38,669 matches
-
venit prea târziu nimeni nu a venit prea devreme. rezultatul gândurilor tot ceea ce mi se-ntâmplă este rezultatul gândurilor mele durata vieții este calculată astfel încât să am timp să trec prin toate evenimentele ce-mi formează destinul. nu păstrăm măsură strângem lucruri fără să ne fie de folos nu păstrăm măsură mănați din toate părțile e cu neputința să cuprindem totul. (continuare din numărul trecut) 1. Să ne gândim că România ar avea nevoie în acest moment, (dăm un exemplu) datorită
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
alege pe Constantă, Tânta cum îi spunea el, cu 15 ani mai tânără, care îi aduce pe lume trei copii, fericire fără margini pentru Zavaidoc. Asta era adevărată bogăție, nu milioanele pe care le câștiga și le transformă în cecuri strângând averi uriașe: Constantă (zisă Pusă), Vasile (moare la 12 ani) și Niculina, care moare la câteva luni. ZAVAIDOC Spune, neica, ce-ai băut De n-ai mai îmbătrânit? Am băut vin mult cu gheață Și-am dormit la puica-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
romani care au ocupat Budapesta, legând cu nojițele eroismului opinca românească pe parlamentul maghiar, lăsând totuși să fluture flamura ungureasca roșie-verde-albă. Multă vreme a fâlfâit pe cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui. A murit sărac cel care strânsese averi uriașe, cel după care alergau casele de discuri, dar și damele care au apreciat și iubit pe micuțul cu ochii căprui, par negru și o cicatrice deasupra buzei. A murit bogatul sărac, cel mai cunoscut lăutar al României. Ne-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
simple Și dorul se toarce în tâmple. NU VĂ-NTRISTAȚI Măicuța, -n vara asta arsă De griji, de ploi, de dorul meu, E timpul să mă fac mireasă Și să mă-ntorc la Dumnezeu. Tăicuța, ori îmi pare mie? Se strânse-n sac pogon de ani De când nu mai plătiși simbrie Nici la boieri, nici sorții bani. Voi așteptați-mă la poarta Cu calul alb ce-a-mbătrânit. Mă-ntorc din patru vânturi, iată: Îmi este greu și-am obosit. Tocmiți mulți lăutari
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
aducea însă și cuie, si lame de coasă și sticle de lampă, era un fel de luntre naufragiata între două lumi perisabile, căutând salvarea între valul câștigului și cel al milei creștine. La auzul motorului, mâinile bătrânului tresăriseră și se strânse mai tare pe scândurile gardului ridicându-i trupul firav într-o zvâcnire scurtă. Ochii iscodiră drumul ascuns de coroanele verzi ale copacilor. Preț de câteva clipe, păru bărbatul falnic de odinioară privind pașii femeii tinere care-i caută calea prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mergea spre casă că spre mănăstire jinduind la răcoarea și odihnă casei alături de bărbatul care-o aștepta să frângă pâinea în porții mici numărate pe zile. Pâinea proaspătă o ținea între brațul stâng și piept iar sub ea, cu antebrațul strângea lângă piept o sticlă de plastic de doi litri în care se legăna un lichid oranj cu aromă de portocale. O ținea cu grijă, așa cum ar fi ținut un copil, odihnindu-l cu capul pe patul de pâine și-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
iarnă-s departe. Cum să uit? Cum să mor? Ochii mei, risipiți în cascade, întunericul urca. La primul popas întâlnesc o salamandra, o rată sălbatică și pe însuși Hefaistos, pus să sufle în foalele gândului. Nu mai pot, alternanta mă strânge-n corsetul ierbos al iubirii, intru veșnică repetiție a ceremoniei tăcerii. Nu mai pot, dar voi merge să mă spovedesc zăpezii! În numele ei voi târnosi bucuria de-a fi! Nu mai pot, dar cu unghii negre de cântec voi trece
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Popa-cel care avea să înființeze împreună cu Dimitrie Gusti Muzeul Satului din București) l-a prezentat și Regina l-a felicitat. După care, spunea cu veșnicul lui zâmbet în colțul gurii, că nu știai dacă este ironic sau nu, mi-am strâns singur mâinile pentru a mă felicită . Și, pe lângă alte tragedii ce s-au abătut asupra vieții lui, a mai fost una. Într-o iarnă, în timpul unei recreații când ne băteam cu bulgari de zăpadă, ca toți elevii din țările cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Barbu nu-ți zic BĂTRÂNE, fiindcă nu uită, sunt că o umbră lângă vârsta ta și când mă joc prin rimele aldine mai Omule eu scriu și pentru mine. te-ntreb pe tine, poate tu mai știi, cine ne-a strîns în brâu de confrerii și care muze-n nopți de curara ne-a dat condeiul - amândurora? nu-i nici-o lege, prietenii nici nu-s de printre puiii lumii mai presus, numai că Domnul, cel ce-mparte harul, ne-a dat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
