1,177 matches
-
renunțând, în bună parte, la impresionantul aparat critic al manuscrisului 45 de la Biblioteca Filialei Cluj a Academiei Române, ce venea mai ales dintr-o ediție („sixtină”) pornită din spiritul catolic. Revizorii și editorii bucureșteni (frații Greceanu, bănuitul lor „consilier” Constantin Cantacuzino stolnicul, Ghermanos Nyssis, Mitrofan, fostul episcop de Huși, alți „dascăli”) s-au „repliat” lângă Septuaginta de la Frankfurt și - lăsând deoparte unele rigori filologice - au produs o reducție de o remarcabilă fluență. Biblia de la București, o carte zămislită în bună măsură de
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
spirit înnoitor, C. de R. încearcă să fixeze locul Bisericii în cadrul conștiinței naționale. Cea mai lungă și mai însemnată este prefața la Mineiul pe ianuarie, ce conține un scurt istoric al poporului român, plecând de la teoria originilor, cu idei similare stolnicului Constantin Cantacuzino. Argumentele socio-etnografice aduse, asemănătoare celor ale Școlii Ardelene (S. Micu), au în vedere obiceiurile romane, dar și autohtone (ideea supraviețuirii dacilor este prezentă aici). Vorbind despre schimbare ca lege a firii, amintind de „stepenele” stolnicului Cantacuzino, cărturarul urmărește
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
cu idei similare stolnicului Constantin Cantacuzino. Argumentele socio-etnografice aduse, asemănătoare celor ale Școlii Ardelene (S. Micu), au în vedere obiceiurile romane, dar și autohtone (ideea supraviețuirii dacilor este prezentă aici). Vorbind despre schimbare ca lege a firii, amintind de „stepenele” stolnicului Cantacuzino, cărturarul urmărește creșterea și descreșterea statelor contemporane lui (Polonia, Suedia, Prusia), dar mai ales a Țării Românești, unde procesul s-a accentuat din cauza instabilității politice. Ideile profesate de C. de R. în predosloviile sale îl așază pe linia preocupărilor
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
Românul [1620], „Dacoromania”, 1927-1928), aceste cercetări, dincolo de achizițiile științifice durabile, au propus modele, au stârnit emulație și, mai cu seamă, au făcut școală. Dintre toți scriitorii însemnați ai medievalității românești, C. s-a oprit, într-o cercetare aparte, doar asupra stolnicului Constantin Cantacuzino. Despre activitatea acestuia a scris, împreună cu Ramiro Ortiz (fiecare semnalându-și exact participarea), micromonografia Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito romeno a Padova (1943). Substanța acestui studiu, ca și a introducerii pe care a alcătuit-o pentru
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
cu seamă, au făcut școală. Dintre toți scriitorii însemnați ai medievalității românești, C. s-a oprit, într-o cercetare aparte, doar asupra stolnicului Constantin Cantacuzino. Despre activitatea acestuia a scris, împreună cu Ramiro Ortiz (fiecare semnalându-și exact participarea), micromonografia Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito romeno a Padova (1943). Substanța acestui studiu, ca și a introducerii pe care a alcătuit-o pentru ediția din 1944 la Istoria Țării Rumânești (realizată în colaborare cu Dan Simonescu), intitulată Stolnicul Constantin Cantacuzino. Viața
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
participarea), micromonografia Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito romeno a Padova (1943). Substanța acestui studiu, ca și a introducerii pe care a alcătuit-o pentru ediția din 1944 la Istoria Țării Rumânești (realizată în colaborare cu Dan Simonescu), intitulată Stolnicul Constantin Cantacuzino. Viața și opera, purcede din prelegerile universitare ce vor alcătui volumul al treilea al Istoriei literaturii române vechi. Profesorul își prevenise studenții, în câteva rânduri, că intenționează să consacre un curs de un an întreg operei lui Dimitrie
