1,470 matches
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PĂMÂNTUL STRĂBUN Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 833 din 12 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului PĂMÂNTUL STRĂBUN Acesta este pământul străbun, Călcat de tata cu piciorul, Când ara să fie cât mai bun, Pentru grâul împlinit, ogorul. Am mers și eu desculț prin el, Prin brazdele negre de catifea, Despicate de al plugului oțel, Care mi se părea că le desena
PĂMÂNTUL STRĂBUN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345835_a_347164]
-
de al plugului oțel, Care mi se părea că le desena! Nu mai crește grâul la Lipovan, Ogorul odată nespus de mănos, Acum e călcat de câte un cioban, Spice nu se mai văd nici pe jos! Referință Bibliografică: PĂMÂNTUL STRĂBUN / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 833, Anul III, 12 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PĂMÂNTUL STRĂBUN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345835_a_347164]
-
uitase limba română. De doi ani, însă, și-a amintit că părinții lui erau români. Și-a propus să re-învețe limba română. Mărturisea că el se simte cu toată ființa lui puternic aparținând poporului roman. Omul nu-și uită rădăcinile străbune! (Relatare după fapte absolut reale) Referință Bibliografică: Kostea Kuzmenco / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1174, Anul IV, 19 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
KOSTEA KUZMENCO de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347911_a_349240]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > A ÎNFLORIT ȘI PRIMA ROMANIȚĂ... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1210 din 24 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului a înflorit și prima romaniță pe plaiul mioritic și străbun și-aș vrea atât de mult să treci, bădiță, diseară pe la mine ca să-ți spun că uite-acuși ni se termină veacul și ce frumos miroase liliacul!... a înflorit și prima romaniță, e semn că încă pot să te aștept, cuminte
A ÎNFLORIT ŞI PRIMA ROMANIŢĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347935_a_349264]
-
ca simbolul inegalabil al iubirii, căci arborii, sunt acei inimitabili copaci ai iubirii. Sărbătorile creștine sunt reprezentate cum nu se poate mai autentic, prin diverse creații pline de dragostea pe care poporul român o nutrește cu mult respect pentru tradițiile străbune. Dorul acel cuvânt românesc, este perceput ca fiind mereu cu mâinile întinse pentru a cuprinde în brațele sale lumea înconjurătoare spre a-i dărui dragostea de care este multă nevoie. E o percepere sinceră a tot ce poate fi numită
POEZIA MARIEI CIOBOTARIU O DRAGOSTE NEMURITOARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347933_a_349262]
-
aceea, pentru noi, de trei ani încoace, vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat vrednicului și demnului logofăt spiritual al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului și Clujului iar din anul 2006 (și) ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347338_a_348667]
-
De viață lungă și frumoasă Un cântec strângem între uși - Amiezi senine se aștern pe masă: Aud, se-ntorc pașii cei duși. De viață lungă și frumoasă Doi trandafiri culori adună... O, Doamne, dragostea-ți revarsă Pe casa mea, vatră străbună. Nevăzutul Respiră-adânc precum luna în mine Ce luminează vieții pragul, tinda - Mi-alunecă în ochi spada în suspine : Dar sfarmă nu durerea, gândului - oglinda. Din mine aripi se retrag înspăimântate Uitându-și zborul pe-alături de străini - Dacă ai fost, dacă
PE TREPTELE GUVERNULUI de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347374_a_348703]
-
de viață creștină, loc de pelerinaj pentru oamenii care trăiesc în tumultul cotidian, prilej de împăcare cu Dumnezeu, cu sine și cu aproapele. Cunoașterea vieții, a faptelor și ctitoriilor cărturărești ale Sfântului Ștefan cel Mare - Domn și Ocrotitor al Moldovei Străbune, înseamnă pentru credincios lucrarea la care este chemat fiecare dintre noi în vremurile de acum. România se avântă pe drumul integrării europene. Aderarea României la Uniunea Europeană reprezintă o mare oportunitate pentru români și pentru Biserica neamului nostru de a mărturisi
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
ochii îndurerați ai tatălui, a celor patru fii ai voievodului Constantin Brâncoveanu și a sfetnicului Ianache Văcărescu, pentru ca în final iataganul păgân, prin ultima sa sclipire, să reteze și pe bătrânul și falnicul stejar răsădit și adăpat la izvoarele apelor străbunilor evlavii ortodoxe. Domn cumpătat și înțelept, gospodar destoinic și chibzuit, oblăduitor darnic și cruțător, părinte blând și milos, Constantin Vodă Brâncoveanu este unul dintre cele mai luminoase chipuri ale trecutului nostru românesc și creștinesc. Cu prilejul comemorării a trei sute de