stat în prora și-am privit delfini. ce calm trăgea din pipa căpitanul! zeul Neptul și sfinții serafimi suceau prin porturi troliul, cabestanul siajul mă fură din amintiri și altele năștea mai viitoare. carnetul meu de bord, printre psaltiri a strâns chiar aurore și mult soare. lumea dansa și-n multe limbi cântă, ca Dumnezeu nu e bătrân degeaba. El știe binea-a binecuvânta și pe planetă, inca drege treaba. dacă-mi umblați, furiș, prin manuscris și vreți să știți și voi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
despre toate am să scriu o carte... MORTUA EST... an de an, în fiecare vară, printre flori albastre și fiori, iar vine MIHAI la noi să moară, ca și sfinții se mor uneori. nici doi poli de ani n-a strâns în tească. doar niște pruncie prin zăvoi, nici-o nuntă mare românească, n-a tocmit poetul pe la noi. anii lui cu iz de menestrele au trecut...cum stelele se sting; candela și visele rebele i-au veghiat nesomnul de paing. s-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în fața elevilor și studenților”. Se știe că un critic, după exigenta lui Călinescu, trebuie să rateze cât mai multe genuri literare, dar nici nu trebuie să fie cizmar, după spusă bătrânului Hegel referindu-se la estetician, ca să știe unde-l strânge cizma. Marian Barbu poartă dimensiunea poematicului în structura făptuirilor sale, fie ale prozei, fie ale reflecției critice, în pofida despărțirilor de gen, ce par și se doresc radicale. Ea îi stă retrasă într-un orizont privilegiat, din străfundurile psihismului, de unde dă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
un început nemijlocit. „Femeia - geneză existenței”, ce exact o spune poemul Geneză nevăzuta (p. 71)! Că salvare din fractură amintită se invocă relația dintre cuvânt și eros, în sensul lor adânc, de a aduna, de a pune împreună, de a strânge laolaltă. „Trăim, constelații de munte și mare, / Prin copii, veșnică noastră mișcare”, Între munte și mare, p. 84). Și totuși, cuvantul rămâne salvator: „cred că eu, numai eu / putrezesc cu fiecare clipă / netrasă-n cuvânt / că un clopot de ceară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-o asemenea ipoteză, îl arată ca pe-un aproape șef de cenaclu, care primea în casa lui de pe strada Lucaci pe Hasdeu, Grigorescu, Tocilescu, Aristitza Romanescu, Haralamb C. Lecca, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosseti. Cuprinsul volumului, după astă măgulitoare prezentare, strînge o conferință ținută la 15 martie 1893, Dacia Caterinei II, un comentariu la un document cules de Eudoxiu Hurmuzachi, O încercare de colonizare în țara românească și, în fine, un mult mai lung portret al lui Nicolae P. Mavrogheni. Ambalată
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
mărturisind, cu farmec repet, (farmecul nu este iradiație, ci schelet, structură, strategie) plăcerea acestor cadouri de protocol. Și astfel eu, îmi înghit bancul pe care îl fac ciclic (de câte ori UNATC mă solicită) bancul meu despre bălăngăneala ciucurelui academic și-l strâng la piept pe Biță cu multă dragoste! Lucian Pintilie * Pentru mine, George Banu este un Prospero al teatrului. Aplaud inițiativa Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică "I. L. Caragiale" de a-i decerna titlul de Doctor Honoris Causa. O fac
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
ușurare al beduinilor care, traversînd deșertul, privesc înapoi la urmele pe care le-au lăsat în nisipul limbii lor. Acestui efort i se mai adaugă unul: risipa de energie și entuziasm cu care un singur om, Cristian Ciocan, a putut strînge laolaltă niște traducători care, deși nu s-au întîlnit niciodată în viață, se întîlnesc acum între coperțile aceleiași cărți: Translating Heidegger's Sein und Zeit.