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
ca pe o lucrare fundamentală, „de pupitru”) o carte de maturitate, cu toate datele unei sinteze. Într-adevăr, constituie o sinteză (a și fost atașată tipului „lansonian”) deloc ușor de egalat, chiar dacă ultimul autor tratat în volumul al treilea era stolnicul Constantin Cantacuzino. Este o lucrare ce își păstrează valabilitatea, pentru că, dincolo de volumul impresionant de informații (e adunat tot ceea ce sursele documentare, edițiile, exegezele existente în acel moment îi puneau la dispoziție autorului, lângă rezultatele propriilor sale descoperiri), dincolo de probele convingătoare
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
Paris, 1936; Istoria literaturii române vechi, I-III, București, 1940-1945; ed. 2, pref. Dan Zamfirescu, postfață Dan Simonescu, București, 1980; ed., îngr. Rodica Rotaru și Andrei Rusu, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1996; Mihail Kogălniceanu. Activitatea literară, București, 1942; Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito romeno a Padova (în colaborare cu Ramiro Ortiz), București, 1943. Ediții: Album de paleografie românească, București, 1926 (în colaborare cu I. Bianu); M. Kogălniceanu, Opere, Craiova, 1930; Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor adunate din
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
Maiorescu: „Până la întemeierea «Junimii», literatura română este scrisă aproape numai de boieri, de marii boieri la început, de boierii de clasa a doua în epoca bonjuristă, și de burghezii și dascălii intrați în mica boierie (șătrari, pitari, slugeri, cluceri, medelniceri, stolnici, serdari, paharnici, căminari) în deceniul de după revoluție.” Inovatoare și din această perspectivă, gruparea Junimii impune, prin cenaclul omonim, coagulat în funcție de afinități literare, solidar prin idealuri și democratic prin primatul recunoscut al esteticului, un mijloc de dezbatere culturală și de promovare
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
formulezi și unele rezerve, legate tot de structura stufoasă a cărții, dar și de incapacitatea potențialilor aliați de a duce la bun sfârșit o asemenea lectură și de a-i pricepe corect sensul. Dacă Dimitrie Cantemir se adresa unora precum Stolnicul Cantacuzino ori Bogdan Lupu, persoane cultivate, familiarizate cu opere occidentale, de factură barocă, ar mai fi fost de înțeles. Dar altfel, cum se poate explica alcătuirea alambicată a alegoriei, cu ruperi de ritm, cu mijloace diverse, cu inversiuni temporale? Mircea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Învățăturile lui Neagoe Basarab, text care a circulat atât în slavonă, cât și într-o tălmăcire românească efectuată în jurul anului 1653 (trei manuscrise o conservă, cu variații nesemnificative, în întregime, dintre care unul i-a aparținut lui Ștefan Cantacuzino, fiul Stolnicului Constantin Cantacuzino, contemporanul lui Cantemir 68). Dan Zamfirescu a pus în oglindă pasaje din scrierea atribuită domnitorului muntean și fragmente din Fiziolog, demonstrând fără tăgadă influența. Șarpele, porumbelul, "stratocamilul" sunt preluate cu întreaga lor interpretare alegorică 69. De asemenea, este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de acea demagogie pe care autorul o satirizează, sub forma unui personaj (Papagaia), în Istoria ieroglifică. Celelalte noțiuni țin însă de o mentalitate care nu era specifică epocii în cadrul culturii noastre: nici Miron Costin (adept al teoriei "cumplitelor vremi"), nici Stolnicul Cantacuzino, nici "xenofobul" Neculce, conștienți de necesitatea conservării și, dacă mai e posibil, a afirmării unei identități proprii într-un context istoric inhibant, nu ar fi dat satisfacție unor principii care aparțin discursului științific: "năzuința către adevăr" și "dreapta judecată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