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
abundând în figuri ilustre, războinici fără de teamă, voievozi înrudiți cu divinitatea, denotă patriotismul lui Ionel ILIE, explicabilă, dacă privim retrospectiv activitatea diplomatului de carieră, cunoscător al altor tărâmuri, dar rămas fidel inconfundabilelor meleaguri mioritice: Din Cer Zamolxe ocrotește/ Pământul Daciei străbune,/ Cu glas de tunet poruncește:/ AURUL e pentru Voi, nu pentru Soare-Apune! (Aurul dacilor). Fiorul dulce al rădăcinilor, vibrația pentru tot ceea ce se referă la Patria inimii sale, excursul prin istorie, îndemnurile de revitalizare morală și spirituală, trezirea din starea
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 2 IANUARIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347488_a_348817]
-
profesorul său de limba română, V. Gh. Popa (condamnat la 16 ani de închisoare politică), discipol și apropiat al lui Vasile Lovinescu. Profesorul de la liceul din Fălticeni este cel care i-a deschis ochii spre frumusețea, profunzimea și tâlcul folclorului străbun. Nicolae Labiș are chiar o culegere proprie de poezii populare de toate genurile, printre care basmul Lostrița, care amintește prin similitudini mitologice de mitul lui Oedip. Scenarii și dovezi Despre așa-zisul accident de tramvai din noaptea de 9 spre
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
reîntors la ceas târziu de noapte. A fost o manifestare aparte, în care societatea și-a recunoscut și sărbătorit valorile, lucru mai rar în vremurile noastre de tristă bejenie spre democrația visată, a fost o manifestare gălățeană în centrul Moldovei străbune, a fost o manifestare care, în ciuda oboselii, ne-a încărcat de emoție și frumusețe. Ce mai putem adăuga la această scurtă relatare? Doar urările din inimă de LA MULȚI ANI pentru cel sărbătorit, conținute și în mesajele plină de căldură și
BURLUI 70 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346984_a_348313]
-
cărui plecare dintre noi, neașteptată și mai ales nedorită, o regretăm foarte mult cu toții!... De ce acest lucru, pentru că odată cu plecarea sa dintre noi am senzația că se încheie o epocă, o generație și o pleiadă formidabilă de slujitori ai altarului străbun; și îndeosebi fiindcă îi regretăm calitățile sale, personalitatea lui remarcabilă și admirabilă, abilitățile sale foarte competente în dișciplina teologică și în spiritualitatea tradițională și autentic - mărturisitoare a Părinților Bisericii, pe care ni le-a cultivat nouă în orice loc și
CINCI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346971_a_348300]
-
și regretat cu toată sinceritatea și convingerea!... Am mai observat faptul, pe parcursul acelor zile, că acest eveniment a fost foarte mediatizat și a meritat acest lucru cu prisosință, căci a trecut la cele veșnice Blândul Păstor Duhovnicesc al bisericii noastre străbune și a poporului nostru românesc, majoritar ortodox!... Am văzut, în tot acest răstimp, foarte multă lume, și clericală și laică, plângându-l pe părintele lor, simțindu-se de acum încolo părăsiți și văduviți, dar convinși că Arhiereul Teoctist a plecat
CINCI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346971_a_348300]
-
viață dvs. de adult ? Marian MALCIU : - Această carte am scris-o din dorința de a prezenta copiilor povestiri inspirate din viața lor reală, din ceea ce ii înconjoară, pe cât posibil, cu acțiuni desfășurate pe pământul patriei lor, după obiceiurile acestui pământ străbun, ale strămoșilor neamului românesc. Sunt revoltat să constat că în librarii există foarte multe cărți de basme, povești și povestiri traduse din autori străini. De regulă, sunt frumoase că aspect, viu colorate, atractive, cu hârtie excelentă, dar foarte scumpe pentru
INTERVIU PENTRU CITITORII MEI DRAGI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346251_a_347580]
-
ocazionali, putem da un plus de bucurie și de afirmare a valorilor vrâncene, a talentelor din întreaga țară precum și din diaspora românească. Dorim să dăm, din județul Vrancea, frunte eroică a neamului, un semnal viu, permanent de iubire pentru glia străbună, de implicare majoră în viața culturală a țării. Fără bunăcredință, lumina rațiunii, înțelepciune, iubire nu putem însănătoși seva cea sfântă a României. În țară se întâmplă multe lucruri frumoase, minunate, care abia așteaptă să fie cunoscute și pe care Noi
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