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
o remarcabilă deschidere față de limbile și culturile altora. Eliade vorbea opt limbi diverse, printre care sanscrita și persana, Ionesco și Cioran au ales să scrie direct în limba franceză, fiecare dintre ei manifestând o mare hotărâre în menținerea unor legături strânse cu țara de origine (Cioran îl traduce pe Mallarmé). Relația între România și lumea muzicii reflectă o cultură bogată în tradiții, din care vin unii dintre cei mai iluștri artiști lirici din toate timpurile, începând cu Hariclea Darclée, muza indiscutabilă
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
multe ori, rizibilă - schema compozițională a autorului. Fără substanța unor convingeri proprii, necontextuale și fără un fond de cultură mai semnificativ decât pelicula ultimelor cancanuri, cărțile de publicistică semnate de așa-ziși profesioniști ai condeiului sunt niște încropiri editoriale, texte strânse cu furca și aruncate încă o dată publicului, în căutarea emoției trecute. Pe cât de masiv, impozant, impresionant ne părea jurnalistul daco-roman la lumina reflectoarelor, în prime-time, pe atât de pipernicită se arată statura lui în paginile propriilor cărți, deposedate de haloul
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
de masiv, impozant, impresionant ne părea jurnalistul daco-roman la lumina reflectoarelor, în prime-time, pe atât de pipernicită se arată statura lui în paginile propriilor cărți, deposedate de haloul mediatic și înfățișate, acum, la o scară reală. Izbitoare, la lectura articolelor strânse de Andrei Pleșu în Obscenitatea publică, este tocmai senzația că ele reprezintă mai mult decât niște simple articole de gazetă, din specia efemeridelor. Nu o fișă a postului le dictează conținutul, agenda, ci o curiozitate mereu vie, care îl face
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
Îi va sprijini, pentru titularizarea la catedra clujeană de istorie, pe foștii săi studenți de la București Al. Lapedatu și C. Marinescu. Ca fost discipol, Ioachim Crăciun îi solicită și el, încrezător, înființarea unei conferințe de bibliografie (p. 315). Întreține relații strânse de consultare și colaborare cu Valeriu Braniște, Sextil Pușcariu și, bineînțeles, cu cumnatul său G. Bogdan-Duică (sora acestuia era a doua soție a lui Iorga). Participă alături de regele Ferdinand, în februarie 1920, ca invitat de onoare și reprezentant al Academiei
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Simona Vasilache În 1933, Ruth Wakefield inventa tableta de ciocolată. Arghezi, pe cea cu piper. Tablete din țara de Kuty, 69 la număr, strînse în volum la Naționala Ciornei, închipuie "o simplă carte de buzunar și ghiozdan, citibilă oricum, începută orișideunde, fără final și putînd sfîrși acolo unde vrea cititorul să-i puie o zăloagă, să o abandoneze sau să o arunce." Totuși, povestea
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
cărnii și sufletului, pentru ca totul să înflorească. Iată: "Erai atât de frumoasă!/ Frângeam pentru tine flori largi/ Umplute cu îngeri de-amiază/ Ce raze-ndesau în desagi// Spre-a merge cu ele-n amurgul/ Zărit printre casele-adânci./ Cu mâna mijlocu-ți strângându-l,/ Mereu îți șopteam să nu plângi.// Și sufletul moale, din pieptul/ Ascuns în fereli de mătasă,/ În rouă-l topeam pe încetul./ Erai atât de frumoasă!" (Caligrafiile acelorași cuvinte, 1); "Un imn sfios și trist va fi rondelul/ Pentru
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
Acest politolog, acuzat azi de infiltrare, a desființat printre primii așa-zisa atitudine patriotică a regimului Dej de după moartea lui Stalin. În timp ce în URSS a existat, timp de cîțiva ani, o încercare de destabilizare a regimului, în România s-a strîns șurubul necruțător, în timpul lui Dej. Același Vladimir Tismăneanu a demontat, esențial, resorturile ceaușismului, identificînd în ele un stalinism rezidual, idee care a fost preluată din zbor de mulți istorici și politologi, fără citarea sursei. Atacurile împotriva lui Vladimir Tismăneanu au
Atacuri nedrepte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10629_a_11954]
-
Popa s-a întors special din Basarabia pentru a colabora cu noi toti la revederea noului statut și punerea la punct a unui plan concret de ajutorare a basarabenilor și românilor, plus tematica congresului următor. Tot atunci am hotărât să strângem bani pentru manuale și cărți în limba română care să fie trimise copiilor din nordul Bucovinei, zona ocupată acum de ucrai nieni. Eu am adunat ceva bani de la prieteni, dar domnul Popa a sărit imediat și a adăugat vreo $1
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și cred l-ați cunoscut. Aș vrea să mai adaug că în primăvara 2010 au avut loc mari inundații pe ambele maluri ale Prutului când noi am ajutat la mobilarea grădiniței și școlii elementare din comuna Antonești cu $3, 000 strânși de românii din Los Angeles. Acum se va retipări o cartedocument scrisă de Vaculovski despre foametea organizată în Basarabia când au murit mii și mii de români. Împreună cu doamna Flori Bălănescu de la Institutul pentru Cercetarea Crimelor Comuniste se vor edita
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]