220, 222, 223, 227, 246 C Caillois, Roger, 138, 139, 151, 219, 246 Călinescu, G., 9, 10, 28, 33, 34, 35, 164, 246 Cândea, Virgil, 20, 21, 23, 24, 34, 57, 58, 60, 68, 69, 70, 71, 246 Cantacuzino, Constantin Stolnicul, 55 Cantacuzino, Ștefan, 27, 55, 57, 63, 71, 207, 246 Carabă, Vasile Adrian, 76, 77, 246 Caraman, Petru, 61, 246 Caroutch, Francesca Y., 129, 131, 246 Carroll, Lewis, 128, 246 Cartojan, Nicolae, 9, 34, 38, 49, 50, 51, 52, 53
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Din 1578, învățământul medical din Padova este completat cu stagii efectuate în spitalul aferent Universității. Un progres important poate fi considerat introducerea la Universitatea din Padova, în 1760, a studiului chimiei. La Universitatea din Padova a studiat o vreme și stolnicul Constantin Cantacuzino (1650-1716), a cărui statuie și portret în ulei au rămas în amfiteatrul decorat cu personalitățile timpului care au studiat aici. Declinul Școlii medicale padovane și al Universității de aici s-a produs după invazia franceză din 1797. După cum
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Dragoș Staroste și credința lui Mihail Nevolnicul și credința lui Andriaș și credința lui Ionaș și credința lui Rotompan și credința lui Șandru Pârcălab și credința lui Hatco Teatinschi și credința lui Șandru ot Hotin și credința lui Manu Oană stolnic și credința lui Goraet ceașnic și credința lui Badea Bătrânul și credința lui Ioan vornicul...” etc. Din Iași, la 29 mai 1668, Iliaș Alexandru Vodă, după ce l-a miluit pe Postolache marele paharnic cu o parte din moșia târgului Vaslui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mare, vol. II, Iași, 1932). Letopisețele spun că în acest oraș a existat și un palat domnesc, făcut cu mult înainte de Biserica Sf. Ioan. „Ștefan Vodă cel Mare, aflânduse în palatul din Vaslui la 1471, a decapitat pe: Negrilă Paharnicul, Stolnicul Alexa și Vornicul Isaia, acuzați de acte de trădare". Cronicarul Dugloș mai zice: „La 1473, Ștefan Vodă biruind pe Radu, domnitorul Munteniei și luând în robie pe Maria, femeia lui Radu și pe Dochița, fiica lui, le-au închis în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca multă vreme Domnitorul să locuiască la Vaslui, să emită acte domnești, să ia măsuri administrative de mare importanță - la 16 ianuarie 1471 având loc aici actul de mare autoritate domnească, pedepsirea marelui vornic Isaia, a paharnicului Negrilă și a stolnicului Alexa, ca semn al înfrângerii opoziției boierimii care se opunea politicii Domnitorului. De altfel, încă de la 1464 Ștefan cel Mare a locuit la Vaslui între 5 și 11 iunie și a emis acte de danie; va reveni în martie 1465
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la Ținutul Tutovei, că Poarta a orânduit Domn și stăpânitor pământului Moldova pe Constantin Dim. Moruz Voievod, ce a fost dragoman. Totodată le face cunoscut că s-au orânduit ca ispravnicii la acest ținut, Constantin Paladi Paharnicul și Iordachi Iamandi Stolnicul." 2. „1777 octombrie 8. Cartea Căimăcămiei Moldovei către paharnicul Constandin Paladi și Stolnicul Iordachi Iamandi, ispravnicii ținutului Tutovei, ca să aibă în purtare de grijă pentru menziluri". (din Analele Academiei Române, tom XXXI, p. 69 - 70) Se confirmă din cele de mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Constantin Dim. Moruz Voievod, ce a fost dragoman. Totodată le face cunoscut că s-au orânduit ca ispravnicii la acest ținut, Constantin Paladi Paharnicul și Iordachi Iamandi Stolnicul." 2. „1777 octombrie 8. Cartea Căimăcămiei Moldovei către paharnicul Constandin Paladi și Stolnicul Iordachi Iamandi, ispravnicii ținutului Tutovei, ca să aibă în purtare de grijă pentru menziluri". (din Analele Academiei Române, tom XXXI, p. 69 - 70) Se confirmă din cele de mai sus nu numai că la 1777 Poarta hotăra cine era domnul Moldovei, dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
