii Mondiale." "Construiește și operează" din ce în ce mai des întâlnit în infrastructura socială". Mai 2018. Este util de remarcat faptul
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294937]
-
de operare) sunt alocate partenerului privat. Optimizarea alocării riscurilor urmărește să asigure că riscurile generale aferente proiectului vor fi gestionate în mod eficient. Mecanismul de plată bazat pe performanță al PPP-ului asigură apoi că toate părțile contractante beneficiază de stimulente maxime să controleze riscurile (adică să reducă probabilitatea și/sau consecințele riscurilor) de care sunt responsabile, ceea ce conduce la costuri globale aferente proiectului mai reduse. ● Concurență. Beneficiile PPP-ului se vor concretiza numai dacă există un număr adecvat de entități
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294936]
-
alocarea riscurilor și optimizarea pe durata de viață. Astfel, PPP-ul asigură livrarea la timp, cu o calitate constantă. ● Finanțarea din surse private: Finanțarea din surse private are un efect similar cu cel al plăților bazate pe performanță. Aceasta accentuează stimulentele, asigurându-se că returnarea/rambursarea finanțării depinde de performanța proiectului. Astfel, partenerul privat este încurajat să livreze la timp și conform specificațiilor convenite. . . Finanțarea privată conduce, totodată, la o capacitate suplimentară de monitorizare a proiectelor. Investitorii de capital și creditorii sunt
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294936]
-
diferit. Cu toate acestea, ajutorul nu trebuie să subvenționeze costurile unei activități pe care o întreprindere le-ar fi suportat oricum și nu trebuie să compenseze riscul comercial normal al unei activități economice. Se consideră că ajutorul nu reprezintă un stimulent pentru beneficiar în cazul în care activitatea pentru care se acordă finanțare a început înainte ca cererea de finanțare a ajutorului să fie depusă de către beneficiar la autoritățile naționale. În cazul în care începutul lucrărilor are loc înainte ca
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 21 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294990]