poate de recunoscători, așa cum încerc să-i fiu și eu!... Cu alte cuvinte, așadar, Părintele Alexandru Stănciulescu Bârda este și ne este (re)cunoscut ca un intelectual rafinat, personalitate enciclopedică, vrednic misionar și apologet, autentic liturghisitor și slujitor al altarului străbun, precum și un neobosit condeier, scriitor, cărturar și participant activ la multe conferințe, simpozioane și manifestări culturale ori spirituale - momente și evenimente la care l-am întâlnit și cunoscut și eu, la manifestările cultural - spirituale și simpozioanele spiritual - academice, organizate în
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
zace-n noi doar neputința. Dar fulger întâlniră și secure, Bărbați umăr la umăr, în calea lor, pădure În sânge le scăldară gândul lor de furi Stăpânii cei de drept pe glie și păduri. Sub talpă-mi râde iarbă cea străbuna, Biserică cu turla ajunge până-n luna, Azi doarme satul, doar vântul bate-n clopot Prin codri trec osteni cu caii lor în tropot. Ca-n lutul de pe deal ei n-au odihnă, Când văd c-ai lor urmași azi altora
M-ATINGE DORUL ALTOR VREMI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346333_a_347662]
-
izvoarele de câștig ale acestei țări, și despoiat în mare parte de vechea sa moștenire; dară că cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, așteptat cu atâta dor și suferintă va sosi, și că moștenirea lor străbună, tăiată prin granițe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ștefan, și că au nutrit vecinic credința că marele vis al neamului se va înfăptui prin unirea tuturor țărilor române dintre Nistru și Tisa într-un stat
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
marelui dispărut: „Substanța lucrărilor științifice ale distinsului învățat, pe lângă dimensiunile daco-romane are incontestabile trăsături și valențe ale istoriei antice europene, așa cum de fapt a fost și autorul însuși: o personalitate complexă, un European autentic, cu rădăcinile puternic înfipte în pământurile străbune de la Dunăre și Carpați. Cu toate dificultățile și vremurile schimbătoare în care i-a fost dat să trăiască, el a fost și va rămâne în lumea creatorilor de școală, a concepției și realizărilor istorice, a organizării și conducerii instituționale ori
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
31 octombrie anul 2009, la mănăstirea sa de metanie, mai sus menționată, unde se nevoia și ostenea în cele duhovnicești din anul 1953, sfântă slujbă la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinulului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acestor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE S-A ÎMPLINIT ÎN LUNA OCTOMBRIE ANUL 2 [Corola-blog/BlogPost/344959_a_346288]
-
încă nu-i destul. Sunt Ele și sunt Ei, Noi suntem și sunt Eu, O energie vie ce blocuri de cuvinte Până la cer înalță spre tălpi de Dumnezeu Dând Rugii măreție și României sfinte. Sunt doar un sol al graiului străbun Pe care îl versific uneori în fugă Învrednicit de Dumnezeu cel Bun Ce mă inspiră pentru Nesfârșita Rugă. Sunt devastat de-atâtea triste toamne Câte să-ndur, să duc, m-ai blestemat Sau m-ai blagoslovit, Tu, Doamne, Să înfrunzesc
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345067_a_346396]
-
durată, deoarece banii pe care-i deține nu sunt fără sfârșit. Perioada sărbătorilor de iarnă (care se apropie) este mult mai plăcută și interesantă dacă o petreci în UȘ, dar cum da mugur de primăvară, Doamna va simți „chemarea gliei străbune”. Pariu că va sărbători 1 Mai muncitoresc reintegrându-se în comunitatea jurnalistică din România și povestind Experiență Americană?”(George Ț.) Opinia unui manager de proiect, cu studii postuniversitare finalizate în SUA, angajat la o companie “U.S. Government Contractor”:“Loteria vizelor
ROMÂNII DIN SUA DESPRE DECIZIA DE EMIGRARE A JURNALISTEI CORINA DRĂGOTESCU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345043_a_346372]
-
Când timpul coboară pe creste Sărbătoarea în case de Crăciun. Copii ne colindă în prag Cântecele urcă spre stele,mai sus, Constelațiile vin să vadă Cum din suflet se naște Iisus. Alunecă sănii pe serile albastre Inelând cu doruri pământul străbun Copii aprind neliniști în astre Visând sub brazi păduri de Crăciun. Burgul doarme la miez de noapte Pe străzile Clujului umblă visul cel bun Când dinspre luceafăr ne vin șoapte Că umblă cu daruri Crăciun. Aripi de lumină îmi intră
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345130_a_346459]
-
cântec de leagăn al copilăriei mele petrecute în comuna Țigănești, Teleorman. Am prezentat comună împletind date documentare, asemenea unei monografii, cu aspecte ale vieții țărânilor din timpul copilăriei. Am vorbit despre acele vremuri când oamenii de brazda trăiau după legea străbuna, când încă se mai armonizau cu pulsul cerului, iar lumea era mai aproape de cum o zidise Creatorul. Este o carte în care cititorul se poate reîntâlni cu propria copilărie, cu oamenii și locurile natale, căci oriunde ar trăi omul, locul
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]