146), Hârlău- Dorohoi (138), Tutova (115), Roman (113), iar cele mai sărace erau Covurluiul (9) și Putna (28). În sama visteriei din 1759 printre alți boieri care purtau sarcina visteriei îi găsim trecuți și pe Panaite Cihodar (Tutova), Ion Miclescu, stolnic (Vaslui), Dumitrachi, paharnic (Fălciu). Ei încasau veniturile, prin ei se plăteau birul, zaharelul, judecătorii, ei în calitate de sameși împrumutau de la boierii - bancheri sumele necesare, pentru care se achitau dobânzi de 2% pe lună, figurând cu asemenea dobânzi lașul cu 250 lei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Domnului. Cel care păzea ușa și i s-a zis vornic; cel care păzea poarta cetătii Suceava a fost portarul; cel care păzea etacul a fost postelnicul, cel care stătea la spatele Domnului când judeca a fost spătarul; apoi polcovnicul, stolnicul, comisul, tot boieri personali, cu referințe mai apoi la tară", ca mari dregători. O categorie de cheltuieli ale Curții pe care le plătea țara direct era următoarea: musafirii pe lunile martie și aprilie 1759 costau 157 lei; facle 45 lei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lei, cuhnia cămănarilor 150 lei, cheltuielile lui Terezi Bașa 1650 lei, o blană de samur doftorului 300 lei, un contaș somun 1250 lei etc. „Jumătate din țară muncea ca să-și plătească pe Vodă, cheltuielile curții și șleahta de vătaji, cluceri, stolnici", comentează Ghibănescu (Opinia, 12 noiembrie 1910). o) O categorie fiscală în catagrafii o formau evreii care, neavând dreptul să posede pământ, nu puteau decât să arendeze cârciumile și velnițile din sat, iar mai târziu și venitul moșiilor și pădurilor, cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acum slobozie domnească că Domnia mea am hotărât de obște prin ponturile rânduieli, oamenii ci o șădea pe moșiile altora, de stăpânul acelui cu moșie să aibă a asculta. Și de vreme ce acea moșie Murgeanii iaste... lui Vasile Sturdza biv vel stolnic, iată că v-am lăsat de acum înainte să fiți sub ascultarea dumisale, însă cu hotărât nart precum vom arăta mai jos. Într-un an veți lucra de om numai câte 6 zile ori la ce lucru s-ar pune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la ce lucru s-ar pune și pe hrana ce veți avea pe locul dumnealui, dijma locului încă veți da, dar afară dintr-atât, cu nimică mai mult nu vă veți supăra: și pentru aceea dar vă scriem, de dumnealui stolnicul să ascultați iar tu, Constandine, ce ai fost Clucer pe acea slobozie, cu satul acesta treabă să nu aibi și să te ferești de oameni. Aceasta" (Academia Română m.s.s., 260, p. 80). Când zilele stabilite nu erau respectate se puteau lua
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mai târziu, în anul 1768, erau câte doi ispravnici de ținut; într-o poruncă a domnitorului Ioan Calimachi, referitoare la hotărnicia unei moșii a episcopiei, se adresa ispravnicilor de Fălciu astfel: „Credincioșii boieri ai Domniei mele, Dum. Toma Luca biv-vel stolnic și Petrachi Pitaru, ispravnicii de ținutul Fălciului și credincioșii boieri Domniei mele Dum. judecătorii de ținutul Fălciului". Se trage concluzia că, între timp, avusese loc o reformă în domeniul justiției, judecătorii nu mai erau pârcălabii, ci boieri judecători de ținut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]